Arhive zilnice: 10 Iulie 2017

Mănăstirea Putna la 551 de ani


 

manastirea-putna-2În fosta Ţară de Sus a Moldovei, într-o zonă cunoscută de mai mult de două secole drept Bucovina, spre nord-vest de actualul municipiu Rădăuţi, se află Mănăstirea Putna. Platoul înalt al Carpaţilor răsăriteni este ferestruit aici de văile unor cursuri de apă mici şi medii, care au modelat ramificaţiile obcinelor bucovinene. Într-un astfel de context general, imediat lângă poala sudică a Dealului Glodului, la extremitatea nord-vestică şi în zona cea mai ridicată a terasei ce se desfăşoară pe malul nordic al râului Putna, care izvorăşte de sub Obcina Mare, în amonte de confluenţa acestuia cu pârâul Veţăului, se ridică zidurile ce împrejmuiesc aşezământul Putnei.

Zidul de incintă, prevăzut pe latura sa estică cu un turn de poartă şi un turn clopotniţă, iar pe latura opusă cu un impozant turn cu menire specială, Turnul tezaur, mărgineşte o suprafaţă patrulateră de teren pe care se află biserica în poziţie centrală; spre sud se găsesc clădirile stăreţiei, construite de curând, pe locul altor zidiri anterioare. Spre nord de Turnul tezaur se află clădirea ce adăposteşte muzeul mănăstirii şi paraclisul. Latura nordică a incintei este ocupată de clădiri ce adăpostesc chiliile monahale.

Cele peste cinci veacuri de existenţă a mănăstirii au cunoscut etape de mare înflorire, dar şi etape în care construcţiile care o alcătuiau la început au fost reparate sau chiar rezidite, fiecare dintre acestea lăsându-şi amprenta asupra configuraţiei sale de astăzi. Zidurile de incintă construite în secolul al XV-lea s-au păstrat numai pe laturile de est şi de vest, cu inerente reparaţii survenite în secolele al XVII-lea şi al XlX-lea; laturile de sud şi de nord au fost refăcute în secolul al XVIII-lea, determinând o lărgire a spaţiului interior al incintei.

manastirea-putna-1186Mănăstirea Putna a fost fondată de către voievodul Ştefan cel Mare, între anii 1466-1469, ca aşezământ de viaţă monahală şi ca ansamblu de arhitectură mănăstirească de zid.

Ansamblul Mănăstirii Putna a avut – încă de la început – o funcţie majoră, anume aceea ca biserica mănăstirii să devină necropola voievodului ctitor şi a membrilor familiei sale. Funcţia pe care urma să o îndeplinească edificiul principal al aşezământului a constituit temeiul puternicului sprijin material acordat de Ştefan cel Mare mănăstirii, concretizat prin danii şi privilegii care au determinat afirmarea rapidă a prestigiului aşezământului monahal şi ascensiunea potenţialului său economic, situându-1 – chiar din primii ani ai existenţei sale – în fruntea tuturor mănăstirilor moldoveneşti întemeiate până la acea epocă.

Încă din această primă etapă, ansamblul de arhitectură a fost completat, amplificat şi fortificat pe tot parcursul lucrărilor de construcţii, menţionate de izvoarele vremii ca fiind în plină desfăşurare până în anul 1481 şi, apoi, după anul 1484.

Demn de remarcat pentru Moldova rămâne faptul că fenomenul artistic elaborat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi dezvoltat în vremea domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) va cunoaşte un amplu proces evolutiv în a doua parte a secolului al XV-lea. Această etapă medievală, periodizată de-a lungul a circa 50 de ani de domnie, este cunoscută în istorie ca „glorioasa epocă” a Sfântului Ştefan cel Mare.

După cum se ştie, în primii 30 de ani ai domniei sale, o caracteristică majoră a voievodului Ştefan a fost preocuparea asiduă pentru construirea de cetăţi şi fortificaţii, pentru reamenajarea şi întărirea curţilor domneşti. Totuşi, între anii 1466-1469 Măria Sa zideşte Mănăstirea Putna, poate pentru a comemora importanta victorie dobândită prin cucerirea cetăţii Chilia. Aleasă ca necropolă voievodală, mănăstirea a fost dintru început înzestrată cu daruri, iar biserica sa împodobită cu picturi murale.

Din păcate, informaţii despre ansamblul pictural al Putnei nu avem decât din cronici. Frescele au dispărut în secolul al XVII-lea odată cu edificiul ştefanian. Urme ale acestora au fost descoperite în timpul cercetărilor arheologice efectuate la Mănăstirea Putna în perioada 1969-1970. Din nefericire, doar câteva dintre rămăşiţele acestor fragmente mai sunt valorificate astăzi în expoziţia Colecţiei de obiecte bisericeşti a mănăstirii, restul s-a pierdut.

Sursa: Sfânta Mănăstire Putna. Ed. Îngrijită de Centrul de Cercetare și Documentare„Ștefan cel Mare”; Putna: Mitropolit Iacov Putneanul, 2010

Anunțuri

Ziua Națională a Franței


În fiecare an pe data de14 iulie Franța își celebrează ziua sa națională.

francia_paris_torre_eiffel_1

 Cu această ocazie recomandăm spre lectură câteva articole scrise de conaționali, stabiliți cu traiul în această țară și care fac referință la 10 lucruri din Franța care pot inspira Moldova. Articolele sunt scrise de Dorina Baltag, Vitalie Vovc. Recomandăm spre vizionare un infografic ce face referință la cele10 lucruri care pot inspira Moldova.

1121

În final vă mai recomandăm spre informare cărți ce fac referință la cultura, istoria, limba și literatura franceză. Cărțile pot fi consultate doar în sala de lectură a bibliotecii noastre.

Sursa primei imagini: wikipedia.org