Publicat în Activitate expoziţională, ACTIVITĂȚI BC, revistă bibliografică virtuală

Arta cinematografică din Republica Moldova și România


Recomandăm atenției dvs! un set de cărți ce fac referință cinematografia din Republica Moldova și România, filme și cineaști celebri, precum ar fi regizorul Grigore Grigoriu sau Emil Loteanu.

Revistă bibliografică virtuală

Gorzo, Andrei. Bunul, răul și urâtul în cinema / Andrei Gorzo. – Iași : Polirom, 2009. – 359 p.

„Pe 24 august 2005, Cotidianul a publicat Top 10 al celor mai populare filme românești Gorzo_Bunul, raul si uritul in cinemadin toate timpurile, conform datelor oferite de Centrul Național al Cinematografiei. În ordinea crescătoare a numărului de bilete vândute, aceste filme sunt: Ștefan cel Mare (de Mircea Drăgan); Șapte băieți și o ștrengăriță (o coproducție franco-română în regia lui Bernard Borderie); Haiducii (de Dinu Cocea); Neamul Șoimăreștilor (de Mircea Drăgan); Dacii (de Sergiu Nicolaescu); Mihai Viteazul (de Sergiu Nicolaescu); Păcală (de Geo Saizescu) și Nea Mărin miliardar (de Sergiu Nicolaescu). Cel mai vechi dintre ele este Tudor (1962), cel mai recent este Nea Mărin (1979). Codașul clasamentului, Ștefan cel Mare, a fost văzut de 7 380 000 de oameni; campionul, Nea Mărin, a fost văzut de un poopor (mai mult sau mai puțin) întreg” se afirmă în Amintirile sînt făcute și din asta. „Cum funcționează filmele? Dacă le vezi așa cum trebuie – adică la cinema, fără întrerupere –, filme ți se întâmplă. Întâmplările din ele rămân întipărite în programul zilei tale, undeva între celelalte întâmplări pe care le-a trăit și cele pe care le vei visa la noapte” se mai afirmă în lucrare.

Lucrarea face referință la diverse filme: Margo, Ticăloșii, California Dreamin’ etc.

Ilieșiu, Marilena. Povestea poveștii în filmul românesc (1912-2012) / Marilena Ilieșu. – Iași : Polirom, 2013. – 227 p.
Iliesu_Povestea povestii in filmul romanesc„Istoria filmului românesc relevă traseul unei povești care trece din faza primitivității (primitivitatea privește asimilarea noilor mijloace tehnice, dar și de expresie cinematografică – Inependența României, 2012) la cea a configurărilor premoderne (Maiorul Mura, 1927), ajunând la o totală stăpânire a construcțiilor narative cu O noapte furtunoasă (1942). Raportarea permanentă a cinematografului la timpul prezent, capacitatea sa mobilizatoare și formatoare fac ca presiunea propagandei să distorsioneze povestea, să o folosească drept instrument ideologic (perioada 1949-1989). Momentul La „Moara cu noroc” (1956) marchează repunerea poveștii în termenii esteticii cinematografice, iar Pintilie și Ciulei aduc în arta narațiunii marca stilului personal, echilibrându-și operele prin structura poveștii” se afirmă în Argumentul cărții.

 


Plămădeală, Ana-Maria. Arta cinematografică din Republica Moldova / Ana-Maria Plămădeală, Dumitru Olărescu, Violeta Tipa. – Chișinău : Grafema Libris, 2014. – 639 p.

„Istoria filmului moldovenesc a fost concepută și realizată în perioada reexaminării Arta cinematografica din R. Moldovacritice a concepțiilor perimate ce au stat la baza filmologiei sovietice, periclitată de dominarea criteriului politico-ideologic în reflectarea trecutului cinematografic. Caracterul propagandistic al istoriografiei sovietice, impus de autoritățile comuniste, a condus în modul cel mai imperios la ignorarea dependenței celei de a șaptea arte de contextul timpului, generînd o ruptură dureroasă dintre istoria cinematografiei și istoria societății”  afirmă autorii în Introducerea cărții.

 

 


Noul cinema romanaescNoul cinema românesc: de la tovarășul Ceaușescu la domnul Lăzărescu. 10 abordări critice / volum coordonat de: Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu. – Iași : Polirom, 2011. – 271 p.

„În iunie 2010, cu prilejul Festivalului Internațional de Film „Transilvania” de la Cluj, s-a lansat volumul Cele mai bune 10 filme românești ale tuturor timpurilor, care își propunea să analizezee primele titluri clasate în topul stabilit, cu ceva timp în urmă, prin votul a 40 de critici” afirmă Cristina Corciovescu în Cuvânt-înainte.

