Arhive lunare: iulie 2016

ORA EXPERTULUI: Marele cărturar Iurie Colesnic propune cititorilor…


Lingvistul şi filologul Eugeniu Coşeriu – 95 de ani de la naştere


ANIVERSĂRI – 2016

Recomandăm spre lectură un articol ce face referinţă la biografia, activitatea şi cărţile filologul Eugeniu Coşeriu.

Eugen_CoşeriuLingvistul şi filologul Eugen Coşeriu s-a născut la 27 iulie 1921, în comuna Mihăileni, fostul judeţ Bălţi. A fost doctor în filologie şi filosofie, autorul a unui număr de peste 50 de volume. Eugen Coşeriu a absolvit liceul „Ion Creangă” din oraşul Bălţi, apoi şi-a continuat studiile de filologie la Universitatea din Iaşi şi Roma. Studiile de filosofie le-a urmat la Universitatea din Milano. Între 1950 şi 1963 a predat la Universitatea din Montevidio, Uruguay, iar între anii 1961 şi 1963 a fost invitat în calitate de profesor la Universitatea din Bonn, Germania. Din 1963 şi pănă la sfârşitul vieţii a fost profesor la Tubingen. Titlul de Doctor Honoris Causa i-au acordat circa 50 dintre universităţile lumii. Eugen Coşeriu a fost membru al Societăţii de Lingvistică din Paris, membrul Cercului Lingvistic din New York, membrul de onoare al Societăţii Lingvistice din America, membrul Cercului Lingvistic de la Praga şi la alte multe academii prestigioase din întreaga lume, inclusiv din Japonia. A fost membru de onoare al municipiului Chişinău şi Cavaler al Ordinului Republicii Moldova. S-a stins din viaţă la 7 septembrie anul 2002.

Coşeriu, Eugeniu. Întroducere în lingvistică / Eugeniu Coşeriu. – Cluj : Editura Echinox, 1995. – 143 p.

Coseriu_Introducere in lingvisticaCartea de faţă este un act cultural ale cărui semnificaţii se cuvine să fie semnalate. Lucrarea a fost scrisă încă în 1951 şi avea o destinaţie foarte limitată. Pentru cititorul de limbă română, această aparent modestă întroducere se pătrunde, în plus, şi de o relevanţă istoric-culturală. Lecţiile de lingvistică generală vor putea servi, pe de altă parte, ca un manual de bază pentru anii superiori, acest tratat reluînd şi dezvoltînd problematica întroducerii la un nivel mult mai amplu şi mai aprofundat.

Coşeriu, Eugeniu. Lecţii de lingvistică generală / Eugeniu Coşeriu. – Chişinău : ARC: 2000. – 302 p.

Coseriu_Lectii de lingvistica gAcest volum a fost publicat în 1973 şi a apărut sub fopmă a trei serii de prelegeri ţinute în cadrul cursurilor italiene de perfecţionare destinate profesorilor de literatură şi limbă din învăţămăntului mediu. Prima ediţie a cărţii a fost prezentată, începînd cu 1968, la Madrid, la Şcoala de Cercetare Lingvistică a OFINES (Institutul de Cultură Hispanică). Din această carte s-au publicat pînă în prezent două traduceri: una în japoneză (Tokio, 1979) şi alta în portugeză (Rio de Janeiro, 1980). Ambele s-au făcut pe baza manuscrisului ediţiei a doua italiene. O a treia traducere în germană, actualmente în pregătire, va urma această versiune spaniolă. Apariţia în limba romţnă a lecţiilor de lingvistică generală ale lui Eugeniu Coşeriu marchează un moment important în procesul istoric de recuperarea gîndirii ştiinţifice a marelui savant şi a teoriei lingvistice româneşti. Lecţiile de lingvistică generală se disting, într-un mod deosebit de pregnant, prin atitudinea epistemologică şi vastitatea orizontului investigaţional, prin temeinica inegalabilă cu care sînt evaluate marile doctrine ale lingvisticii contemporane.

