Publicat în cunoastere despre Europa, cărți despre Europa, istorie, politica, PREZENTARE DE CARTE, Sociologie, valori europene

Omul secolului XX, volum coordonat de Ute Frevert şi Heinz-Gerhard Haupt


Omul secolului XX / volum coordonat de Ute Frevert şi Heinz-Gerhard Haupt; trad.: Maria-Magdalena Anghelescu. – Iaşi : Polirom, 2002. – 328 p.

În comparaţie cu „lungul” secol al XIX-lea, se vorbeşte despre „scurtul” secol XX. Începutul său este fioxat la revoluţia bolşevică din 1917, iar sfîrşitul o dată cu prăbuşirea blocului de dominaţie sovietică şi căderea zidului Berlinului, în toamna lui 1989. Unitatea acestei epoci este confirmată de faptul că în ea au concurat, cu rezultat diferit, cele trei mari ideologii: comunismul, fascismul şi democraţia liberală. În această epocă se încadrează pierderea predominanţei politice şi a puterii modelatoare a Europei. Secolul XX subliniază şi semnificaţia centrală pe care a avut-o Al Doilea Război Mondial şi dualismul SUA – URSS în politica mondială pentru experienţa de viaţă şi structurile politice nu doar din Europa, ci şi din Asia şi SUA.
Această periodizare nu a rămas incontestabilă, căci se orientează prea puternic către momentele cruciale şi face să dispară încet-încet istoria precedentă a Primului Război Mondial, ca şi ultimii unsprezece ani ai secolului. Dacă ne întrebăm cînd au început modificările sociale şi mentale de lungă durată, atunci este util să considerăm începutul secolului XX încă din 1880, o dată cu apariţia societăţii de masă, să observăm începutul une ifaze de schimbări intense încă din anii ’60 şi să înglobăm tot în acest secol incertitudinea evoluţiilor sociale şi politice din ultimii ani – în formularea lui Jurgen Habermas „noua dezordine”. Articolele de faţă cu privire la tipurile sociale ale secolului XX arată în ce grad diferit s-au format acestea, încă din secolul al XIX-lea, şi cît de diferenţiale au fost fazele lor de dezvoltare în secolul XX.
Existenţa oamenilor din secolul XX este marcată de inovaţii, reguli noi şi fracturi majore. Ca în nici un alt veac, viaţa privată şi înţelegerea societăţiimajore: războaiele mondiale, fascismul, comunismul, democratizarea, războiul rece, şomajul, inflaţia, crizele economice etc. Din cele 14 capitole-portret ale acestui volum rezultă o imagine plurală a epocii, cu toate contradicţiile, incertitudinile, firescul şi nefirescul ei.

Publicat în cultura, dicționar, ENCICLOPEDIA CĂRȚILOR, istoria localității, oraș, PREZENTARE DE CARTE, prezentare de carte, Republica Moldova

Personalităţi orheiene: Dicţionar enciclopedic


Calcea, Andrei. Personalităţi orheiene: Dicţionar enciclopedic / Andrei Calcea – Chişinău: Pontos, 2003. – 191 p.

Dicţionar enciclopedic este importantă ca document istoric, dar şi literar. Ea este elaborată conform unor criterii specifice genului respectiv. Dicţionarul include informaţii despre oameni iluştri din domeniul artei, culturii, literaturii, ştiinţei, istoriei, sportului etc., care şi-au scris numele, în analele istoriei neamului nostru. Primul Om la care ţinem cu toţii şi care a lăsat urme adînci în destinul ţinutului orheian a fost şi rămîne Domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare. De ţinutul orheian este legat numele domnitorului Vasile Lupu. Pe acest pămînt au trăit şi au activat dinastia talentaţilor Donici.

Lucrarea cuprinde numele a peste 500 persoane eminente din viaţa social-politică şi de stat din fostul judeţ Orhei şi estedestinat cititorului care vrea să ştie cine i-au fost strămoşii, cine sunt contemporanii, prin ce fapte s-au proslăvit.

Publicat în literatura engleza, PREZENTARE DE CARTE

Romanul Curcubeul de scriitorul englez David Herbert Lawrence


Lawrence, D. H. Curcubeul : roman / D. H. Lawrence ; în rom. de Carmen Paţac; pref. de Ştefan Stoenescu. – Chişinău : Hyperion , 1992. – 349 p. : portr.

Prima ediţie: 1915. Titlu original: The Rainbow

Lawrence a renunţat la convenţiile narative clasice datorită convingerii că subiectivitatea umană nu mai putea fi descrisă în termenii „vechiului ego stabil”, după cum l-a numit el, fiind necesară o altă viziune asupra personajelor. Scris în perioada Primului Război Mondial, romanul opune vremurile în care familia Brangwen era profund legată de pămînt, celor de la începutul secolului XX, aducătoare de schimbări fundamentale în viaţa oamenilor. În roman sunt împletite teme ca sexualitatea adolescentină, relaţiile maritale, conflictul dintre generaţii, exilul, colonialismul, identitatea naţională, educaţia, noul statut al femeii şi criza psihologică.

Explicit sexual şi brutal de onest, Curcubeul zugrăveşte prăbuşirea unei noi ordini sociale instituţionale, prin accentul pus pe schimbarea ponderii puterii în balanţa relaţiilor dintre părinte şi copil, dintre bărbat şi femeie.

