Ziua Dragostei şi Bunăvoinţei, Dragobete


      Ddragobeteragobetele este o sărbătoare populară, celebrată de români pe 24 februarie. Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroşi etnologi şi filologi, propunându-se variate explicaţii pentru originea sa.

          Dragobetele era sărbatorit în unele locuri şi la data de 1 martie, deoarece se consideră că el este fiul Dochiei şi primul deschizator de primavară.

           Obiceiurile de Dragobete, zi aşteptată cândva cu nerabdare de toţi tinerii au fost în bună parte uitate, păstrîndu-se doar în amintirea bătrînilor. În ultimii ani, Dragobetele autohton riscă să fie dat cu desăvîrşire uitării, el fiind înlocuit de acel Sfînt Valentin care nu are nici o legatură cu spiritualitatea românească. Însă noi încercăm să menţinem spiritual acestei sărbători, să rămână prezent în această zi minunată a îndrăgostiţilor.

Vă propunem cîteva cărţi, care fac referinţă la sărbătoarea Dragobetelui:

Eliade, Mircea. Nuntă în cer / Mircea Eliade. – Bucureşti : Jurnalul Naţional : Ed. 13Litera Internaţional, 2009. – 287 p.

          „Nuntă în cer” este povestea a doi bărbaţi, Andrei Mavrodin şi Barbu Hasnaş care se îndrăgostesc de aceeaşi femeie, fără a fi capabili să-i păstreze dragostea. Romanul este conceput sub forma relatărilor celor doi bărbaţi care, întâlnindu-se mult timp după dispariţia Ilenei, îşi fac confidenţe, fără a bănui rolul unuia în povestea celuilalt.

          Ceea ce fascinează la roman mai mult chiar decât tema, este forma în care această temă este transpusă. Confesiunile celor doi bărbaţi iau forma unor relatări lucide, care, fără a marca un sentimentalism excesiv, sunt totuşi portretul fidel al unei mari iubiri, al unei nunţi care nu poate fi consumată pe pământ, ci doar în cer.

10Petrescu, Camil. Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război / Camil Petrescu. – Bucureşti : Jurnalul Naţional : Ed. Litera Internaţional, 2009. – 365 p.

         Romanul este structurat în două părţi, cu titluri semnificative, surprinzând două ipostaze existenţiale: „Ultima noapte de dragoste”, care exprimă aspiraţia către sentimentul de iubire absolută şi „întâia noapte de război”, care ilustrează imaginea războiului tragic şi absurd, ca iminentă a morţii. Dacă prima parte este o ficţiune, deoarece prozatorul nu era căsătorit şi nici nu trăise o dramă de iubire până la scrierea romanului, partea a doua este însă o experienţă trăită, scriitorul fiind ofiţer al armatei române, în timpul primului război mondial. Romanul este scris la persoana I, personajul-narator identificându-se în partea a doua cu autorul.

    Perspectiva temporală este discontinuă, bazată pe alternanţa temporală a evenimentelor, pe dislocări sub formă de flash-back şi feed-back. Perspectiva spaţială reflectă un spaţiu real, frontul, Bucureşti, Odobeşti, Câmpulung, dar mai ales un spaţiu imaginar închis, al frământărilor, chinurilor şi zbuciumului din conştiinţa personajului.

Petrescu, Camil. Patul lui Procust / Camil Petrescu. – Bucureşti : Jurnalul Naţional 12: Ed. Litera Internaţional, 2010. – 364 p.

     Farmecul acestui roman nu se află în talentul literar al scriitorului! Nu se află nici în diversitatea personajelor şi nici măcar în dramatismul relaţiilor dintre acestea S-ar putea zice, despre acest roman, că este o capodoperă a stilului un stil nou, autentic original, mult mai liber şi fluid decât ce se scrisese, până atunci, în literatura noastră.

           Romanul “Patul lui Procust” are la bază un adevărat dosar de existenţe reale sau nu, ce mai contează? Cel mai mare merit al scriitorului nu este, în orice caz, imaginaţia ori lumea, în ansamblul ei, creată şi ţesută într-o perdea de intrigi şi slăbiciuni umane. Cea mai mare reuşită a acestui roman este însăşi felul în care se derulează întâmplările, şi mai ales acel suspans, acea descoperire treptată pe care cititorul o face alături de diferite personaje ce joacă rolul de povestitor în diferite ipostaze mai mult sau mai puţin obişnuite. 

8Preda, Marin. Cel mai iubit dintre pământeni / Marin Preda. – Bucureşti : Jurnalul Naţional : Ed. Litera Internaţional, 2009. – 368 p.

