Mitropolitul Gurie Grosu

          La data de 8 februarie, 2017 la Biblioteca Centrală a BM B.P. Hasdeu, a avut loc prezentarea volumului II al trilogiei “Mitropolitul Gurie – opera zidită în destinul Basarabiei”, eveniment cultural consacrat comemorării a 140 de ani de la naşterea Mitropolitului Gurie al Basarabiei.

          Manifestarea a fost organizată de Asociaţia obştească Mitropolitul Gurie Grosu, în colaborare cu Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu. Moderatorul evenimentului fiind Vasile Malaneţchi, directorul general la Muzeul Naţional de Literatură “Mihail Kogălniceanu”. Coordonatorul evenimentului, Silvia Grossu, doctor în istorie, conferenţiar universitar.

          Mitropolitul Gurie (Gheorghe Grosu) a fost un om extrem de evlavios și unul din promotorii valorilor naționale în Basarabia. A studiat la Școala spirituală (1888-1892) și la Seminarul teologic din Chișinău (1892-1898), apoi, între 1898 și 1902, la Academia duhovnicească din Kiev, înființată de Mitropolitul român Petru Movilă, unde a obținut titlul de magistru în teologie.

           Călugărit în Mănăstirea Noul Neamț din Chițcani, hirotonit ieromonah și numit “misionar eparhial” (1902), mai târziu este hirotesit protosinghel și arhimandrit (1909). Are meritul de a fi obținut înființarea unei tipografii eparhiale (1896) și a fi ctitorit revista “Luminătorul” din Chișinău (1908). A fost Stareț la mănăstirea Sf. Avram din gubernia Smolensk (1909), director la școlile normale de învățători din Grușevsk (1910-1914) și Samovka (1914 – 1917), profesor de Limba română la Chișinău (1917-1918) și un militant al românismului, în calitatea sa de ministru adjunct al Justitiei în Guvernul provizoriu din Chișinău. 

           Prin publicarea acestui volum se împlineşte dezideratul de a cuprinde sub auspiciile unei triologii opera înaltului prelat al Basarabiei interbelice. Volumul al doilea include nemijlocit lucrări care poartă semnătura cărturarului ierarh: studii despre istoria aşezămintelor monastice, despre istoria Bisericii din Basarabia şi literatură didactică. Ostenelile cărtureşti ale Mitropolitului Gurie au fost evocate de mai multe ori, dar nicioadată n-au fost publicate între copertele aceluiaşi volum.

                   Silvia Grossu zicea: „Sperăm ca volumul să-şi găsească uşor cititorul şi să constituie un gest de comemorare demn de valoarea neamului nostru. Mitropolitul Gurie al Basarabiei merită să fie pe soclul memoriei noastre colective.”

                Opera scrisă a Mitropolitului Gurie Grosu (1877-1943), şi după un sfert de secol de la anul de graţie 1989, rămâne doar parţial valorificată. Eforturile întru valorificarea operei înaltului prelat basarabean atât în istoriografia locală din Republica Moldova, cât şi în istoriografia românească, au ajuns binecunoscute. Mulţumită efortului constant al dnei conferenţiar universitar Silvia Grossu în valorificarea operei scrise a Mitropolitului Gurie, prin organizarea unui şir de manifestări dedicate vieţii şi activităţii mitropolitului, care ulterior şi-au găsit reflectarea în volumul publicat în 2007: Mitropolitul Gurie – misiunea de credinţă şi cultură. Culegere de studii şi articole despre Mitropolitul Gurie al Basarabiei, conceput drept un prim volum în cadrul unui proiect mai larg, care va cuprinde în totalitate opera scrisă a mitropolitului.

           Invitaţi speciali la eveniment academicianul Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Ana Bantoş, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Iulian Filip, Ion Ţurcanu, Vladimir Beşleagă, Victor Moraru, Alexandru Burlacu, Maria Danilov, Anatol Petrencu, Iurie Colesnic etc.

Critică literară:

„Fiu de răzeş mîndru, care nu putea să nu rămînă el însuşi în orice împrejurare, care nici nu-şi putea închipui cum ar fi ajuns să fie aservit de cineva sau de ceva. Mitropolitul Gurie era din categoria rară a acelor oameni care sînt sortiţi fie să se ridice deasupra tuturor, pentru a-i domina pe toţi, fie să cadă ca urmare a faptului că, din variate motive, nu a dorit sau nu a reuşit să ajungă în atare situaţie. De aceea căderea sa a fost iminentă. A fost însă o cădere dintr-o funcţie publică, nu o cădere din demnitate. Dimpotrivă, pentru a evita căderea din demnitate, a trebuit să accepte, nu fără regrete, bineînţeles, căderea din funcţie.”

                                                                                                                                                (Ion Ţurcanu)

„Mitropolitul Gurie a dovedit dragoste şi rîvnă pentru cultură, în general, şi pentru cultura bisericească, în special, şi în calitatea sa de propovăduitor şi răspînditor de carte şi de suflet românesc.”

(Onisifor Ghibu)

„Pe umerii popii Gurie a stat întreaga luptă pentru limba română în Basarabia.” 

(Nicolae Iorga)

Această prezentare necesită JavaScript.