Lingvistul Anatol Eremia – 85 de ani  de la naştere


 ANIVERSĂRI – 2016

Recomandăm spre lectură un articol ce face referinţă la biografia şi activitatea lingvistului Anatol Eremia.

Lingvist, specialist în onomastică, doctor habilitat în filologie; coordonator ştiinţific al serialului monografic „Localităţile Republicii Moldova”. Născut la 3 iulie 1931 în oraşul Cahul, în familia profesorului Ilie Eremia. Studiile şi le face la şcoala medie de cultură generală nr. 2 din Cahul, Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova (1952-1957). Face doctorantura la Institutul de limbă şi literatură al Academiei de Ştiinţe a R.S.S.M. (1957-1961, conducător ştiinţific – N. Corlăteanu), unde susţine doctoratul cu tema „Cercetări în domeniul toponimiei contemporante moldoveneşti” (1967), fiind în Basarabia un pioner în acest domeniu de cercetare.

Din 1968 este angajat al Institutului de Limbă şi Literatură (ulterior – Institutul de Lingvistică) al A.Ş.M., deţinînd diverse funcţii: laborant, colaborator ştiinţific inferior, apoi superior (1968-1980), director adjunct (1980-1988), colaborator ştiinţific superior (1988-1991), coordonator de direcţie ştiinţifică (din 1991). A debutat cu articole ştiinţifice încă din anii de studenţie. De-a lungul a mai bine de patru decenii a publicat peste 350 de lucrări ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei, inclusiv 18 monografii, îndreptare, dicţionare, broşuri.

S-a manifestat plenar în onomastică, ştiinţa numelor, în mod special în toponimie, abordînd şi alte domenii ale lingvisticii: lexicologia, istoria limbii, dialectologia etimologia, cultivarea limbii ş.a. Şi-au dovedit valoarea din punct de vedere teoretic şi aplicativ-practic monografiile „Nume de localităţi. Studiu de toponimie moldovenească” (1979), micromonografiile de popularizare a ştiinţei despre limbă: „Graiul pămîntului: Schiţă de toponimie moldovenească” (1981, cu două ediţii în limba rusă – 1982, 1990), „Tainele numelor geografice” (1986), „Destinul cuvintelor” (1988). Studiul normativ-practic „Nume de persoane” (în colaborare cu M. Cosniceanu, 1964, 1968, 1974) a avut o contribuţie însemnată la reglementarea onomasticii româneşti din Republica Moldova.

Anatol Eremia a efectuat cercetări toponimice pe teren în toate localităţile basarabene (cca 2000). În baza materialelor adunate, împreună cu alţi colegi, au fost create cîteva tezaure lexicografice în cadrul Institutului de Lingvistică al A.Ş.M.: „Fişierul toponimic general”, „Cartoteca terminologiei entopice”, „Cazierul numelor de familie”, care servesc ca surse de documentare la elaborarea unor lucrări de importanţă naţională: „Tezaurul toponimic românesc: Moldova” (se editează în colaborare cu Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” din Iaşi, „Dicţionarul entopic al limbii române” (în colaborare cu Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan” din Bucureşti). În anii de renaştere naţională, ca membru al Comisiei pentru reglementarea toponimiei urbane din Chişinău, prin articole, emisiuni radiofonice şi la TV, prelegeri, A. Eremia şi-a adus obolul la restabilirea şi corectarea multor nume de localităţi din Republica Moldova, a denumirilor de străzi din Chişinău şi din alte oraşe basarabene. A editat, în acest scop, cîteva cărţi de o incontestabilă valoare practică: „Chişinău: străzile oraşului” (1993), „Nomenclatorul localităţilor din Republica Moldova” (în colab., 1996, 2000), monografia-album „Chişinău: Chişinăul vechi şi nou” (1998), „Chişinău: Ghidul străzilor” (2000). Pe aceeaşi linie se situeazp şi eforturile lui A. Eremia de cultivare a limbii române vorbite în Republica Moldova. Este autorul a numeroase rubric în presa periodică („Învăţămîntul public”, „Viaţa satului”, „Ţara”, „Flux”), cicluri de emisiuni radiofonice („Grai matern”, 1980-1993; Localităţile Moldovei: mărturii documentare”, 19931998; „Onomastica şi normele limbii”, 1999-2000) şi televizate („Vetrele noastre strămoşeşti”, 1994-1998; Străzile noastre strămoşeşti”, 1994-1998). În ziarul „Ţara” publică serialul „Restabilirea onomastice naţionale” (1999-2000), peste 80 de tablete). Prin articolele şi studiile sale A. Eremia demonstrează, cu argumente din domeniul onomasticii, unitatea de limbă, etnică şi istorică a basarabenilor cu ceilalţi români.

A contribuit la elaborarea şi redactarea unor lucrări dereferinţă ca „Dicţionarul ortografic” (1978), „Atlasul Republicii Moldova” (Moscova, 1978; Chişinău, 2000), enciclopedia „Chişinău”, „Dicţionar enciclopedic ilustrat” (Ed. Cartier, 1999), îndreptarul documentar-publicistic „Localităţile Republicii Moldova”, conceput în 15 volume, dicţionarul enciclopedic „Statele lumii” (ed. Cartier, 2000. Coautori: acad. T. Constantinov, St. Vieru). Este conducătorul mai multor doctoranzi (A. Dumbrăveanu, M. Lungu, Vl. Pohilă, E. Bojescu, L. Groza), redactor ştiinţific şi monografii în domeniul onomasticii.

A publicat mai multe studii şi articole vizînd toponima Republicii Moldova în reviste şi culegeri de specialitate din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Germania, Elveţia, Franţa, S.U.A., Australia. A participat cu rapoarte şi comunicări la colocvii, simpozioane, conferinţe şi congrese international de onomastică.

Vedeţi aici cărţile lingvistului Anatol Eremia aflate în colecţia Bibliotecii Centrale.

Sursa: Anatol Eremia. În: Calendar Naţional 2001. Chişinău, S.n., 2000, pp. 151-152.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s