Publicat în cinematografie, cultura japoneză, economie, istorie, literatura japoneză, Ziua Europeană a Limbilor

Cultura japoneză în cărți


Japonia (în japoneză 日本, se citește Nippon sau Nihon, sens literal: „originea soarelui”) este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de insule aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, la est de Peninsula Coreeană. Denumirea oficială este 日本国 Nipponkoku, textual „Țara de la originea soarelui.” Este cunoscută în românește și sub numele de Țara Soarelui Răsare. Potrivit legendei, Japonia a fost creată de către zei care au înfipt o sabie în ocean, la scoaterea ei formându-se patru picături ce au devenit insulele principale, precum și o multitudine de insule mici (peste 5000).

Japonia este un stat membru al ONU, OCDE, G8 și G20, și este considerată o mare putere. Japonia este a treia cea mai mare economie a lumii (conform PIB-ului nominal) și al patrulea cel mai mare exportator și importator. Țara beneficiază de o forță de muncă înalt calificată și este printre cele mai educate țări din lume, unde marea parte a cetățenilor săi dețin studii superioare. Deși Japonia a renunțat oficial la dreptul său de a declara război împotriva altor țări, aceasta menține o forță militară modernă, având al optulea cel mai mare buget militar din lume, ce este folosit pentru auto-apărare și pentru misiuni de menținere a păcii. Japonia este o țară dezvoltată, ce are un nivel foarte ridicat de dezvoltare umană, speranță de viață ridicată, infrastructură avansată și un nivel scăzut de corupție. Japonia este cunoscută la nivel mondial pentru contribuțiile sale în știință și tehnologie.

Pe data de 23 decembrie, Japonia își sărbătorește ziua națională. Cu această ocazie, vă prezentăm un set de cărți ce fac referință la cultura niponă.

Expoziție virtuală de carte

Fayard, Pierre. Trezirea samuraiului: Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii / Pierre Fayard; trad.: Dana Zămosteanu. – Iaşi : Polirom, 2007. – 235 p. 

Japonia este un arhipeleag muntos, cu un teritoriu lipsit de profunzime, supus violenței erupțiilor vulcanice și a valurilor seismice. De-a lungul întregii sale istroii, prima sa linie de apărare, marea, a apărat-o de invazii, în special de cele mongole, până la ultimatumul comandatorului american Perry, care o soma, în 1853, să se deschidă comerțului internațional.

Lucrarea are două părți și fac referință la societatea japoneză: Chei și Porți.

Japonia lui Lafcadio Hearn: O antologie despre Japonia şi poporul ei / Ediție și introducere: Donald Richie; traducere din engleză și note: Angela Hondru. – Bucureşti : Humanitas, 2009. –280 p.

„Lafcadio Hearn (1850-1904) a petrecut 14 ani în Japonia. A ajuns la Yokohama în aprilie 1890 și a murit la Tokyo în septembrie 1904. Dacă intervalul pare scurt este pentru că reputația lui Lafcadio Hearn se datorează numeroaselor lui scrieri despre această țară. Chiar și în zilele noastre, e considerat cumva reprezentativ pentru Japonia, iar cărțile sale însumează peste patru mii de pagini tipărite, fără a mai pune la socoteală colecția  de scrisori și numărul mare de articole necuprinse în volume” afirmă Donald Rchie în prefața lucrării.

Lucrarea face referință la ținutul și oamenii japonezi.

 Levi-Strauss, Claude. Cealaltă faţă a Lunii : Scrieri despre Japonia / Claude Lévi-Strauss; pref. de Junzo Kawada; trad. de Giuliano Sfichi. Iaşi : Polirom, 2013. 217 p.

„Claude Lévi-Strauss a făcut cinci călătorii în Japonia, în compania soției sale, Monique, între 1977 și 1988. Descoperim un Lévi-Strauss îndrăgostit de Japonia în acest volum ce reunește pentru prima data diverse scrieri, inedite sau tipărite în publicații savant, uneori numai în Japonia, realizate între 1979 și 2001” afirmă Junzo Kawada în prefața lucrării.

Lucrarea face referință la:

Locul culturii japoneze în lume;

Fața ascunsă a Lunii;

Iepurele alb din Inaba;

Herodot în Marea Chinei;

Sengai. Arta împăcării cu lumea;

Îmblânzirea stranietății;

Dansul impudic al lui Ame no Uzume;

Un Tokyo necunoscut;

Convorbire cu Junzo Kawada.

 

Ţuiu, Florea. Niponism : Teorie şi acţiune / Florea Țuiu. – Bucureşti : Ed. Politică, 1987. – 256 p. : foto.