Coşeriu, Eugen. Lingvistica din perspectivă spaţială şi antropologică / Eugeniu Coşeriu. – Chişinău: Ştiinţa, 1994. – 181 p.

Coseriu_Lingvistica din perspectivaCartea prezentă este primul volum de scrieri în limba română (traduse, comentate şi înmănuncheate într-o ediţie separată), apărută la baştina ilustrului nostru compatriot, care s-a impus de mult în ştiinţa lingvistică mondială, ducînd de-a lungul unui remarcabil şir de ani faima omului pornit din Mihăilenii Basarabiei pe toate meridianele lumii. Opera sa e cunoscută practic de toţi cei care, în orice punct al planetei noastre, şi-au consacrat viaţa şi activitatea studierii limbilor istorice concrete şi limbajului ca fenomen. Din scrierile savantului au fost  selectate, cele care tratează, în cronologie problematica generală a varietăţii limbajului propunînd de la perspectiva ariilor geografice şi a metodelor de cercetare specifice acestei abordări. Analiza capătă amploare în planul teoriei, într-o viziune de antropologie culturală sui-generis, prin raportarea la structurile sociale, la cultura materială şi la civilizaţia comunităţilor lingvistice şi prin proiectarea, treptată, a obiectivelor investigaţiei la nivelurile „vorbire”, „limbă”, şi „discurs”, în cadrul unui magistrat demers de discuţii şi definiri succesive, în planul principiilor şi al metologiei.

 Coşeriu, Eugen. Prelegeri şi conferinţe / Eugen Coşeriu. – Iaşi: 1994. – 189 p.

Coseriu_Prelegeri siÎn primăvara anului 1992, cînd Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi a acordat profesorului Eugen Coşeriu titlu de Doctor Honoris Causa, studenţii de la Facultatea de Litere şi profesorii lor, cercetătorii – lingvişti şi literaţi – au avut ptivilegiul de a audia mai multe prelegeri şi conferinţe, în care marele savant a expus esenţa doctrinei sale: Competenţa lingvistică, Filosofia limbajului, Tipologia  limbilor romanice, Arhitectura şi structura limbii, Semantica cognitivă şi semantică structurală, Deontologia culturii, Limbaj şi poezie.

La sfîrşitul lunii octombrie a anului următor, Eugen Coşeriu a ţinut la universităţile din Suceava, Iaşi şi Chişinău următoarele prelegeri şi conferinţe: Cele două direcţii

în filosofia limbajului, Dezvoltarea lingvisticii romanice, Deontologia şi etica limbajului, Principii de sintaxă funcţională, Semantică cognitivă şi semantică structurală, Arhitectura şi structura limbii, Unitate lingvistică – unitate naţională,

Limbajul poetic. Deci punem la dispoziţie lingviştilor şi filologilor români, de pe ambele maluri ale Prutului, Prelegerile şi conferinţele lui Eugen Coşeriu cu speranţa că prin lectura lor vor putea fi mai lesne înţelese şi aprofundate ideile şi principiile lingvistice.

Sursa imaginii: www.wikipedia.org

Poetul şi eseistul Ianoş Ţurcanu – 65 de ani de la naştere


 

ANIVERSĂRI – 2016

 Recomandăm atenţiei Dvs un articol ce face referinţă la biografia, activitatea şi cărţile scriitorului Ianoş Ţurcanu.

 Ianoş Ţurcanu s-a născut la data 26 iulie 1951 în satul Pelinia, judeţul Bălţi.

A absolvit şcoala medie din satul Pelinia. În anii 1966-1970 a fost student la Colegiul deIMAG4312_1 Medicină din oraşul Bălţi. În anii 1970 – 1972 face serviciul militar în mai multe unităţi militare din Imperiul Sovietic aprofundîndu-şi studiile în medicină. Călătoreşte în Mongolia şi Ungaria, descoperă oraşul Sankt-Petersburg şi alte locuri pitoreşti din Rusia şi Ucraina. Ajunge să admire lacul Baical. În anii 1972-1976 face studiile la Institutul de Medicină din Krasnodar.

