Constantin Ciopraga – istoric şi critic literar, hermeneut, dominant în istoria literaturii române


A-murit-academicianul-Constantin-CiopragaConstantin Ciopraga (12 mai 1916 – 2 februarie 2009) , critic şi istoric literar român, poet, memoralist, profesor universitar.
S-a născut la Paşcani, a urmat clasele primare (1923-1927) şi gimnaziul (1927-1932) în oraşul natal, liceul „Nicu Gane” din Fălticeni (1933-1937), Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii ieşene (1937-1942). A devenit cadru didactic al aceleiaşi universităţi începând cu anul 1949. Între 1963 -1983 a fost şeful Catedrei de Literatură Română. In 1966 devine redactor-şef al nou-înfiinţatei reviste „Cronica”. A fost doctor şi doctor docent, membru de onoare al Academiei Române.
Profesorul Constantin Ciopraga a scris un mare număr de articole şi studii de istorie literară, colaborând la multe din publicaţiile de specialitate din România. A semnat un număr important de volume, dintre care pot fi amintite monografiile dedicate unor scriitori precum Calistrat Hogaş (1960), George Topârceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966), Hortensia Papadat-Bengescu (1973), Mihail Sadoveanu (1981). Din lista volumelor publicate nu lipsesc culegerile de studii şi eseuri: Portrete şi reflecţii literare (1967), Între Ulysse şi Don Quijote (1978), Propilee. Cărţi şi destine (1984), Amfiteatru cu poeţi (1995 şi 2001), Perspective, studii critice (2001). Un volum este dedicat poeziei lui Eminescu: Poezia lui Eminescu. Arhetipuri şi metafore fundamentale (1990).
Istoria literaturii a fost o preocupare constantă a profesorului Constantin Ciopraga, publicând volumele: Literatura română între 1900-1918(1970) şi, mai ales, Personalitatea literaturii române (1973 şi 1997). Profesorul Constantin Ciopraga nu a ocolit nici scrisul beletristic: Ecran interior ( versuri, 1975), Nisipul (roman, 1989), Caietele privitorului tăcut (memorii, 2001).
Scrisul lui Constantin Ciopraga se remarcă prin echilibru şi prin ţinută academică, prin rigoare, prin acribia documentării. Exemplul său ca profesor al Facultăţii de Filologie a modelat generaţii de studenţi şi a constituit un model de urmat pentru colegii din colectivul Catedrei de Literatură Română.
Volumele sale de critică literară, precum şi cele care îl prezintă pe Constantin Ciopraga în calitate de autor de eseuri, poezie şi proză sau traducător din limba franceză, italiană şi spaniolă, îi conferă un loc dominant în istoria literaturii române.
Constantin Ciopraga este deţinător al unor premii importante: Premiul Uniunii Scriitorilor (1985), Premiul „Mihai Eminescu” (1987), Premiul Convorbiri literare (2000), Premiul Mediterraneo – Italia (1985), Premiul Criticilor Literari Italieni „Olivo d’Oro” etc.

                                                                                                                                 

                                                                                                                          Expoziţie virtuală
STUDII DE CRITICĂ LITERARĂ 

13081760_1175912909109473_1653945787_nAmfiteatru cu poeţi / Constantin Ciopraga. – Ed. a 2-a rev. – Iaşi : Ed. Princeps Edit, 2002. – 578 p.
„Nici o literatură nu e făcută numai de scriitori mari. Singuri ei însă o reprezintă, ceilalţi fiind voci de acompaniament, de unde, ca într-o piesă muzicală, profilarea în diminuendo a celor de nivel secund, lăsînd ca reliefurile, înălţimile caracteristice, să apară la seara reală. Distanţarea de lucruri condiţionează acea privire filtrantă care, asociindu-şi distanţe în timp, lasă deoparte cărţile de orizont mic, monologurile fără aripi, pentru a se opri la valorile cu destin vertical. Prin considerabila diversitate figurativ-statistică, prin modalităţile de imersiune în mister şi abisal, implicit prin capacitatea de a produce mitologii, poezia interbelică probează că un sfert de veac a fost de ajuns pentru a propulsa personalităţi columnare, apte să onoreze orice literatură”. (Constantin Ciopraga. Deschidere, p. 5).
Cartea este structurată în trei capitole: Personalităţi columnare (T. Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu); Reliefuri interferente (Ion Pillat, V. Voiculescu, Adrian Maniu, Al. Philippide; Ion Vinea, B. Fundoianu); Voci şi partituri ale poeţilor din diferite generaţii (Nichifor Crainic, Zaharia Stancu, Dan Botta, Perpessicius, Aron Cotruş, Emil Botta, Tristan Tzara, Virgil Gheorghie, Emil Gulian, Magda Isanos etc)

13059853_1175912912442806_175534143_nÎntre ULYSSE şi DON QUIJOTE : Reflecţii despre lteratură / Constantin Ciopraga. – Iaşi, Junimea, 1978. – 301 p.
„Imensităţi de cuvinte, rostite de oameni care există, trec inevitabil în neant. Totuşi, de partea cuvintelor stă miracolul. Scrisul poate fi voluptate, expansiune, mod de rezistenţă. Din cuvinte au luat fiinţă Ulysse şi Don Quijote, care n-au existat…” (Reflecţie liminară, p. 5)
Volumul Între Ulysse şi Don Quijote înscrie programatic exegeza critică între, pe de o parte, contemplarea entuziastă a scrisului artistic şi, de cealaltă parte, necesitatea prozaică a conceptualizării. De aici, preferinţa pentru cumpătarea propusă de comentariul istorico-literar.
În primul capitol al cărţii Suprafeţe şi adâncimi sunt reflecţiile autorului asupra unor astfel de teme: Poezia şi cuvintele, Poetul şi condiţia umană, Poezie şi certitudine, Metamorfozele poeziei, Nichita Stănescu în două oglinzi etc. În capitolul doi autorul ne prezintă Înţelesuri constructive despre: Timp şi evocare, Reflecţii depsre gust, Despre lectura literaturii, Măştile lui G. Ibrăileanu etc. Umează să aflăm din capitolul trei Reflecţii nefanteziste, care se referă la: Viaţa ca panoramă, Viaţă şi literatură, Orizonturi ale artei.