Deși lucrarea este editată în anul 1987, sunt informații utile pentru cei interesați de
cultura japoneză.

Lucrarea are șapte capitole:

  1. Societatea japoneză: particularități și reflectări ale modului de producție asiatic;
  2. Scurtă introducere în istoria gândiri economice și politice din Japonia;
  3. Influența doctrinei marxiste și idei de bază ale marxologiei nipone;
  4. Teoria paternismului nipon;
  5. Dirijismul nipon;
  6. Niponism economic și politic;
  7. Evoluțiile postbelice – perspective.

 

Dore, Ronald. Înterprinderea Britanică, înterprinderea japoneză : Originile diversităţii la nivel naţional în sfera relaţiilor industriale / Ronald Dore. – Chişinău : Ed. Tehnică, 1998. – 630 p.

Lucrarea are trei părți:

Fabricile;

Convergență?;

Trecutul și viitorul.

Lucrarea face referință la relațiile industriale cu preponderență în Anglia și Japonia; sistemul nipon de angajare și origine sistemului nipon de angajare.

Petrina, Liviu. Ainii. Aborigenii Japoniei / Liviu Petrina. – Bucureşti : Albatros, 1970. – 192 p. : il.

„În limba ainiană cuvântul sub care sânt cunoscuți autohtonii Japoniei, ainu înseamnă
om, bărbat, ființă umană. Această suprapunere de sensuri e întâlnită și la alte popoare. Cuvântul ainu a fost utilizat la început ca un sufix onorific pe lângă toate numele de persoană; alăturarea permanentă i-a conferit treptat sensul de om și așa mai departe. În afară de ainu, în rugăciunile și cântecele lor aceste triburi își mai spun și enchiu, termen aal cărui sens este necunoscut. Japonezii le-au dat multe nume și porecle.”

Așa începe istoria ainilor. Dacă ești interesat cine au fost oborigenii Japoniei, ești invitat să citești acestă carte.

Nicolescu, Ovidiu. Management comparat : Uniunea Europeană, Japonia şi SUA / O. Nicolescu. – Ediția a treia revizuită. – Bucureşti : Ed. Economică, 2006. – 366 p. : il.

Volumul cuprinde numeroase elemente de noutate managerială, multe inedite pentru
România și își propune câteva obiective. În lucrarea Management comparat, autorul face referiță la Uniunea Europeană, Japonia şi SUA, subiectul fiind împărțit în 7 capitole:

  1. Fundamente teoretice ale managemetnului comparat;
  2. Metodologia managementului comparat;
  3. Managementul în Uniunea Europeană;
  4. Management japonez;
  5. Tendințe în managementul întreprinderii pe plan mondial;
  6. Ghid de realizare a transferului internațional de know-how managerial.

La final găsiți o bibliografie și 6 anexe.

[Album] /  Katsushika Hokusai, S.J. Holmes, trad.: Laurenţiu Zoicaş. Bucureşti : Humanitas, 2007. 80 p. : il.

„Ar fi o greșeală să ne închipuim că arta japoneză a fost întotdeauna în armonie cu mediul său ambiant. De altfel, originale ei trebuie căutate în afara Japoniei: veacuri de-a rândul, pictorii din arhipeleag s-au mulțumit să copieze operele, mult mai vechi, ale chinezilor și coreenilor” se afirmă în Cuvânt înainte.

În albumul de față veți găsi diferite lucrări în gravuri în lemn (și nu numai), formatul și coleția din care face parte.

Tessier, Max. Filmul japonez / Max Tessier ; trad. din fr. de Magdalena Stanciu; pref.
de Cristina Corciovescu. – Bucureşti : IBU Publishing, 2010. – 218 p.

„Filmul japonez nu este o carte făcută din cărți , ci o carte bazată pe mii și mii de ore de vizionare, Tessier fiind permanent prezent la festivalurile, nu puținr, de pe continentul asiatic și cunoscând cinematograful japonez la el acasă. Această intimitate îi permită să se miște cu multă ușurință și competență în toate compartimentele” afirmă Cristina Corciovescu în Prefața lucrării.

 

Banu, Georges. Actorul pe calea fără de urme : Zile de teatru în Japonia / Georges Banu; ediție în limba română revizuită și adăugită. Cu o postfață de Jean-Jacques Tschudin; trad. și postfață: Mircea Ghițulescu. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1995. – 192 p.

„Această carte se vrea a fi cartea unui spectateur lettré,spectator cultivat. Nici expozeu de specialist, nixi jurnal de călătorie. Spectatorul lettré este și una și alta căci eș are informația cuvenită, însă limitată, iar inocența pe care o păstrează nu îl împinge, totuși, spre confesiuni” se afirmă în lucrare.