         Romanul “Cel mai iubit dintre pământeni”, 1980 (trei volume, însumând peste 1200 de pagini) este prezentat cititorilor ca un text memorialistic şi justificativ scris în închisoare de un bărbat cultivat, Victor Petrini, acuzat de crimă. El urmează să apară în scurt timp în faţa unei instanţe judecătoreşti care l-ar putea condamna la închisoare pe viaţă şi încearcă – sfătuit de avocat – să-l câştige pe judecător de partea sa, prin sinceritate pentru a obţine o reducere a pedepsei.

          Se poate spune, aşadar, că romanul are factura unei mărturisiri complete. Dar el este, în acelaşi timp, şi un raport către Dumnezeu, întrucât Victor Petrini, sceptic în ceea ce priveşte norocul său în viaţă, se adresează, prin ceea ce scrie, nu numai instanţei judecătoreşti, ci şi uneia mai înalte, care poate fi posteritatea sau Dumnezeu însuşi. 

Preda, Marin. Viaţa ca o pradă / Marin Preda. – Bucureşti : Jurnalul Naţional : Ed. Litera Internaţional, 2010. – 299 p.9

           Marin Preda a intenţionat să realizeze o tetralogie romanescă „moromeţiană”, prin care să contureze perioada cuprinsă între „anii dinaintea celui de al Doilea Război Mondial” şi 1960, cu scopul de a aşeza ţărănimea română „pe scena naţională prin participarea ei la cel de-al Doilea Război Mondial şi prin aceasta pe scena universală”.

        “Viaţa ca o pradă” se înscrie în literatura de frontieră, însă încadrarea operei într-o specie anume a fost totdeauna incertă, pendulând între bildungsroman, eseu literar, memorialistică ori autobiografie artistică.

Holban, Anton. O moarte care nu dovedeşte nimic / Anton Holban – Bucureşti :Ed. Art, 2008. – 338 p.11

            “O moarte care nu dovedeşte nimic” e primul dintr-o serie de romane care împărtăşesc un personaj comun. Substanţa cărţii se regăseşte şi într-o serie de nuvele şi schiţe ale autorului.

     Romanul aparţine unei categorii româneşti ce tinde să substituie, în deceniile interbelice, dominaţia prozei obiective. Clasat de către critică în paradigma prozei autenticităţii, alături de producţiile literare ale unor autori ca Camil Petrescu sau Mircea Eliade, romanul lui Anton Holban reprezintă unul dintre textele de referinţă pentru genul său. Roman practic fără dramă, O moarte prezintă suma trăirilor rememorate ale personajului narator în contextul unui scenariu amoros. Scenariul în sine rămâne însă, mereu, un pretext, câtă vreme miza fundamentală a cărţii este subiectivitatea raportorului şi, în ultima instanţă, raportul în sine, textul. 

Naum Gellu. Zenobia / Gellu Naum – Bucureşti : Ed. Cartea Românească, 1985. – 262 p.4

            Tipărit în anul 1985, în plin interval de afirmare a prozei postmoderne autohtone, romanul „Zenobia” cuprinde şapte capitole, fiecare împărţit în şaisprezece până la douăzeci şi două de paragrafe numerotate corespunzător.         

            Caracterizată de autorul său drept „un fel de homan” (formulă ironică, extinsă şi asupra prozei, după cea de „pohem” aplicată, pe urmele lui Jacques Vache, poeziei ameninţate de convenţionalizare), cartea lui Gellu Naum este un produs tipic suprarealist, răspunzând, în esenţa, definiţiei date de Andre Breton „suprarcalităţii” ca punct în care „susul şi josul, viaţa şi moartea, trecutul şi viitorul, realul şi imaginarul încetează să mai fie percepute în mod contradictoriu”.

Alte6 cărţi la aceeaşi temă ar fi:

Cele mai frumoase poezii de dragoste – Bucureşti : Ed. Adevărul Holding, 2012. – 312 p.

Giacomo Giovanni. Nu am uitat-o / Giovanni Giacomo – 1Târgovişte : Ed. Pandora-M, 2003. – 117 p.

5Ciubotaru Arhip. Această inimă / Arhip Ciubotaru – Chişinău : Ed. Cartea Moldovei, 2007. – 280 p.

Pitigrilli. Bărbatul care caută dragostea /
3Pitigrilli – Piatra Neamţ : Ed. Răzeşu, 1995. – 204 p.

 Mărculescu, Ion. Dragostea. 2Gelozia. Ura / Ion Mărculescu – Târgovişte : Pandora-M, 2005. – 139 p.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s