Publicat în ENCICLOPEDIA CĂRȚILOR, PREZENTARE DE CARTE

29 aprilie – Ziua Internaţională a Dansului


Dansul este o formă de comunicare: între noi şi corpul nostru, între noi şi ceilalţi oameni. Este o comunicare nonverbală, spontană, ceea ce implică participarea atât a conştiinţei cât şi a subconştientului, o comunicare într-o situaţie destinsă, securizantă, pe care o creează ritmul muzicii şi convenţia socială care asociază dansul cu momente de divertisment, de „distracţie”. De aici rezultă două motive pentru care dansul are funcţie terapeutică şi totodată două rezultate terapeutice, care în cadrul terapiei prin dans se susţin reciproc. În 1982, Institutul Internaţional de Teatru (ITI), prin Comitetul Internaţional al Dansului, a hotarat ca în fiecare an, la data de 29 aprilie, sa fie celebrată Ziua Internatională a Dansului. Sarbătoarea comemoreaza astfel şi ziua de naştere a creatorului baletului modern, Jean-Georges Noverre (1727 – 1810).
Potrivit tradiţiei evenimentului, în fiecare an, o personalitate a dansului transmite un mesaj în toate instituţiile din lume dedicate artei dansului. Dansul presupune discipliă, muncă, instrucţie, comunicare. Datorită dansului, cuvintele pe care alţii nici nu le-ar inţelege nu mai sunt necesare; în locul lor se naşte un limbaj universal, familiar. Dansul ne face plăcere, ne eliberează şi ne oferă consolare, ca raspuns la incapacitatea oamenilor de a zbura asemenea păsarilor, apropiindu-ne de cer, de sacru, de infinit.
Ziua Internationala a Dansului încurajeaza promovarea dansului în lume, dincolo de bariere etnice, politice sau culturale, scopul fiind acela de a-i reuni pe toti iubitorii dansului, oricare ar fi acesta. Există multe stiluri de dansiri care sunt caracteristice diferitor popoare sau unei anumite culturi, însă necătînd de stil dansul rîmîne a fi mereu acea scîntei ce aprindă mereu spiritele.

Dragostea in paşi de tango
Despre tango se scrie de peste o suta de ani. Muzica, dansul şi poezia tangueră a fost surprinsă într-o multime de ipostaze. Tangoul s-a nascut în Argentina, Buenos Aires, la sfarşitul secolului XIX, în suburbiile sarace ale orasului, care adaposteau un numar foarte mare de emigranţi de pe toate continentele. Muzica de tango era foarte simplă, de acompaniament pentru versurile care exprimau bucuriile, iubirile şi tristeţile locuitorilor oraşului.
Dansul era simplu şi monoton, se dansa pe străzi şi pe lunci. Pentru ca numarul barbaţilor era net superior, cuplurile de dansatori erau formate mai mult din barbati.
Europenii au descoperit tangoul în bordelurile şi la spectacolele de cabaret din Buenos Aires, iar la începutul secolului XX l-au adus la Paris în saloanele de dans. De aici s-a întors în Argentina cu o aură de eveniment monden. Tangoul ramane şi în Europa ca dans de societate şi va fi introdus mai tarziu ca stil de dans in dansul sportiv.

Nobilul vals vienez
Valsul vienez este foarte probabil cel mai bătrân dans, originile lui datatand din secolele XII-XIII. După legende provine din provincia Bavaria. Însă un alt articol din 1882 al revistei „La Patrie” sustine ca a fost dansat prima oara in 1178 la Paris purtand un alt nume: Volta din La Provence.

In paşi vioi de polca
Polca, dansul popular ceh, originar din Boemia, a devenit în a doua jumatate a secolului XIX-lea unul dintre cele mai cunoscute dansuri de bal, datorită ritmului viu şi sprinten. S-a raspândit peste tot în lume, în special în America, unde dansul a devenit din ce în ce mai complex: perechile dansau în cerc, într-un tempo vioi şi săltăreţ, bătaia de picior fiind de jumatate de ritm.

Samba
Samba este dansul ce incită şi pune pe jar pe orcine, acest gen de dans îşi are originea din africa, fiind dansat în secolul XVI de sclavii aduşi pentru a munci pe plantaţiile din nordul Braziliei. Îşi face apariţia în timpul carnavalului de la Rio, pentru care fiecare se antrenează în şcolile de samba ale orasului un an întreg. În Brazilia există peste 50 de stiluri diferite de samba, care sunt dansate necontenit în orce anturaj şi în orce perioadă a zilei.
În Europa a fost întrodusă în 1925 şi caţiva ani mai tarziu a devenit dans de competitie pentru toate statele participante la campionatele de dans. Samba este caracterizată de un ritm sincopat, plin de vitalitate şi forţă.

Hip hop
Hip hop-ul a aparut pentru prima dată în cartierul Bronx din New York, printre populatia neagra şi latină, la începutul anilor 1970, şi de atunci s-a raspandit pe tot globul. S-a format o întreagă cultură în jurul acestui gen. Cele patru elemente principale ale culturii hip hop sunt MCing (rap), DJing, graffiti si breakdance. Iar iubitori de hip hop consideră şi beatboxing-ul un al cincilea element de hip hop.
Muzica hip-hop, care se poate recunoaste prin accentul pus pe ritm şi versurile sacadate, a rezultat din melanjul dintre muzica jamaincană şi cea americană, de către imigrantul DJ Kool Herc, la petrecerile sale care au inceput în anul 1970.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s