După un concurs viguros, este angajat la Centru de pregătire şi antrenamente special ale piloţilor şi cosmonauţilor, aflat în oraşul Soci, pe ţărmul caucazian al Mării Negre. Se apropie de oamenii de artă din Tbilisi, Suhumi şi Batumi. În anul 1973 debutează editorial în revista ,,Moldova”. Începe să scrie basme, poveşti şi poezii pentru copii. Cîţiva ani mai tîrziu, 1976-1980, activează în domeniul medicinei legată de cosmonautică. În anul 1980 devine licenţiat, fără frecvenţă la

Institutului de Literatură Universală ,,Maxim Gorki” din Moscova.

În anul 1992 revine la Chişinău. Tot în oraşul Chişinău, în anii 1993-2010 apar cărţile de versuri şi aforisme Oglinda stranie (ed. Museum, 1994), Insomnii (ed. Pigmalion, 1996), Ora de anatomie (ed. Museum, 1995), Ploaie la plus infinit (ed. Cartier, 1996), Contur (bibl. ,,B.P.Hasdeu”, 1997, Chişinău), Cioburi de cristal (ed. ABC, 2000, Chişinău), Deprindere inutilă (ed. Augusta, 2000), Sonduri de buzunar (ed. ABC, 2000, Chişinău), Priviri în Oglindă (ed. Gunivaş, 2001, Chişinău), Apropo (ed. Şiarec, Chişinău), Şi atît (ed. Prut Internaţional, 2001), Linişte nu va mai fi (ed. Gunivaş, 2002), Tatuaje pe nisip (ed. Gunivas, 2003), Eu + tu… sau încă odată despre dragoste (ed. Grafema Libis, 2003), Gînduri printre rînduri (ed. Princeps, 2005), Carte de dragoste – versuri (ed. Grafema Libris, 2005, Chişinău) etc.

Cărţi pentru copii: În palat la Verde Împărat (ed. Baştina, 1993), Doi lei (ed. Museum, 1996), Fulgul fermecat (ed. Museum, 1997), Cîntec de-nceput (ed. Lilian, 1998), Motanul – navigator (ed. Orfeu, 1997), Alfabetul vesel (ed. Lilian, 1998), Zece fraţi neastămpăraţi (ed. Abeceluş, 2000), Insula Madagascar – versuri (ed. Abeceluş, 2001), Animale sentimentale (ed. Austria, 2001) etc.

 Este autor al peste 500 de texte de cîntece de muzică uşoară, populară şi cîntece pentru copii. Redactor la revistele ,,Moment poetic”, ,,2 ore+3 iezi”, ,,Aduceri aminte”. Colaborează la revista „Litere” (Tîrgovişte).

Membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, al Uniunii Scriitorilor din

România, al Uniunii Mondiale a Literaţilor ( Washington), Membru de Onoare al

Societăţii Scriitorilor Tîrgovişteni.

În lista premiilor obţinute se înscriu:

Premiul Bibliotecii Naţionale (1995) pentru placheta Oglinda stranie;

Premiul Uniunii scriitorilor (2001) pentru cartea Insula Madagascar;

Premiul Bibliotecii „Gh.Asachi” (Iaşi) pentru cartea Bravo, Mieunache (2005);

Premiul Salonului Internaţional de Carte „SIC 2007” pentru placheta de versuri

Omul Mării (2007);

Premiul „Simpatia copiilor” al salonului Internaţional de Carte pentru Copii (2008);

Premiul „Eros” al Bibliotecii Naţionale (2008), pentru cartea O girafă supărată;

Premiul „Mihai Eminescu”, pentru cartea Izgonirea din Edem;

Premiul ,,Cartea Anului” la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii, Chişinău (2009) pentru cartea Un elefant în vagonul-restaurant;

 

Ţurcanu, Ianoş. Cea mai frumoasă vară a iubirii / Ianoş Ţurcanu: pref. acad.

Mihai Cimpoi. – Chişinău: Cartididact SRL, 2010. – 338 p.

