Arhive lunare: aprilie 2018

ZIUA DRAPELULUI DE STAT- 27 APRILIE


În Republica Moldova este marcată astăzi Ziua Drapelului de Stat, sărbătorită în fiecare an pe 27 aprilie.

Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău la 23 aprilie 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Parlament, fiind arborat în aceeași zi pe clădirea forului legislativ.

În anul 2012, cu prilejul Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova, marcată pentru a treia oară, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, pe un catarg de 30 de metri înălţime, a fost arborat un drapel imens, cu dimensiunile de 7×3,5 metri, în cadrul unei ceremonii solemne.

Cu ocazia acestei sărbători se organizează activităţi cultural-educative, expoziţii de carte cu referire la istoria statului și evoluţia drapelelor pe parcursul istoriei statului nostru, excursii tematice consacrate Zilei Drapelului de Stat.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pînză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pînzei de 1:2, tripartită vertical egal, începînd de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi avînd în mijlocul cîmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

SURSA: http://www.moldova.md/ro/content/republica-moldova-marcheaza-ziua-drapelului-de-stat

Reclame

Ioan Mânăscurtă – 65 de ani de la naștere


Proza lui Ioan Mânăscurtă este

de două ori romantică: prin nostalgia

pentru Cer şi alta pentru Pământ…”

(Mihai Cimpoi)

im_002-06-2015.png    Prozatorul, publicistul, traducătorul Ioan Mânăscurtă s-a născut la 28 aprilie 1953 în s. Popeştii de Sus, Drochia, într-o familie de intelectuali. A făcut studiile medii la şcoala din satul natal. În 1975 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, la specialitatea ziaristică. Îşi începe activitatea profesională în calitate de redactor la ziarul Tinerimea Moldovei, apoi la revista Femeia Moldovei, unde publică o serie de interviuri cu personalităţi ale culturii din Moldova, eseuri despre clasicii literaturii române. Ulterior este redactor-şef la Colegiul pentru traduceri al Uniunii Scriitorilor. În 1992 devine director al Editurii Uniunii Scriitorilor din Moldova. Susţine rubrici la revistele Moldova, Chipăruş, Patria tânără. Debutează cu volumul de interviuri şi eseuri Noi şi gândurile noastre, urmat de Lecţia de suflet, Bărbaţii universului, Artefact, Mâine când ne vom întâlni pe Pământ ş.a. Proza lui a fost tradusă în rusă şi ucraineană, iar romanul pentru adolescenţi Artefact – în franceză, cehă, japoneză, bulgară ş.a.

Actualmente este preşedinte al Asociaţiei Culturale Editoriale Princeps.

Această prezentare necesită JavaScript.

sursa: http://www.bncreanga.md (citat)    www.bnrm.md (text)      www.moldova25.md (foto)

Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor


Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor este sărbătorită la 23 aprilie în fiecare an, începând din 1996, la iniţiativa UNESCO.

În această zi, în aproape toate ţările lumii au loc acţiuni de omagiere a cărţii, a autorilor, a editorilor, a librarilor, a bibliotecarilor şi, implicit, a cititorilor. În toată lumea, sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi tot felul de alte manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura.

Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor comemorează moartea, în acelaşi an, în 1616, a trei mari scriitori ai lumii: unul englez, William Shakespeare,

Această prezentare necesită JavaScript.

unul spaniol, Miguel de Cervantes,

Această prezentare necesită JavaScript.

şi Inca Garcilaso de la Vega, scriitor peruan de origine spaniolă. De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a mai multor oameni care au slujit peniţa, cum ar fi Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo, potrivit www.un.org/en/events/bookday.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.189 din 08 februarie 2010, anual, la 23 aprilie, în Republica Moldova se consemnează sărbătoarea profesională – Ziua Bibliotecarului.

