Publicat în învățământ, COLECŢII BC, cultura, cunoastere despre Europa, dicționar, științe sociale, ghid, manual, Metode de cercetare, metodica predării obiectelui

Teoria cercetărilor științifice


Vă recomandăm cărți ce fac referință la subiectul cercetării științifice. Cărțile pot fi consultate în sala de lectură a bibliotecii noastre.

Expoziție virtuală de carte

Enăchescu, Constantin. Tratat de teoria cercetării științifice / Constantin Enăchescu. – Iași : Polirom, 2005. – 421 p.

„Lucrarea de față reprezintă o expunere teoretică având caracter general, cu intenția de Enachescu_Tratat de teoria cercetarii stiintificea introduce studenții, cercetătorii, precum și specialiștii în tehnica și modul de gândire științifică, în general, și științele umane, în special, prin delimitarea cadrului lor epistemologic și prin explicarea și înțelegerea caracteristicilor proprii ale acestora” afirmă autorul în Cuvânt înainte.

Lucrarea are patru secțiuni:

  1. Cunoașterea științifică;
  2. Personalitatea omului de știință;
  3. Teoria cercetării științifice;
  4. Imaginea și semnificația omului și a lumii în științele umane.

Integrarea științei și a învățămîntului superior: Concepții. Orientări. Strategii. – Chișinău : CEP USM, 2007. – 164 p.

integrarea stiinteiLucrarea de față are ca obiectiv principal prezentarea a două domenii de activitate: știința și învățarea. Complexitatea acestor fenomene indică necesitatea unei informații concrete de natură interdisciplinară”.

Lucrarea are trei părți:

  1. Repere conceptuale ale integrării științei și a învățămîntului superiorr;
  2. Liniamente ale integrării științei șia învățămîntului superior;
  3. Managementul calității în contextul integrării științei și învățămîntului superior.

La final, găsiți anexa Concepția modernizării sistemului de învățămînt din Republica Moldova (proiect).

Ochoa, George. Ghidul cronologic al științei / George Ochoa, Melinda Corey. – Ochoa_Ghidul stiintelorBucurești : Ed. ALL EDUCATIONAL, 2000. – 444 p.

„Această cartea înregistrează cronologic, din preistorie pînă în prezent, felul în care am ajuns să știm ceea ce știm despre nume și să ne bucurăm de ceea ce am creat” se afirmă în introducerea cărții.

Lucrarea are Notă către cititori; Ghidul cronologic al științelor; Apendice: Indice biografic; bibliografie și un index.

Dictionart de stiinteMic dicționar de științe / traducere: Cristiana Chiculescu. – București : Niculescu, 1999. – 448 p.

Titlu original: The Hutchinson Pochet Dictionary os Science

Dicționarul face referință la explicați multor termeni din domenii diferite. Termenii de specialitate sunt aranjate în ordine alfabetică: A-Z.

Pe interior, de asemenea, termenii pe fiecare literă sunt ordonate alfabetic.

Rădulescu, Mihaela Șt. Metodologia cercetării științifice: elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat / Mihaela Șt. Rădulescu. – București : Ed. Didactică și Pedagogică, 2006. – 184 p.

Raduilescu_Metodologia cercetarii stiintificeLucrarea este destinată studenților, masteranzilor, doctoranzilor și tinerilor cercetători și vizează să conducă la cultivarea respectului față de regulile care s-au impus ca norme larg sau unanim acceptate.

Lucrarea are cinci părți:

  1. Cunoașterea științifică;
  2. Originile cunoașterii științifice;
  3. Cercetarea științifică pentru elaborarea unei lucrări de diplomă;
  4. Elaborarea propriu-zisă a lucrării;
  5. Susținerea lucrării de licență, a disertației sau a tezei.

La final, găsiți o Notă finală, Index de nume; Glosar; 3 anexe, bibliografie, un curpins în limba franceză și engleză.

La biblioteca noastră, găsiți și ediția a II-a a lucrării Metodologia cercetării științifice: elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat.

Rossi_Nasterea stiintei moderneRossi, Paolo. Nașterea științei moderne în Europa  / Paolo Rossi; trad.: Dragoș Cojocaru. – Iași : Polirom, 2004. – 334 p.

Nu există în Europa, un  „loc de naștere” al complicatei realități istorice pe care o numim știința modernă. Acest loc îl reprezintă întreaga Europă. […]  Știința modernă nu s-a născut în liniștea campusurilor sau în atmosfera un pic artificială a laboratoarelor de cercetare în jurul, și nu în interiorul cărora pare să curgă fluviul însângerat și noroios al istoriei.

Lucrarea are 17 capitole și face referință la diferite personalități ale istoriei: Isaac Newton, Galileo Galilei, Descartes dar și filosofie.

 

Știința. – București : enciclopedia RAO, 1996. – 120 p.           Stiinta_prima mea encicl

Titlu original: La science. Ma primière encyclopédie  

Este o enciclopedie pentru copii. Colectivul de autori explică ce este lumea științei, materialele, materia; energia; electricitatea, magnetismul, mișcarea etc.

Știința viitorului / antologie coordonată de Max Brockman; trad. din lb engleză: Vasile Mitu. – București : Nemira, 2012. – 223 p.

Brockman_Stiinta viitorului„Personalități din lumea științei dezvăluie progrsul și cercetările făcute într-o varietate de domenii, de la neuroștiință la psihologia evoluției, de la demografie la oceanografie” se afirmă în lucrare.