Turcanu_Cea mai frumoasa varaCulegerea de versuri a lui Ianoş Ţurcanu Cea mai frumoasă vară a iubirii are cîteva părţi:

În prima parte: Am ascuns iubirea, sunt versuri de dragoste pentru adulţi. Iată şi cîteva poezii: Femeile iubite odinioară, Amiază clară, Oraşul acesta etc. Vă recomandăm un catren din poezia Femeile iubite odinioară:

             Femeile iubite odinioară

             Se transformă treptat-treptat

             În imagini însorite de vară,

             Cu-n farmec de neuitat.

Un alt catren este din poezia Amiază clară:

            Vii, culorile de–amiază

            Trec uşor una în alta

            Soarele, pe-ascuns, vînează

            Cîte-un tip ce nu-i bronzat.

Cea de a 2 parte include versuri pentru copii, Fapte bune să aduni. Sunt versuri despre animale, Animale sentimentale. Iată căteva titluri de poezii. Mur şi mor, Lipul, Doi urşi etc.

Vă recomandăm un catren din poezia Mur şi Mor

             Ursuleţii Mur şi Mor,

             Din oţel stălucitor,

             O maşină-au construit:

             Lunecă fără motor,

             Fără acumulator,

             De pe dealu-nzepezit.

Următoarele capitole din partea a doua a cărtii sunt intitulate, Ce ascund cuvintele, Geografia cu minuni, Timpuri – anotimpuri, Motanul – navigator. În final sunt incluse cîteva aforisme ale poetului Ianoş Ţurcanu – Cuvintele în bilanţă. Catrea finalizează cu Referinţe critice, unde colegii de breaslă îşi expun punctele de vedere referitor la creaţia lui Ianoş Ţurcanu.

Ţurcanu, Ianoş. Casa pentru femeia iubită / Ianoş Ţurcanu. – Iaşi: TIPO Moldova, 2012. – 201 p.

Turcanu_Casa pentru femeiaVolumul dat este o culegere de versuri. Deşi titlul nu are legătură cu versurile în sine, vă recomandăm această carte, mai ales dacă vă plac poeziile lui Ianoş Ţurcanu. O minunată poezie este S-a întors toamna, iubito

             S-a întors toamna, iubito,

             Care niciodată nu moare.

             Am putea face un mic popas,

             să visăm cu privirea în soare.

             Eu aş putea să-ţi aduc

             dintr-un fruct, unde tainele mor,

             nişte seminţe fermecate

             sau să-ţi scriu un poem de dor

             pe crengi şi panaşe uscate.

Ţurcanu, Ianoş. Caută femeia / Ianoş Ţurcanu. Chişinău : S.n., 2015. – 64 p.

Turcanu_Cauta femeiaÎn poeziile de dragoste poetul dă dovadă de mari sensibilităţi dar şi de înţelegerea sufletului uman. Pentru unii oameni există lucruri mult mai importante decît femeia şi iubirea, dar fără ele toate aceste lucruri nu au valoare. Într-adevăr, în mînile femeii se află cheia fericirii şi a realizărilor noastre. Plină de taine, captivantă, frumoasă, dătătoare de viaţă, cunună a creaţiei, femeia te ridică, femeia te coboară. Sau, cum zicea Camil Petrescu ,,Femeia este cheia naturii. Toate femeile sunt rezumate în ea şi cînd un suflet de femeie s-a deschis, ţi s-au deschis toate înţelesurile lumii”… Cartea include aforisme despre femeie:

  • De la dragoste la ură e doar un pas, un cuvînt, amant.
  • Femeia e ca pisica. O poţi uşor învăţa să facă… orice vrea ea.
  • Unele femei ne ajută să revenim pe lume. Altele – să plecăm.

Ţurcanu, Ianoş. Omul mării revine / Ianoş Ţurcanu. Chişinău: Grafema Libris, 2015. – 176 p.

Turcanu_Omul marii revineIanoş Ţurcanu spunea: „Mi se parea că, după ce am scris Omul Mării, mult timp nu  mă voi întoarce la această temă, considerând-o un capitol închis al vieţii mele. Pe cînd scriam această carte, m-am străduit tot timpul să păstrez în mine senzaţia unui abur de dimineaţă în care se pierd contururile malurilor cu alge şi prundiş lunecos, ţipătul pescăruşilor printre bărci şi catarge înalte, vuetul surd al mării, unde, la sfinţit de soare, scriam cu laptopul pe genunchi, cu picioarele în mare, bronzat şi ferici ca niciodată.”

