Publicat în cultura, EXPOZIȚII DE CARTE, jurnalism, manual, presă, mass-media

Științele jurnalismului în cărți


Recomandăm atenției dvs 12 cărți de jurnalism pentru studenții de la facultățile de jurnalism, dar și pentru specialiștii din domeniu.

Expoziție virtuală de carte

Jurnalismul și cultura populară / coord.: Peter Dahlgren, Colin Sparks; trad.: Ruxandra Drăgan. – Iași : Polirom, 2004. – 224 p.

În spatele rolului informațional și de investigație al celei de a patra putere în stat se aflăJurnalismul si cultura pop un rol important. În lucrarea de față, aflați cum interrelaționează jurnalistul angajat al unei publicații „de scandal” cu publicul său țintă. Lucrarea se adresează studenților de la facultățile de științele comunicării, jurnalism sau studii culturale.

Lucrarea are trei părți:

  1. Jurnalismul în ipostaza de cultură populară;
  2. Aspecte ale mass media populare;
  3. Jurnalismul popular în practică.

La final, găsiți un index.

Manual de jurnalism / vol. coordonat de Mihai Coman. – Ediția a III revăzută și adăugită. – Iași : Polirom, 2009. – 687 p.

Manual de jurnalism_Mihai comanAjunsă la a treia ediție, volumul Manualul de jurnalism este prima colecție românească exhaustivă de lucrări în domeniul mass-mediei. Articolele sunt scrise de diferiți specialiști în domeniu.

Volumul are șase capitole:

  1. Documentarea;
  2. Tehnici de redactare;
  3. Știrea;
  4. Presa scrisă;
  5. Audiovizualul;
  6. Jurnalismul digital.

Mass-media: între document și interpretare: studii și cercetări de istorie a presei, congres internațional (2012; Chișinău) / coord.: Silvia Grossu. – Chișinău : Centrul Editorial-Poligrafic USM, 2012. – 464 p.

În perioada 26-28 aprilkie 2012 a avut loc cel de-al V-lea Congres de istorie a presei, mass-media intre document si interpretareorganizat de Asociația Română de Istorie a Presei și Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Stat din Moldova. Prezentările de la conferință au fost publicate în volum și prezentate înainte de congres.

Volumul are șase capitole:

  1. Mass-media: metodologia cercetării;
  2. Mass-media și solidaritatea națională în situații de criză;
  3. Presa din Basarabia și identitatea națională;
  4. Prezențe basarabene în presa din România. Vocație și destin – galeria personalităților;
  5. Mass-media: între peniță și noile tehnologii.

Preda, Sorin. Jurnalismul cultural și de opinie / Sorin Preda. – Iași : Polirom, 2006. – 231 p.

Sorin Preda_Jurnalismul cultural si de opinie„Pentru a stăpâni cât de cât realitatea, avem la dispoziție trei procedee fundamentale: descrierea, povestirea și argumentarea. Dacă deviza structuraliștilor este corectă, înseamnă că discursul presei stă prea puțin sub semnul evenimentului propriu-zis. Cu mult mai mult contează felul în care aceasta e selectat și apoi redat” se afirmă la începutul lucrării, O lume de hârtie, plină de păreri.

Lucrarea are următoarele capitole:

  1. Genurile jurnalismului cultural;
  2. Presa culturală și literatura nonficțională;
  3. Discursul umoristic;
  4. Genurile de opinie;
  5. Moralitatea argumentării.

 

Preda, Sorin. Tehnici de redactare în presa scrisă / Sorin Preda. – Iași : Polirom, 2006. – 224 p.

„Scrisul este o problem de talent – nu oricine îl poate învăța peste noapte. Să ai simțul Preda, Sorin_Tehnici de redactarecuvântului, al limbii, pare a fi un dat genetic. Teoria și sfaturile celor cu experiență doar completează, pun în valoare, te scutesc de căutări inutile. Sloganul preferat de ziariști este că „meseria se fură. Ar fi prea frumos să fie și adevărat. Degeaba vrei să furi dacă nu ai de la cine” afirmă autorul în Stil și expresivitate jurnalistică.

Lucrarea are două părți:

  1. Discursul lumii. Lumea ca discurs;
  2. Scriitura în mișcare. Genurile jurnalistice.

Presa din Basarabia: analize, context, valori (1854-2004) / Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Universitatea de Stat din Moldova; responsabil de ediție: Maria Danilov; redactor științific: Constantin Marin. – Chișinău : Cartdidact, 2005. – 144 p.

Presa din Basarabia„O istorie a presei basarabene urmează încă a fi scrisă. Parcurgînd literatura de specialitate, nu întîlnim o lucrare anume, de sine stătătoare, ce ar cuprinde sintetic întregul proces contradictoriu al istorie basarabene. Puținele studii (de fapt, niște încercări) în domeniu, scrise în intervalul 1918-1940, acoperă doar parțial anumite secvențe de istorie a presei basarabene” afirmă Maria Danilov, în Cuvânt introductiv.

Lucrarea este, de fapt, o culegere de articole scrise de cercetători diferiți: Vasile Malanețchi, Silvia Grosu, Aneta Grosu, Tatiana Ețco, Maria Ciochină, Maria Danilov etc.

Câteva exemple de articole:

Presa basarabeană. Context imperial și specificul local (sec. XIX-XX);

Presa de limbă română din Basarabia la începutul mișcării de deșteptare națională;

Revista presei de limbă română din Basarabia anilor 1940-1941.

Presa scrisă. O introducere critică / coord.: Richard Keeble; trad.: Oana Dan. – Iași : Polirom, 2009. – 383 p.

