Arhive lunare: august 2012

Economia și starea socială a populației din Moldova : anii ’40-‘80


Vizer, Boris. Economia și starea socială a populației din Moldova : anii ’40-‘80. – Chișinău : Știința, 2012. – 307 p.

Lucrarea actuală prezintă anumite aspecte și concluzii ale unei probleme de bază din viața Republicii Sovietice Moldovenești în anii puterii sovieticii: economia și starea socială a populației. Autorul monografiei analizează evoluția economică și socială a Moldovei Socialiste:
1. În URSS și Moldova nu a fost stabilit sistemul socialist, creîndu-se un sistem specific monopolist de stat cu implementarea elementelor feudalismului european și a despotismului feudal asiatic;
2. RSSM nu a fost o republică unională, întrucît nu i s-a permis să semneze Tratatul Unional, fiind doar un teritoriu acaparat și rupt de la România de către regimul imperial sovietic;
3. Creat prin forță, sistemul politic și economico-social al Uniunii și al Moldovei nu s-a putut acomoda la cerințele vremii, la necesitatea trecerii de la o economie extensivă la o economie intensivă.

Chelcea, Liviu. Bucureștiul postindustrial : memorie, dezindustrializare și regenerare umană / L. Chelcea. – Iași: Polirom, 2008. – 454 p.



După ce, începînd cu mijlocul secolului al XIX-lea, industria a devenit o prezență economică și culturală importantă în peisajul orașului, în ultimii 10-15 ani ea a început să se contracte. Dezindustrializarea Bucureștiului reprezintă una din tendințele majore ale istoriei recente a orașului. Dezindustrializarea este o transformare economică, dar și una culturală.
Autorul tratează subiecte ce țin de dezindustrializare și schimbările peisajului urban, patrimoniul industrial, viața socială a ruinelor industriale bucureștene.

Guene, Faiza. Azi ca mâine şi poimâine / Faiza Guene; trad. din l. fr. Ramona Hărşan. – Buc.: IBU Publishing, 2009. – 176 p.


Un roman al adolescentului real, viu. Doria are 15 ani şi locuieşte într-o suburbie a Parisului, împreună cu mama sa, de când tatăl a decis să le părăsească şi să plece în Maroc în căutarea unei soţii mai tinere şi mai fecunde.
O carte despre adolescentul de astăzi, fiinţă din carne şi oase, crudă în toate sensurile posibile, debordând de personalitate, care caută să se exprime pe sine cu propria ei voce. Natural şi fără fard, dar nu şi lipsit de farmecul unui sarcasm juvenil, proaspăt şi care asimilează ludic clişeul, romanul Faizei Guene a sfârşit inevitabil prin a cuceri cititorul de pretutindeni. Autoarea romanului, Faiza Guene este fiica unor emigranţi de origine algeriană. La 19 ani s-a apucat să descrie viaţa tinerilor din suburbie, mediu din care autoarea însăşi provine. Romanul, vîndut numai în Franţa într-un tiraj de 400.000 de exemplare, a făcut înconjurul lumii, fiind tradus în 28 de ţări.

Bulgaru Natalia

Ehnuel Florence. Frumosul sex al bărbaților / F. Ehnuel; trad.: M. Ion. – București : IBU Publishing, 2010. – 141 p.


Interesant titlu. Amuzant chiar. Însă, nu e vorba de un subiect care are tangență cu medicina. Din contra, e un jurnal al autoarei, care vorbește despre dragoste, pasiune și relațiile dintre bărbați și femei, mai bine zic relația dintre ea și bărbați din experiența ei.
Iată cum se începe ea: „M-am întrebat multă vreme de ce îmi plac bărbații, din moment ce numai corpul unei femei părea demn de a fi considerat frumos. Frumusețea feminină era o evidență, doar ea pătrundea în sfera simțurilor. Deși nu sunt homosexuală, îmi trăiam atracția pentru bărbați ca pe o enigmă, dacă nu chair ca pe o aberație. Unii dintre ei mă atrăgeau – mai ales chipul, ținuta, cuvintele sau laudele lor la adresa mea – însă nici unul nu reușea să-mi distrugă această prejudecață: eram convinsă că numai atracția pentru corpul unei femei se poate cu adevărat justifica.

A fi văzut, a fi observat, a fi admirat fundamnetează ființa și siguranța de sine. În iubire, faptul de a vedea și de a-ți arăta sexul face ca încă un zid să se prăbușească. A fi văzut împreună cu sexul tău îți conferă un fundament metafizic. În esența sa intimă, nu la periferia, omul este esențialmente o ființă secuală. Această siguranță de a exista ca ființă sexuală îi permite să devină o ființă umană și universală, să poți ieși din această polaritate a naturii umane pentru a se îndrepta către o fraternitate generalizată. Și nu invers.

Sursa imaginii: librariaeminescu.ro