Turcanu_Izgonirea din EdenŢurcanu, Ianoş. Izgonirea din Eden / Ianoş Ţurcanu. Chişinău : Reclama SA, 2008. – 220 p.

Ianoş Ţurcanu este, înainte de toate, un poet al iubirii care vede în acest sentiment o expresie a deplinătăţii. Versurile erotice sunt pătrunse de o sensibilitate lirică fină care dă măsura adevărată a darului său artistic.

Sursa imaginii: bibliotecarebreanu.blogspot.com

Ianoş Ţurcanu – 65 ani


_MG_3898Biografie

Zi de zi
arde viața mea,
luminând amintirile.
În zilele
sclipitoare
nici nu se prea vede.

 

Cu ocazia aniversării a 65-a a scriitorului Ianoş Ţurcanu, la data de 26 iulie 2016 a fost organizat un eveniment cultural artistic dedicat poetului, eseistului, prozatorului, textierului şi autorului de aforisme Ianoş Ţurcanu. În cadrul evnimentului au fost prezentate volumul de aforisme „Clopote de sticlă”, cartea pentru copii „Dansul florilor”, CD-urile „Iubire nemuritoare” şi „Casino”.

DSC_0101

„Ceea ce m-a impresionat întotdeauna la Ianoş Ţurcanu a fost deschiderea lui de a comunica cu noi, bibliotecarii. De aceea, de multe ori spun că este scriitor, prozator, publicist, dar și un bun bibliotecar, pentru că a susținut mereu bibliotecile și a fost un avocat al nostru. A activat 25 de ani în cadrul Direcţiei cultură a Primăriei municipiului Chişinău și a știut cum să susțină bibliotecile”, a precizat directorul general al BM „B.P. Hasdeu”, Mariana Harjevschi.

Ianoş Ţurcanu a recunoscut că pentru el „cele mai apropiate profesiei unui scriitor sunt pedagogia, munca bibliotecarului și cea a medicului. Faptul că le-am studiat pe toate trei m-a ajutat să mă descurc în diferite situații. În timp ce medicina este focalizată asupra corpului omenesc, literatura este focalizată asupra spiritului”.DSC_0047

Sala Bibliotecii Centrale a devenit neîncăpătoare pentru cei care au ţinut să-i ureze un sincer La mulţi ani! scriitorului. Cu ocazia acestui eveniment a fost realizată o expoziţie de carte cu genericul Un romantic autentic în lumea poeziei şi o expoziţie de fotografii Ianoş Ţurcanu – prieten fidel al BM „B.P. Hasdeu”.

Cei care au lipsit de la eveniment sau cei care îşi doresc să retrăiască emoţiile evenimentului pot viziona filmuleţul realizat de Biblioteca Centrală.

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Chişinău – 275 de ani de la înălțare


ANIVERSĂRI – 2016

Pentru a susţine prioritatea anului a BM „B.P. Hasdeu” – CHIȘINĂU COMORI ASCUNSE – 580 ANI,  recomandăm spre lectură un articol ce face referinţă la istoria Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Chişinău, vechea Catedrală a orașului Chișinău, care, anul acesta împlineşte 275 de ani de la înălţare. Data de 27 iulie 1741 este data oficială a întemeierii bisericii.