„Acest volum constituie o lucrare unică, adresată în special studenților de la facultățile Presa scrisă_Keeblede jurnalism și comunicare. Este o încercare de a reuni pentru prima dată în același volum o varietate de elemente ale presei scrise. Lucrarea se axează în special pe aspectele practice, însă toate noțiunile sunt plasate și explicate în context economice, istorice și teoretice mai largi. Învățământul jurnalistic nu are de obicei o reputație foarte bună. În industria presei scrise persist un scepticism destul de răspîndit în legătură cu importanța studierii acestui domeniu” afirmă Richard Keeble în Introducerea cărții.

Lucrarea are patru părți:

  1. Istoricul, structura și economia presei scrise;
  2. Sursele, știrile, reportajele, comentariile, cronicile, producția și jurnalismul online;
  3. Câteva noțiuni-cheie suplimentare. Etică, legislație și politici editoriale;
  4. Încheiere. O perspectivă educațională.

Radu, Raluca-Nicoleta. Instituții culturale în tranziție despre creativitate în jurnalismul și cinematografia din România, după 1944 / Raluca-Nicoleta Radu. – București : Nemira, 2011. – 239 p.

Radu_Raluca_+Institutitii culturale in tranzitie„Cartea poate fi citită ca o introducere în istoria jurnalismului și a cinematografiei românești. Sunt trei perioade istorice principale, care au influențat diferit dezvoltarea lumilor jurnalismului și a cinematografiei: 1829-1989 și după 1989”  afirmă autoarea la începutul cărții, Jurnalul unei călătorii.

Lucrarea are șase capitole:

  1. Scurtă ilustrare de moment-cheie din istoria jurnalismului și a cinematografiei din România până în 1944;
  2. Profesioniști și creatori în industriile culturale;
  3. 1945-1989. Statul totalitar, proprietar al industriilor culturale;
  4. Întoarcerea la economia de piață;
  5. Creativitate în jurnalism și în cinematografia după 1989;
  6. Limitele creativității în industriile culturale.

La final, găsiți o bibliografie.

Roșca, Luminița. Mecanisme ale propagandei în discursul de informare: presa românească în perioada 1985-1995 / Lumința Roșca. – Iași : Polirom, 2006. – 363 p.Rosca_Mecanisme

„Lucrarea de față tratează o temă care continuă să fie actual: cum a acționat propaganda comunistă prin intermediul presei și cum s-au perpetuat mecanismele propagandei în presa de după decembrie 1989?

O parte a lucrării face referință la aspect ale evoluției presei românești în perioada 1985-1995, iar partea cea mai consistentă a cărții este alcătuită din analiza aplicată a discursului presei comuniste din ani ’80, în oglindă cu analiza discursului presei libere din România anilor ’90” se afirmă  în introducerea cărții.

Stepanov, Georgeta. Jurnalismul în situații de criză / Georgeta Stepanov; Igor Guzun. – Chișinău : CEP USM, 2010. – 228 p.

Stepanov_Jurnalismul in situatii de crizaOrice țară se confruntă cu probleme economice, sociale și politice care pot crea, de fapt, situații de criză profundă. În context, jurnaliștii trebuie să fie mereu pregătiți pentru situațiile de criză.

Lucrarea Jurnalismul în situații de criză, are 12 teme și face referință la:

Criza: definiții, abordări, dimensionare, tipologie;

Media și situațiile de criză: relații, influențe, provocări, impact;

Strategii profesionale de abordare a crizei;

Comunicarea jurnalistică în situații de criză: aspecte etice și legale;

Jurnalistul în situații de criză: echipamente și cunoștințe.

Jurnalistul în situații de criză: documentare, comportament, scriere;

Știrea în situații de criză etc.

Vișinescu, Victor. Jurnalism contemporan. Introducere în presa scrisă / Victor Vișinescu. – București : Ed. Victor, 2002. – 331 p.

„De ce Jurnalism contemporan și nu Jurnalism contemporan? Propunându-ne să ne    Visinescu_Victor_Jurnalism contemporanocupăm doar de o secțiune a jurnalismului pe ansamblul său și anume jurnalismul scris, menționăm, de la început, că demersul nostru, în toate compartimentele sale, teoretice și aplicative, se sprijină pe o cercetare de aproximativ zece ani, dublată de activitatea didactică de profil jurnalistic” afirmă autorul în Cuvânt introductiv.

Zelizer, Barbie. Despre jurnalism la modul serios. Știrile din perspectivă academic / Barbie Zelizer; trad.: Raluca Radu. – Iași : Polirom, 2007. – 278 p.

Barbie Zelizer_Despre jurnalism la modul serios„A lua jurnalismul în serios înseamnă a trece în revistă literatura de specialitate, pentru a identifica rolul cercetătorilor în modelarea felului în care gândim la domeniul jurnalistic. Cum au avut tendința să conceptualizeze acești cercetători știrile, producerea știrilor, jurnalismul, jurnaliștii și instituțiile de presă? Ce cadre conceptual au folosit pentru a explora practicile jurnalistice?” se întreabă autorul.

Lucrarea are 8 părți:

  1. Perspective asupra jurnalismului: cercetarea la nivel academic;
  2. Definirea jurnalismului;
  3. Sociologia și jurnalismul;
  4. Istoria și jurnalismul;
  5. Studiile lingvistice și jurnalismul;
  6. Științele politice și jurnalismul;
  7. Analiza cultural și jurnalismul;
  8. Despre jurnalism la modul serios.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s