13046106_1175912902442807_146413564_nPersonalitatea literaturii române / Constantin Ciopraga. – Iaşi : Ed. Princeps Edit, 2007. – 412 p.
Dificultăţile definirii a ceea ce numim personalitatea literaturii române – aceasta văzută din chiar interiorul ei –, sunt, nici vorbă, mari. Din nefiricire, doar în puţine cazuri ni se oferă păreri din afară (de peste hotare), în parte contadictorii. Departe de orice fanatisme ţi apologie, dar cu voluptatea adevărului, sinteza aceasta reprezintă în esenţă puncte de vedere, poate mai exact o meditaţie despre literatura româna în raport cu alte literaturi romanice sau de alt gen. Alte perspective sunt nu numai posibile, dar şi necesare. (Constantin Ciopraga)
In Personalitatea literaturii române este propusă o privire generală asupra întregii noastre literaturi, urmărindu-se nota fundamentală, distinctă. Lectura acestui volum va contribui la dezvăluirea, pentru cititor, a unor astfel de teme: Despre reverberaţiile sacrului, Dimensiuni ale fantasticului, Tăcerea mamei universale, „Mioriticul” sau despre exorcizarea tragicului etc., fiind expuse şi viziuni ale autorului despre opera scriitorilor: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, M. Sadoveanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Urmuz, Vintilă Horia, ş.a. În ajutorul cititorului a fost alcătuit un Indice de nume.
13089943_1175912922442805_1397440209_nPropilee : Cărţi şi destine / Constantin Ciopraga. – Iaşi : Junimea, 1984. – 369 p.
„Simbolic vorbind, Propileele au funcţia unui „memento”, avertizînd şi instruind în sensul reculgerii. Te consideri, poate, asemenea celor vechi, un constructor. Ai cioplit coloane şi frize, ai sculptat cariatide şi figuri votive, – însă acestea nu sînt încă temple. Ele, piesele astfel pregătite, aşteaptă momentul convergenţei, prinderea în încheieturi, clipa cînd, vor spune privitorilor mai mult decît nişte lucruri disparate”. (Constantin Ciopraga).
Lucrarea dată este compusă din următoarele compartimente: Galerie de portrete (Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, George Bacovia, Zaharia Stancu, Albert Camus, Marin Preda), Perspective şi reflecţii (despre Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Turor Vianu, G. Călinescu ş.a.), Farmecul memoriilor (despre Memoralistica – o retorică a genului, Şerban Cioculescu, G. T.Kirileanu, E. Lovinescu ş.a ).

MONOGRAFII

downloadG. Topîrceanu / Constantin Ciopraga. – Bucureşti : Ed. pentru literatura, 1966.– 448 p.
Un studiu amplu despre scriitorul G. Topîrceanu, axat pe următoarele etape din viaţa şi opera acestui mare poet român: Începuturi. Perigrinări timpurii; În ambiaanţa liceului. Debutul literar; Certitudini poetice; Teatrul şi lumea lui; Şezători literare; Epoca celor dintîi volume; Între literatură şi război; Climatul maturităţii; Universul poetului; Parodia – critică disimulată; Dimensiunile prozei (extras din cuprinsul cărţii).
Volumul este însoţit de un grupaj de fotografii inedite ale scriitorului George Topîrceanu şi de un consistent capitol de trimiteri bibliografice (p. 399-443).

13084181_1175912905776140_1476555391_nMihail Sadoveanu : Fascinaţia tiparelor originare / Constantin Ciopraga. – Bucureşti : Ed. Eminescu, 1981. – 424 p.
Liniile sugerate de acest volum, în capitolele corespunzătoare, sunt dezvoltate în monografiile dedicate operei eminesciene şi sadoveniene. În primul caz, sunt urmărite „arhetipuri şi metafore fundamentale”, în al doilea – „fascinaţia tiparelor originare”. De fiecare dată, se identifică un strat arhetipal şi mitologic… (Eseu lexicografic. Dan Mănucă)
În deschiderea acestui volum se regăseşte un Preludiu în care Constantin Ciopraga afirmă: „Nu numai prin masivitate, opera ciclopică a lui Sadoveanu este fără egal”. Urmează o minuţioasă prezentare a spiritului vieţii şi operei sadoveniene, reunită în cinci părţi, conform cuprinsului: O panoramă a mediilor (Stiluru umane şi destine, Semnele mentalităţilor originare; Timpul naturii: prezent şi eternitate); Timpul regăsit (Istoria ca literatură); Între Carpaţi şi Orient (Tipare dacicie şi ecouri din Răsărit) ; Mitologii ale Pământului (Muntele – fragment de totalitate, Între tăcere şi cuvânt); Panoramic final (este prezentat un amînunţit tabel cronologic al scriitorului (G. Topîrceanu)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s