biseircaBiserica cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este menţionată documentar pentru prima dată în anul 1773 în Catagrafia bisericilor din Basarabia, din 1812-1813. Potrivit parohului bisericii, preotul Valeriu Matceac, biserica de piatră Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost ctitorită în anul 1775 de către mănăstirea Galata din Iaşi, stareţ fiind atunci Arhimandritul Procopie, lucrările fiind finisate în anul 1765. Cercetătorul P. Constantinescu-Iaşi consideră că biserica este cu mult mai veche, deoarce în biserică s-au păstrat cărţi sfinte, tipărite înainte de 1773, şi un document de arhivă de la mijlocul secolului al XVII-lea, în care este pomenit preotul Anton din Buiucani. Pentru că numărul enoriaşilor crescuse era nevoie de un lăcaş sfînt mai spaţios, cu atît mai mult cu cît vechiul edificiu se deteriorase. După ce au adunat materialele de construcţii şi au tocmit meşteri, la 10 ianuarie 1818, cu sprijinul protoiereului Ion Dumitriu, preoţii Vasile Ştefan şi Andrei Dumitriu, slujitorii la această biserică, fac o plîngere către mitropolie. Enoriaşii se plîngeau că biserica lor este mică, învechită şi cer permisiunea de a înălţa un nou locaş sfînt din piatră. La 15 ianuarie Mitropolitul permite construcţia. Tot el, la 9 februarie 1818, în baza cererii preotului Ion Dumitriu, acceptă instituirea unei condici de milostenie pe doi ani. Pînă la 9 septembrie a fost pusă temelia construcţiei, iar în anul viitor a fost ridicată pînă la nivelul ferestrelor. Pentru că nu mai aveau resurse financiare, la 26 februarie,  enoriaşii se adresează cu rugămintea către mitropolit pentru o nouă condică de milostenie pe doi ani. Pînă la 9 septembrie a fost pusă temelia construcţiei, iar în anul viitor a fost ridicată pînă la nivelul ferestrelor. Pentru că nu mai aveau resurse financiare, la 26 februarie, enoriaşii se adresează cu rugămintea către mitropolit pentru o nouă condică de milostenie.

Condica a fost eliberată pe un termen de un an şi jumate. Cu banii adunaţi, 2.011 lei, construcţia a fost finisată şi acoperită. La 24 mai 1822 se cere permisiunea pentru o nouă condică de milostenie pe doi ani, pentru a finisa catapeteasma şi a procura veşmintele şi odoarele necesare. Adresarea a fost semnată de protoiereul Ion Dumitriu, preoţii Vasile Ştefan şi Ion Cerchez, dascălii Constantin şi Chesarie. Condica a fost aprobată daor pentru un an, pe parcursul căruia au fost acumulaţi aproximativ 955 de lei. După ce lucrările de construcţie aufost finisate, la 6 noiembrie 1825 biserica a primit un nou antimis, iar a doua yi a fost sfinţită. Conform cărţii medicale din 1827 la biserică slujeau preoţii V. Ştefan şi I. Cerchez, dascălii Gheorghe şi Zamfir Dimetriu. Funcţia de cîntăreţ a fost executată, începînd cu anul 1922, de Flor Celac. Planul bisericii este în forma unei abside semicerculare şi comunică cu naosul, luminat de două ferestre din lemn. Clopotniţa, formată din două caturi, avînd înălţimea de 14,50 metri, este înălţată deasupra naosului. După reconstrucţie i s-au adăugat 5 turle, fapt care, după părerea cercetătorului T. Nesterov, a diminuat din valoarea ei artistică. Pridvorul a fostconstruit ulterior. P. Constantinescu-Iaşi consideră că edificiul a păstrat elementele generale ale bisericilor moldoveneşti, reprezentînd o derivare a planului treflat.

În anul 1958 parohia afost desfiinţată, iar biserica închisă. Autorităţile sovietice au transformat lăcaşul sfînt în „cămin cultural”. Nefiind îngrijită, construcţia s-a ruinat pînă în partea superioară a preoţilor. În anul 1992, cu ajutorul Mitropoliei Basarabiei şi cu sprijinul Patriarhiei Române, au început lucrările de reparaţie a sfîntului locaş şi în 1994 biserica a fost deschisă pentru credincioşi. Redeschiderea a fost posibilă datorită purtării de grijă a preotului-paroh protoiereu Valeriu Matceac.

Sursa: Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. În: Locaşuri sfinte din Basarabia. Chişinău: Editura Alfa şi Omega, 2001, pp. 109-110.

Sursa imagii: ortodox.md