7 cărţi pentru tine


Vă recomandăm câteva cărţi din domeniul psihologiei din colecţia Bibliotecii Centrale!

Revistă bibliografică virtuală

Introducere în psihologie / trad. Graal Soft. – Bucureşti : Litera, 2018. – 160 p.

  4 - CopyŞcoală, prieteni, familie, relaţii: viaţa este plină de întrebări importante, iar Introducere în psihologie te ajută să răspunzi la ele. Tot ceea ce este în jurul nostru este influenţat de psihologie – de la balul de absolvire, la politică şi de la ruda noastră favorită, la cea mai puţin îndrăgită celebritate.

  Această carte reprezintă introducerea perfectă în subiect, prezentând experimentele controversate, teoriile importante şi personaţităţile influente din domeniu. Dacă te-ai întrebat vreodată de ce oamenii fac lucrurile pe cale le fac, iată cartea potrivită pentru tine.

Murphy, Tim. Agresivitatea pasivă : cum să o recunoşti şi să controlezi la tine şi la ceilalţi / dr. Tim Murph, Lorian Hoff Oberlin ; trad. din limba engleză: Smaranda Nistor. – Ed. a 2-a. – Bucureşti : Editura Trei, 2013. – 447 p.

  2 - CopyNi se întâmplă tuturor să mascăm furia, mânia. La unii oameni, ascunderea agresivităţii devine obişnuită. Astfel se naşte agresivitatea pasivă, care nu înseamnă suprimarea agresivităţii, ci doar manifestarea ei pe căi ocolite. Adevărată lovitură sub centură, agresivitatea pasivă poate crea probleme serioase oricui are de-a face cu ea. Autorii propun strategii verificate de a te confrunta cu aceasta atitudine la tine şi la alţii. Cum să identifici agresivitatea pasivă?, cum să te confrunţi cu ea în situaţiile de viaţă cele mai diverse?, cum să demontezi comportamentul pasiv-agresiv şi să înveţi să exprimi furia într-un mod sănătos şi productiv? – iată câteva dintre întrebările cele mai importante din carte.

Peck, M. Scott. Psihologia minciunii: speranţa de a vindeca răul uman / M. Scott Peck ; trad. de Lucian Popescu. – Ed. a 2-a, rev. – Bucureşti : Curtea Veche Publishing, 2012. – 322 p.

    2O carte tulburătoare, fascinantă, ce redeschide vechea discuţie despre esenţa răului uman. Deşi de-a lungul timpului această problematică a fost dezbătută mai degrabă de filozofie şi religie, avem acum o altă abordare – din perspectiva unui psihiatru cu o remarcabilă deschidere interdisciplitară. Un tur de orizont asupra naturi umane, un dialog deschis între psihologie şi religie. Cazurile clinice prezentate aici, manifestări ale răului în viaţa cotidiană, deşi la prima vedere pot fi catalogate drept maladii psihice, la o analiză psihiatrică atentă refuză să se înscrie în categoriile standart ale psihologiei sau psihiatriei.

   Minciuna este trăsătura cea mai relevantă a răului ce sălăşluieşte în oameni, ea fiind atât un simptom, ca şi o cauză a răului.

Piaget, Jean. Psihologia inteligenţei / Jean Piaget ; trad.: Dan Răutu ; cop.: Vitalie Coroban. – Ed. a 3-a . – Chişinău : Cartier, 2008. – 204 p.

  3 - CopyDupă cum mediul fizic nu se impune dintr-odată şi în bloc inteligenţei în evoluţie, ci putem să urmărim pas cu pas achiziţiile dobândite de această inteligenţă în funcţie de experienţă, şi mai ales modurile de asimilare şi de acomodare ce reglează aceste achiziţii – foarte diferite, în funcţie de nivel -, la fel mediul social dă loc unor interacţiuni între individul în dezvoltare şi cei din preajma sa, foarte diferite între ele, şi a căror succesiune ascultă de anumite legi. Psihologul trebuie să stabilească cu grijă aceste tiuri de interacţiuni şi aceste legi de succesiune, ferindu-se să-şi simplifice sarcina, până la a renunţa în favoarea sarcinilor sociologiei. Or, nu există niciun motiv de conflicte între această ştiinţă şi psihologie, de îndată ce recunoaştem întru cât se schimbă structura individului prin aceste interacţiuni: atât prima dintre aceste discipline, cât şi a doua au deci numai de câştigar dintr-un studiu care depăşeşte analiza globală pentru a intra pe făgaşul analizei relaţiilor.

Rath, Tom. Prieteni esenţiali : cei fără de care nu te poţi descurca / Tom Rath ; trad.: Theodor Fleşeru. – Bucureşti : ALLFA, 2008. – 203 p.

  1 - Copy 

 

“Lăsaţi prieteniile să pătrundă în organizaţie. Poate părea o simplă flecăreală, dar când cineva îşi face un prieten la serviciu, devine mai ataşat şi de munca sa. A avea pe cei mai bun prieten printre colegii de servciu este un pas esenţial spre a deveni un angajat fericit şi productiv”

TIME magazine

 

Richter, Horst-Eberhard. Familia ca pacient: terapia conflictelor în cuplu şi în familie / Horst-Eberhard Richter ; trad.: Raluca Hurduc. – Bucureşti : Editura Trei, 2016. – 279 p.

  3Când se recomandă o terapie de familie? Pentru cine poate fi realmente de ajutor şi sub ce forme? Ce înseamnă că o întreagă familie este disfuncţională? Pe baza unor sugestive studii de caz şi a unor reconfigurări teoretice, Horst-Eberhard Richter prezintă oportunităţile, dar şi limitele terapiei de familie, plecând de la descrierea ”nevrozelor familiale” ce se exprimă prin mariaje nefericite, relaţii domestice chinuitoare sau eşecul şcolar al copiilor. Cartea oferă sfaturiutile privind adaptarea eficientă a cadrului şi tehnicilor la travaliul cu familia-pacient, paralele între tulburările individuale şi cele familiale şi soluţii pentru mai buna înţelegere a relaţiilor dintr-o familie marcată adesea de codependenţe, culpabilizări, abuzuri şi lipsă de comunicare. Punctul focal al terapiei de familie constă în vindecarea simptomelor pacientului plecând de la un tratament al întregii familii, pe baza conştientizării relaţiilor interpersonale secrete care perturbă liniştea căminului.

Rinpoche, Zongey Mingyur. Bucuria de a trăi: descifrarea secretului şi a ştiinţei fericirii / Zoungey Mingyur Rinpoche, Eric Swanson ; trad.: Simona Turoscai. – Ed. a 2-a. – Bucureşti : Curtea Veche Publishing, 2009. – 314 p.

  1Toată lumea doreşte să aibă o viaţă plină de bucurii şi satisfacţii. Unii aleg calea ştiinţei, alţii îmbrăţişează religia şi practică spirituală. Dar oare aceste două abordări diferite se exclud în mod necesar una pe cealaltă? Un studiu recent, referitor la efectele meditaţiei asupra creierului, a descoperit că, atunci când subiectul a început să mediteze, activitatea neuronală dintr-o anumită zonă a creierului acestuia, presupusă a avea legătură cu starea de fericire, s-a intensificat într-o incredibilă proporţie de 700%! Subiectul în cauză era călugărul budist Yongey Mingyur Rinpoche, calitatea de cel mai fericit om de pe pământ.

 

Popa V

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s