Lucrarea include un set de articole științifice din diferite domenii precum:

  • În pragul unei noi ere: explorarea oceanelor de Kevin P. Hand;
  • „Cut” și „paste” la nivel molecular. Noua generație de instrumente biologice de William McEwan;
  • Creșterea, natura și stresul pe care-l provoacă viața de Darlen Francis;
  • Imunitatea plantelor într-o lume în schimbare de Kirsten Bomblies etc.

Spangenburg, Ray. Istoria științei: în 5 vol. / Ray Spangenburg, Diane K. Moser; trad.: Constantin Dumitru-Palcus. – București : Ed. Lider.

Vol. 1: De la grecii antici la revoluția științifică. – 2003. – 250 p.
Volumul 1 face referință la bazele filosofice ale științei, elaborate de gînditorii greci ai Antichității și continuînd cu acumulările înregistrate în decursul Evului Mediu și Renașterii.  În lucrare se mai face referință și la realizările științifice din secolul al XVIII-lea, perioadă a cărei știința a obținut adevărate valențe. Volumul 1 are 3 părți:

  1. Precursorii științei: din antichitate pînă în Evul Mediu;
  2. Științele fizice;
  3. Științele vieții.

La final, găsiți un epilog, cronologie, glosar și o bibliografie suplimentară.

Vol. 2: Secolul al XVIII-lea. – 2003. – 246 p.

„Volumul doi acoperă perioada în care știința e depășit faza căutărilor de început,   Istoria stiintei_vol. 2căpătînd dimensiuni noi, conferite de Iluminism și începutul Revoluției Industriale” se afirmă în lucrare.

Volumul 2 are două părți:

  1. Științele fizice în secolul al XVIII-lea;
  2. Științele vieții în secolul al XVIII-lea.

Lucrarea are un epilog, anexă (metoda științifică); cronologie, glosar, bibliografie suplimentară.

Vol. 3: Secolul al XIX-lea. – 2003. – 246 p.

Istoria stiintei_vol 3Secolul XIX face referință la înnoirile din domeniul electricității, magnetismului, astronomiei, geologiei și medicine. Dezvoltarea care a avut loc a revoluționat modul de trai și percepere a lumii, făcînd astfel tranziția de la epoca științei clasice la cea modern.

Volumul 3 are 2 părți:

  1. Științele fizice;
  2. Științele vieții.

La final mai găsiți un epilog, 2 anexe, cronologie, glosar și o bibliografie suplimentară.

Vol. 4: din 1895 până în 1945. – 2003. – 248 p.

istoria stiintei_vol 4Volumul 4 face referință la cuceririle din prima parte a secolului XX, din 1895 pînă în 1945. Deși au fost două războaie mondiale, această epocă s-a caracterizat și printr-o activitate științifică și anume: stabilirea structurii AND-ului, cercetarea mecanismului de transmitere a particularităților genetice, obținerea unor medicamente noi care au învind boli incurabile pînă atunci etc.

Volumul 4 are 2 părți:

  1. Științele fizice;
  2. Științele vieții.

La final, găsiți un epilog, Anexă, cronologie, glosar și bibliografie suplimentară.

Istoria stiiintei Vol. 5Vol. 5: Din 1946 pînă în prezent. – 2004. – 294 p.

Volumul 5 prezintă cele mai importante progrese ale științei, din perioada celui de al doilea război mondial și pînă în prezent.

Volumul 5 are două părți:

  1. Științele fizice;
  2. Științele vieții.

La final găsiți un epilog, cronologie, glosar și o bibliografie suplimentară.

Hellemans, Alexander. Istoria descoperirilor științifice / Alexandrei Helemans; Bryan Bunch. – București : Editura Orizonturi; Ed. Lider, 1988. – 588 p.

„Volumul de față oferă un acces imediat la etapele progresului științific de-a lungul Hellemans_Istoria descoperirilor stiintificetimpului. Descoperirile și invențiile sunt prezentate concis, într-o manieră accesibilă, de la uneltele de piatră pînă la cele mai complexe tehnologii imaginate de om. Pe parcursul lucrării sunt prezentați autorii realizărilor științifice care au schimbat în mod esențial fața lumii în care trăim. Prezentarea cronologică dă posibilitatea raportării acestor evenimente științifice la altele înregistrate în aceeași perioadă” se afirmă în lucrare.

Personalitățile și evenimentele care au marcat dezvoltarea științei de-a lungul timpului sunt din domenii precum astronomie, biologie, chimie, matematică, antropologie, fizică, medicină.

Teorii științifice în 30 de secunde. Cele mai provocatoare și captivante 50 de teorii științifice, fiecare explicată într-o jumătate de minut / coord.: Paul Parson; prefață: Martin Rees; trad.: Alexandru Suter. – București : Ed. Litera, 2009. – 160 p.

Parson_Teorii stiintifice„În domeniul științei, teoriile reprezintă creații logice. Ele reflectă observațiile experimentale cele mai exacte și cea mai justă înțelegere a felului în care funcționează lumea. Dar o teorie științifică nu reprezintă obligatoriul un adevăr absolut. Ea nu poate să capteze decât starea actuală a cunoștințelor noastre. Există oricând posibilitatea apariției unui nou element, care să infirme teoria și să îi trimită pe teoreticieni înapoi la masa de lucru” afirmă Paul Parsons în Introducerea cărții.

Lucrarea face referință la macrocosm, microcosmos, evoluția umană, minte și corp, planeta Pămînt, universul și cunoaștere.