Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Chişinău – 275 de ani de la înălțare


ANIVERSĂRI – 2016

Pentru a susţine prioritatea anului a BM „B.P. Hasdeu” – CHIȘINĂU COMORI ASCUNSE – 580 ANI,  recomandăm spre lectură un articol ce face referinţă la istoria Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Chişinău, vechea Catedrală a orașului Chișinău, care, anul acesta împlineşte 275 de ani de la înălţare. Data de 27 iulie 1741 este data oficială a întemeierii bisericii.

biseircaBiserica cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este menţionată documentar pentru prima dată în anul 1773 în Catagrafia bisericilor din Basarabia, din 1812-1813. Potrivit parohului bisericii, preotul Valeriu Matceac, biserica de piatră Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, a fost ctitorită în anul 1775 de către mănăstirea Galata din Iaşi, stareţ fiind atunci Arhimandritul Procopie, lucrările fiind finisate în anul 1765. Cercetătorul P. Constantinescu-Iaşi consideră că biserica este cu mult mai veche, deoarce în biserică s-au păstrat cărţi sfinte, tipărite înainte de 1773, şi un document de arhivă de la mijlocul secolului al XVII-lea, în care este pomenit preotul Anton din Buiucani. Pentru că numărul enoriaşilor crescuse era nevoie de un lăcaş sfînt mai spaţios, cu atît mai mult cu cît vechiul edificiu se deteriorase. După ce au adunat materialele de construcţii şi au tocmit meşteri, la 10 ianuarie 1818, cu sprijinul protoiereului Ion Dumitriu, preoţii Vasile Ştefan şi Andrei Dumitriu, slujitorii la această biserică, fac o plîngere către mitropolie. Enoriaşii se plîngeau că biserica lor este mică, învechită şi cer permisiunea de a înălţa un nou locaş sfînt din piatră. La 15 ianuarie Mitropolitul permite construcţia. Tot el, la 9 februarie 1818, în baza cererii preotului Ion Dumitriu, acceptă instituirea unei condici de milostenie pe doi ani. Pînă la 9 septembrie a fost pusă temelia construcţiei, iar în anul viitor a fost ridicată pînă la nivelul ferestrelor. Pentru că nu mai aveau resurse financiare, la 26 februarie,  enoriaşii se adresează cu rugămintea către mitropolit pentru o nouă condică de milostenie pe doi ani. Pînă la 9 septembrie a fost pusă temelia construcţiei, iar în anul viitor a fost ridicată pînă la nivelul ferestrelor. Pentru că nu mai aveau resurse financiare, la 26 februarie, enoriaşii se adresează cu rugămintea către mitropolit pentru o nouă condică de milostenie.

Condica a fost eliberată pe un termen de un an şi jumate. Cu banii adunaţi, 2.011 lei, construcţia a fost finisată şi acoperită. La 24 mai 1822 se cere permisiunea pentru o nouă condică de milostenie pe doi ani, pentru a finisa catapeteasma şi a procura veşmintele şi odoarele necesare. Adresarea a fost semnată de protoiereul Ion Dumitriu, preoţii Vasile Ştefan şi Ion Cerchez, dascălii Constantin şi Chesarie. Condica a fost aprobată daor pentru un an, pe parcursul căruia au fost acumulaţi aproximativ 955 de lei. După ce lucrările de construcţie aufost finisate, la 6 noiembrie 1825 biserica a primit un nou antimis, iar a doua yi a fost sfinţită. Conform cărţii medicale din 1827 la biserică slujeau preoţii V. Ştefan şi I. Cerchez, dascălii Gheorghe şi Zamfir Dimetriu. Funcţia de cîntăreţ a fost executată, începînd cu anul 1922, de Flor Celac. Planul bisericii este în forma unei abside semicerculare şi comunică cu naosul, luminat de două ferestre din lemn. Clopotniţa, formată din două caturi, avînd înălţimea de 14,50 metri, este înălţată deasupra naosului. După reconstrucţie i s-au adăugat 5 turle, fapt care, după părerea cercetătorului T. Nesterov, a diminuat din valoarea ei artistică. Pridvorul a fostconstruit ulterior. P. Constantinescu-Iaşi consideră că edificiul a păstrat elementele generale ale bisericilor moldoveneşti, reprezentînd o derivare a planului treflat.

În anul 1958 parohia afost desfiinţată, iar biserica închisă. Autorităţile sovietice au transformat lăcaşul sfînt în „cămin cultural”. Nefiind îngrijită, construcţia s-a ruinat pînă în partea superioară a preoţilor. În anul 1992, cu ajutorul Mitropoliei Basarabiei şi cu sprijinul Patriarhiei Române, au început lucrările de reparaţie a sfîntului locaş şi în 1994 biserica a fost deschisă pentru credincioşi. Redeschiderea a fost posibilă datorită purtării de grijă a preotului-paroh protoiereu Valeriu Matceac.

Sursa: Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. În: Locaşuri sfinte din Basarabia. Chişinău: Editura Alfa şi Omega, 2001, pp. 109-110.

Sursa imagii: ortodox.md

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s