„În Curcubeul, Lawrence oferă răspunsuri îndrăzneţe, unice, la probleme fundamentale umane, cum ar fi relaţia dintre minte şi inima, dintre trup şi suflet, precum şi imperativele morale cu care se confruntă individul lipsit de convingerile religioase tradiţionale” afirmă Daniel S. Burt

Publicat în carti in limba engleza, ENGLISH BOOK HALL, literatura americana, PREZENTARE DE CARTE

Romanul Marele Gatsby de scriitorul american Francis Scott Fitzgerald


Fitzgerald, Francis Scott. Marele Gatsby / Francis Scott Fitzgerald; trad.: Mircea Ivănescu; postf.: Mircea Mihăieş. – Iaşi : Polirom, 2007. – 259 p.
Romanul poate fi găsit la Biblioteca Centrală a BM în limba română şi engleză. Romanul poate fi împrumutat și în limba engleză. Romanul a apărut la editura Longman, în anul 1995.

Marele Gatsby este un clasic al literaturii americane. Fascinanta relatare a lui Nick Carraway, despre ascensiunea şi decăderea carismaticului său vecin, în timpul unei singure veri, a ajuns să simbolizeze excesele şi falsele promisiuni ale unei întregi decade. Extraordinarele motive vizuale – ochii visători din poza de pe panou, pustiul cenuşiu dintre metropolitanul New York şi hedonista Long Island, nuanţele de albastru şi auriu din decorul casei lui Gatsby – se combină cu imagini ale „epocii jazzului” şi ale angoaselor privind schimbările sociale, specifice modernismului american. Gatsby, ruşinosul produs al “concepţiei sale platonice despre sine”, a devenit sinonim cu, nici mai mult, nici mai puţin decît, Visul American.
Aflăm că stilul de viaţă opulent şi hedonist al lui Gatsby este o creaţie menită să o seducă pe Daisy, iubita sa din tinereţe, soţia milionarului Tom Buchanan. Blînda evocare făcută de Fitzgerald a fanteziei strălucitoare a lui Gatsby se îmbină cu prezentarea unor realităţi mai întunecate şi dure, cu aluziile dese la corupţia din spatele bogăţiei lui Gatsby şi prezentarea lui Tom ca un soţ grosolan şi infidel. Apogeul violent este o pedepsire a exceselor lipsite de griji ale privilegiaţilor sorţii, deşi finalul este ambiguu.

„Marele Gatsby” este o explorare a Visului American, aşa cum apare acesta într-o vreme coruptă, şi, totodată, o încercare de a descoperi graniţa ascunsă care desparte realitatea de o iluzie. Aici, iluziile par mai reale decît realitatea însăţi. Întrupate în personajele secundare ale romanului, ele ameninţă să invadeze întregul peisaj. Pe de altă parte, realitatea este întrupată şi de către Gatsby însşi; iar în măsura în care se opune iluziilor tangibile, tari, ea aparţine spiritului, fiind mai degrabă promisiunea decît luarea în posesie a unei viziuni, credinţa în posibilităţile vieţii, întrezărite, dar niciodată înţelese. În America lui Gatsby, realitatea nu este difinită în sine. Ea apare lipsită de articulaţii şi frustrată.” Marius Bewley.

Publicat în literatura americana, PREZENTARE DE CARTE, roman polițist

Talentatul domn Ripley de Patricia Highsmith


Highsmith, Patricia. Talentatul domn Ripley / Patricia Highsmith, trad.: Dan Dumitrescu. – Bucureşti ; Chişinău : Litera internaţional, 2003. – 319 p.

Prima ediţie: 1955
Titlu original: The Talented Mr. Ripley

Tom Ripley este una dintre cele mai mari creaţii a literaturii de tip poliţist – pulp fiction – din secolul XX, un personaj schizofrenic, uneori şarmant, ambiţios, neştiutor, total lipsit de idealuri morale şi înclinat spre izbucniri de extremă violentă. Linia pe care Highsmith o trage între psihoză, pe de o parte, şi invidia de clasă şi dorinţele sexuale, pe de alta, fac posibil ca acest comportament deviant să fie considerat, în termeni relativ sumari, ca simtome ale unei boli mintale, dar el poate fi interpretat şi ca o manifestare complexă a ambiţiilor burgheze şi dorinţelor homosexuale reprimate.

Romanul e axat pe relaţia dintre Tom şi Dickie Greenleaf, fiul unui bogătaş care frecventează înalta societate şi care şi-a stabilit reşedinţa împreună cu prietena sa, Marge, într-un sat italian de coastă, Mongibello. Tom este îngrozit de încercările stîngace ale lui Dickie de a picta şi de “inexplicabilul” său ataşament faţă de Marge, pe care este clar că nu o iubeşte. Pe de altă parte, este atras de stilul acestuia, de bogăţia sa şi de felul cum arată. Acest complex de sentimente atinge o stare explozivă, cînd Tom îl ucide pe Dickie şi îşi asumă identitatea acestuia, printr-un gest bine calculat, avînd ca scop beneficiul financiar.

„O carte cu o acţiune precisă, cu un scris ales şi menţinută într-un ritm alert, cu o isteţime calculată. Este cu mult înaintea thriller-elor convenţionale; o carte clasică a genului.” Evening Standart

A fost ecranizat un film după această carte de Anthony Minghella cu Matt Damon, Gwyneth Paltrow, Jude Law.