Lucrarea este o cuegere de articole scrise de diverși cineaști români, iar în final găsiți și un index de filme românești.

 

 

Olărescu, Dumitru. Dramă în stop-cadru (studii monografice) / Dumitru Olărescu; Ana-Maria Plămădeală; ediție îngrijită: Dumitru Olărescu. – Chișinău : „Bulat Art Club” SRL, 2009. – 176 p.

Olarescu_Drama in stop-cadru

Lucrarea face referință la opera și destinul artistic al lui Vlad Ioviță. Confesiunea critico-biografică a operei și destinului dramatic al artistului Vlad ioviță este un recurs la
conștiința autorilor de a fi martorii și jurații propriului destin. Actorul și regizorul Emil Loteanu afirma că „istovirea – iată semnul sub care a trăit și s-a măcinat Vlad Ioviță… Pentru cine știe cum se fac filmele, aceasta este ctitori prin aurosacrificiu a meșterului Vlad.”

În lucrare veți găsi studiile monografice ale lui:

Dumitru Olărescu cu articolele Filmul: dincolo de nonficțiune (arta și cultura în imagini filmice), Momente de lucru și cadre din filmele documentare și Filmografia cineastului Vlad Ioviță;

și Ana-Maria Plămădeală cu articolele Destăinuiri cinematografice; Secvențe de lucru și cadre din filmele de ficțiune; Intersecții; Stop-cadru în timp.

Proca, Ion. Grigorie condamant la glorie: [despre viața și activitatea actorului mold. Grigore Grigoriu] / Ion Proca. – Chișinău : Grafema Libris, 2006. – 160 p.
Proca_Grigorie, condamnat la glorieGrigore Grigoriu s-a născut la 4 aprilie 1941 în orașul Căușeni. În anul 1960 este actor la Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți. A activat trei ani la teatrul televizat „Dialog”. Debutează în cinematografie în anul 1966 în rolurile principale din „Poienile roșii” (Sava Milciu) și în „Gustul pâinii” (Andrei Voinovanu).

Autorul face referință la viața și activitatea actorului Grigore Grigoriu:

  • Era frumos ca regele dacilor;
  • Interviuri de pe când era cu noi;
  • Îndoliat, poporul îl petrece;
  • File de jurnal paralel;
  • Secunda e de veșnicie;
  • Ecaterina;
  • Traian;
  • Emil;
  • Post-Scriptum;
  • Postfață.

Proca, Ion. O viață cât o moarte de lungă: fulguind în filmele lui Emil Loteanu / Ion Proca. – Chișinău : „Notograf Prim” SRL, 2011. – 252 p.

„Am fost unul dintre acei care am avut norocul să fiu printe prieteni lui Emil Loteanu. Proca_O viata cat o moarte de lungaPrin anii ’60 ai secolului trecut, fiind student la Universitate, l-am cunoscut la un casting (cum se spune acuma) de selectare a unor eroi episodici pentru fimul „Această clipă”… De atunci Loteanu a devenit pentru mine un patriarh al artei cinematografice. El este un fenomen, o personalitate de multe carate pentru spiritualitatea noastră” afirmă Eugen Sobor, președintele Uniunii Cineaștilor din Moldova în Patriarhul (în loc de prefață).

Lucrarea conține articolele scrise de cineaști moldoveni care fac referință la activitatea regizorului Emil Loteanu. De asemenea, veți găsi un tabel cronologic, addenda și filmografie.

 

 

Rîpeanu, B. T. Filmat în România. Repertoriul filmelor de ficțiune 1911-2004. Cinema și Televiziune. – București : Ed. Fundației PRO.

Vol. I: 1911-1969. – 2004. – 302 p. 
Filmat în RomaniaFiecare film cuprins în lucrare este introdus cu titlul său în limba română și precedat de un număr de ordine.

Ca repertoriu filmografic, acest prim volum, cît și proiectul în întregime – „o operă în mers” pe care sper să o pot duce cît de curând la capăt, deși preia și continuă elemente ale mai vechilor noastre cercetări.

Volumul I face referință la

  • filmele din anii 1911-1969 (expunere cronologică în ordinea unului de producție);
  • indice filmografic de persoane;
  • indice cronologic al filmelor (în ordinea datei de premieră);
  • indice alfabetic al titlurilor și echivalența acestora în franceză și engleză).

La final este inclusă o bibliografie și un rezumat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s