Autorul face referință la teatrul japonez.

O ediție anterioară a lucrării a fost editată la editura Meridiane din București în anul 1981.

Amălinei, Neculai. Limba japoneză : Simplu şi eficient / Neculai Amălinei. – Ediția a V-a revăzută și adăugită. – Iaşi : Polirom, 2009. 272 p. + CD

Limba japoneză : Simplu şi eficient se prezintă în a cincea ediție sub forma unui manual
practice. Conținutul edițiilor anterioare a fost revizuit din punct de vedere metodic pentru a înțelege mai ușor aspectele de bază ale limbii japoneze. Manualul practice se adresează celor ce doresc să învețe și/sau să predea limba japoneză: elevi, studenți, autodidacți, cadre didactice etc. De asemenea, el poate fi folosit inclusive de profesorii de limbă japoneză, ca manual alterantiv, pentru nivelul începător-mediu” afirmă autorul la începutul cărții.

Manualul este structurat în două părți și cuprinde 31 de lecții de limbă japoneză, dar și o prezentare a modului de scriere în limba japoneză. În colecția bibliotecii noastre este și ediția a III-a a manualului, editată în anul 2007.

Amălinei, Neculai. Dicționar japonez-român de Gakushū Kanji. 1006 caractere fundamentale / Neculai Amălinei; Jack Halpern. Iaşi : Polirom, 2008. 1039 p.

„Dicționar japonez-român de Gakushū Kanji răspunde nevoilor imediate ale persoanelor interesate de studiul limbii japoneze. Este un dicționar compact, ușor de transportat, dar suficient de detaliat pentru a satisfice necesitățile practice ale celor implicați în acest studio. Scopul principal al dicționarului este de a oferi o imagine complete asupra modului în care kanji sânt folosite în limba japoneză contemporană. Astfel, cititorul interesat va găsi informații privind modalitatea de citire, semnificațiile și compușii celor 1006 kanki fundamentale studiate în școala elementară japoneză” se afirmă în introducerea cărții. Pe lângă dicționarul japonez-român de Gakushū Kanji, mai găsiți informații suplimentare despre caracterele chinezești folosite în Japonia (kanji), caracteristicile principalele ale dicționarului; ghid de utilizare, abrevieri, simboluri și bibliografie selective.

Hondru, Angela. Curs de limba japoneză : Fără profesor / Angela Hondru. Bucureşti : Sirius, 1991, Bucureşti : R.A.I. Coresi, 1991. 258 p.

„Ideea elaborării prezentului manual de limba japoneză a fost rodul unei serioase și
îndelungate apropieri față de fascinanta cultură și civilizație niponă. El a fost tipări la Tokyo în anul 1983, prin grija „Fundației Japonia”. Pe fondul creșterii numerice a celor ce doresc să pătrundă chiar prin intermediul limbii acestui popor, care ne fascinează cu admirabile perle de cultură pe de o parte, dar cu performanțe tehnice neatinse altundeva pe de alta, am considerat reeditarea manualului ca fiind un prim pas în întâmpinarea dorinței lor” afirmă autoarea manualului în Cuvânt înainte.

Japonia : Ghid complet / trad.: Ioana Glodeanu. Oradea : Aquila’93, 2002. – 398 p. : il.

Japonia ghid„Lucrarea este structurată cu atenție, în așa mod încât să îl ajute pe cititor să înțeleagă Japonia și cultura sa, prin intermediul obiectivelor și atracțiilor sale: trăsături, locuri, sugestii de călătorie.”

În capitolele incluse în ghid, veți găsi informații despre religie, arte, cinematografie, sporturi, orașe, are marțiale, mâncare etc.

Ghidul cuprinde hărți originale în limba engleză.

Epure, Mihai. Japonia, ikebana de gînduri / Mihai Epure. – Bucureşti : Ed. pentru Turism, 1991. – 143 p. : il.

„Domnul Mihai Epure a stat ani într-o țară miraculoasă, lucrând ca diplomat și, iată, a scris o carte: Japonia, Ikebana de gânduri, pe care, citind-o, mi-am dat seama că noi, cei Epure_Japonia, ikebana de ganduridin partea  de est a Europei, n-o putem aeșza între coordonatele înțelegerii durabile. Pentru că, așezați în mal de Orient visător și thinit, departe de tumultul lumilor inextricabil disciplinate și dăruite muncii fără de odihnă, greu putem pătrunde-n marginile msiterului care-a făcut din Țara Soarelui Răsare una din minunile acestui secol” afirmă Fănuș Neagu în Prefața lucrării.