Cu această ocazie, diez.md ne propune să descoperim cele mai interesante curiozități despre cărți și scriitori:

#1. Cea mai mică carte din lume îi aparține lui Anatol Konenko. Cartea sa cuprinde o versiune a povestirii „Cameleonul”, de Anton Cehov. Aceasta este mai mică de un milimetru pătrat și include trei ilustrații colorate de mână.

#2. Cea mai veche carte din Europa se află în Biblioteca Naţională a Marii Britanii. Manuscrisul de mărimea unei palme datează din secolul al VII-lea. El este o copie a Evangheliei după Ioan şi a fost descoperit în mormântul Sfântului Cuthbert, în anul 1104.

#3. Cea mai mare carte din lume, ale cărei pagini au o lungime de 3,2 metri şi o lăţime de 2 metri, cântărește 250 de kilograme și se numește „Cele mai bune dintre gândurile universale”. Aceasta cuprinde 160 de pagini şi conţine diverse aforisme şi maxime provenind de la peste 2.000 de scriitori şi personalităţi precum Confucius, Gabriel Garcia Marquez, Shakespeare, Gandhi şi Maica Tereza.

#4. Un scriitor croat a înregistrat un nou record mondial, realizând cea mai grea carte din lume – un volum despre viața fostului lider croat Franjo Tudjman. Cartea gigantică are 3.604 de pagini și cântărește 12 kilograme.

#5. Cea mai vândută carte pentru copii este Harry Potter, comercializată în 400 milioane de copii. Povestea micului magician cu ochelari a luat naștere pe ruta Manchester – Londra, când autoarei J.K.Rowling i-a venit în minte lumea fantastică a eroului.

#6. Autorul trilogiei „Stăpânul inelelor”, J. R. R. Tolkien, era un şofer foarte nepriceput, sforăia într-atât de tare, încât era nevoit să înnopteze în baie pentru a nu o deranja pe soţie şi ,de asemenea, era un francofob înverşunat – ura francezii începând de la Wilhelm Cuceritorul.

#7. Lev Tolstoi avea o înălțime de peste 2 metri. Acesta avea însă un obicei foarte prost: jocurile de cărți pe bani. În timpul unui joc de trei zile și două nopți acesta și-a pariat casa pe care a pierdut-o.

#8. Inițial, romanul „Mândrie și prejudecată” de Jane Austen se numea „Primele impresii”.

#9. Casanova a scris 42 de cărţi. Printre acestea se numără o traducere a Iliadei în italiană, câteva cărţi de istorie, una de science fiction în care anticipează avionul, televizorul şi maşina şi 12 volume de memorii.

#10. Emily Dickinson, cea mai mare poetă a Statelor Unite, nu a publicat decât 7 poeme de-a lungul vieţii ei. Ieşea arareori din casă, iar majotitatea membrilor familiei sale nu ştiau că ea scrie.

#11. În 1939, Ernest Vincent a scris un roman care avea peste 51.000 de cuvinte, însă niciunul nu conținea și litera „e”.

#12. Marin Preda scria doar cu un stilou cu penița de aur și niciodată cu pixul sau creionul. După moartea sa, stiloul nu a mai scris niciodată, deoarece penița era tocită și, pentru a-l putea folosi, trebuia să știi cum să îl poziționezi, lucru pe care nimeni nu a putut să îl facă.

#13. Liviu Rebreanu a creat personajul lui Apostol Bologa din „Pădurea Spânzuraţilor”, inspirându-se din viaţa familiei sale. Personajul principal este, de fapt, o copie destul de fidelă a fratelui său, Emil, spânzurat la Ghimeş în 1917.

#14. Primul roman american din care s-au vândut mai mult de 1 milion de copii a fost „Coliba unchiului Tom” de Harriet Beecher Stowe. Aceasta stătea la o casă depărtare de Mark Twain.

#15. În Brazilia, dacă ești în închisoare și citești cărți, ți se scad 4 zile din sentință pentru fiecare carte citită. Poți face asta doar până când se adună 48 de zile scăzute într-un an.

Vă dorim lecturi plăcute!

Sursa:

agerpes.ro

diez.md