Lucrarea are trei părți: Adâncul lacrimii de ceai, Nu-i doar romantică gheișa, Leandrul e la Hiroshima. Pe final, este inclus un epilog și o postfață.

Japonia travelerBornoff, Nicholas. Japonia / Nicholas Bornoff; trad. de Dan Starcu. Bucureşti : Adevărul Holding, 2010. 400 p. : il.

 Ghidul este făcut de echipa de la National Geographic Traveler și sunt prezentate tot ce este important în Japonia: texte, imagini și hărți.

Ghidul are 10 capitole:

  1. Istorie și cultură;
  2. Tokyo;
  3. Excursii cu plecare din Tokyo;
  4. Hokkaido;
  5. Nordul Insulei Honshu;
  6. Zona centrală a Insulei Honshu;
  7. Kansai;
  8. Partea vestică a Insulei Honshu;
  9. Shikoku și Seto-naikai;
  10. Jyushu;
  11. Okinawa și Ryuku-shoto.

Secțiunea finală, Sfaturi de călătorie cuprinde lista informațiilor esențiale pentru călător: modalități de organizare din timp a călătoriei, urgențe și un ghid de conversație. Tot aici este o secțiune cu hoteluri, restaurante, magazine, locuri de distracție și spectacole.

Ionașcu, Aurelia. O călătorie în Japonia / Aurelian Ionașcu. – Cluj-Napoca : Dacia, 1983. – 115 p. + 6 f. il.

Ionascu_O xcalatorie in Japonia„Pentru a-și da seama de specificul unei țări îndepărate și substanțial diferite de țările îndeobște cunoscute, o inițiere a cotitorului în realitățile unei asemenea țări apare întru totul necesată. Este ideea care ne-a călăuzit când am consacrat primul capitol al acestei cărți unei scurte priviri asupra Japoniei și poporului japonez” scrie autoarea cărții.

Deși cartea a fost publicată în anul 1983, suntem siguri că sunt informții esențiale și utile, respectiv e posibil de făcut și o comparație cu Japonia zilelor de azi.

Hillsborough, Romulus. Shinsengumi – ultima gardă de samurai a shogunului / Romulus Hillsborough; trad. din lb. eng.: Anca Focşeneanu. Bucureşti : Humanitas, 2007. – 262 p.

„Această carte vorbește despre vărsări de sânge, moarte și atrocități. Vorbește de asemenea despre curaj, onoare și credință. Explorează unele dintre cele mai întunescate Hillsborough_Shinsengumipărți ale sufletului uman și pe unele dintre cele mai nobile. Narațiunea istorică de față despre temuta gardă de samurai Shinsengumi are ca teme de bază setea extraordinară de putere și credința în propria superioritate ale conducătorilor ei, precum și nemaiîntâlnita poftă de a ucide pe care aceștia au inspirit-o oamenilor lor” afirmă autorul în prefața cărții.

Lucrarea face referință la cadrul istoric, garda loială și patriotică; garda nou-aleșilor; măcelul de la hanul Ikeda’ya, războiul civil etc. La final sunt incluse două anexe, table al numlor erelor japoneze și al anilor corespunzători din cronologia occidental; glosar de termeni japonezi și o bibliografie.

Bușe, Constantin. Japonia: Un secol de istorie (1853-1945) / Constantin Bușe, Zorin Zamfir. Bucureşti : Humanitas, 1990. 396 p.

Buse_Japonia. Un secol de istorie„S-ar putea spune că în receptarea fenomenului japonez de către români avem de a face cu trei perioade, însumate în ultimul secol, dar precedate de o introducere petrecută la sfârșitul celui de-al XVII-lea veac. Ea se datorește cărturarului roman Nicolae Milescu Spătarul, care, în 1675-1676, a întreprind în cunoscuta-i călătorie în China, unde ultimul capitol este dedicat Descrierii vestitei și marii insule  a japonezilor ș ice se află acolo” afirmă autorii în Cuvânt înainte.

Lucrarea face referință la Japonia tradițională la Japonia modern; obiectivele politicii externe a Japoniei (1868-1914), Iaponia în primul război mondial; Imperiul de la Soare Răsare în primul deceniu postbelic; Imperiul japonez în arena politică internțională; războiul japono-chinez; diplomație și militarism în Extremul Orient și Japonia și cel de-al doilea război mondial.

La final găsiți o postfață și un indice.

Sursa informației despre Japonia: https://ro.wikipedia.org/wiki/Japonia