Cărți noi din domeniul Științelor sociale: politică, Școala Teologică din Basarabia, Teatrul Tipic de Etnografie și Folclor „Ion Creangă” etc.


Ca de fiecare dată vă prezentăm achizițiile nou intrate în fondul Bibliotecii Centrale. Azi vă recomandăm opt cărți din domeniul Științelor Sociale. Sperăm să le găsiți utile. Cărțile pot fi consultate în sala de lectură a bibliotecii. Cărțile au apărut la editurile din Chișinău în anii 2018 și 2019.

Vă dorim lectură plăcută!

Revistă bibliografică de carte

Ciobanu, Constantin Gh. Zestrea sufletului. Teatrul Tipic de Etnografie și Folclor „Ion Creangă”: 30 de ani în luminile rampei / C. Gh. Ciobanu, M. Godorozea. – Chișinău : Cartdidact, 2019. – 120 p.

Ciobanu_Zestrea sufletului„Cartea de față este o încercare de a încredința memoriei tiparului ceva din istoria activității actorilor de la Teatrul Epic de Etnografie și Folclor „Ion Creangă”. Lista faptelor descrise și a persoanelor ce figurează aici nu implică o ierarhie de valoare. S-a urmărit o selecție reprezentativă – dar nici pe de parte completă –  în raport cu diversitatea personalităților și generațiilor  implicate în formarea colectivului teatral, a modalităților de expresie și a repertoriului parcurs în acest răstimp.

Cartea face referință la istoria teatrului, stațiunea jubiliară a teatrului, secvențe din spectacole în imagini neretușate etc.

 

Lisnic, Dumitru. Elitele Moldovei Sovietice: recrutare, rețele informale, identități sociale și etnice în Bălți, 1940-41, 1944-50 / Dumitru Lisnic. – Chișinău : Arc, 2019. – 288 p.

Lisnic_Elitele Moldovei Sovietice„… subiectul cărții corespunde unui curent relativ recent din istoriografia europeană și nord-americană, care pune accentul pe o perioadă oarecum neglijată în comparație cu anii 1917-1941, și anume cea numită a stalinismului tîrziu – de după cel de-al Doilea Război Mondial (1945-1953).  Pe de altă parte, cartea lui Dumitru Lisnic se înscrie într-un trend istoriografic care pune accent pe istoria regională – în cazul dat, istoria orașului Bălți și a raionului de după război, cînd, din punctul de vedere al modului de selectare a cadrelor, s-a pus accent la limitarea la maximum a accesului etnicilor români/moldoveni la funcțiile de răspundere și unde rusificarea a fost promovată sistematic și în deceniile ulterioare (mai mult decât la Chișinău, de pildă)” afirmă Igor Cașu în Cuvânt-înainte.

Cartea are 5 capitole:

  1. Particularitățile cazului Bălți;
  2. Formarea elitelor sovietice locale în Basarabia;
  3. Crearea rezervei de cadre și a bazei sociale a regimului;
  4. Legitimarea elitelor locale și percepții privind rolul lor în societatea basarabeană;
  5. Rolul rețelelor informale locale și tranreionale în relațiile centru-periferie.

La final sunt concluzii, bibliografie, anexe și abrevieri.

Patrimoniul educațional universitar : dascăli și discipoli : [în vol.] / Univ. de Stat din Moldova, Fac. de Istorie și Folozofie; resp. Ed.: Rodica Ursu Naniu, Igor Lșarov. – Chișinău : Cartdidact.

Vol. 1. – 2019. – 240 p.: fot.

Ursu Naniu_Patrimoniul educational„Lucrarea a fost realizată în cadrul Proiectului «Istoricul învățământului superior din Republica Moldova prin instituții: Universitatea de Stat din Moldova» al direcției strategice 5. Cod 16.06: «Patrimoniul național și dezvoltarea societății», înscris în Registrul de stat al proiectelor din sfera științei și inovării cu cifrul 15.817.06.24F prin Hotărârea Consiliului Suprem nr. 285 din 17 decembrie 2014.”

Cartea face referință la aheologie, evul mediu, Legea Patrimoniului Național, etc.

 

 

Populația Țării Moldovei la începutul secolului al XIX-lea. – Chișinău : Lexon-Prim.

Vol. 1 : Izvoarele fiscale și statistice din anul 1808 / ed.: Tudor Ciobanu, Eugen Cernenchi; consultant șt.: Demir Dragnev. – 2019. – 446 p. – Indice geogr., de nume: p. 356-418.

POpulatia Tarii Moldovei„Începutul secolului al XIX-lea aduce importante schimbări în destinul Țării Moldovei, în general, și în cel al spațiului Pruto-Nistrean, în particular. Ele au fost de ordin multiplu – politice, administrative, sociale, teriotriale, eclesiastice, etnice, demografice etc. – asupra evoluției cărora și-au lăsat amprenta războaielor ruso-turce din a doua jumătate a secolului al XVIII și, mai ales, cel din anii 1806-1812. De aceea, pentru istorici, acest început de secol, când, prin anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru la Rusia în 1812, a fost divizată Țara Moldovei, rămâne a fi o problemă care necesită o abordare științifică multilaterală” afirmă Demir Dragnev, prof., dr habilitat, membru corespondent al Academiei de Științe din Moldova.

 

Volumul I face referință la următoarele aspecte:

  • Condica Visteriei Țării Moldovei din anul 1808;
  • Condica localităților și gospodăriilor din ținutul Iași, întocmită la 15 aprilie 1808;
  • Registrul supușilor ruși din Țara Moldovei înregistrați în perioada aprilie-octombrie 1808;
  • Catagrafiile locuitorilor și membrilor familiilor din satele Jabreni, Vilkov și împrejurimi din 23 iunie 1808;
  • Catagrafia locuitorilor din orașul Chilia din 25 iulie 1808.

Bejan, Octavian. Republica Moldova la răscruce / Octavian Bejan, Tudor Tomozei. – Chișinău : Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată, 2019. – 203 p.

„Republica Moldova se zbate în neputință din chiar clipa înființării ei. Dincolo de unele sclipiri înălțătoare, ea a tot mers din rău în rău. Zbuciumul pe care l-a cunoscut părea firesc la început, având în vedere  greutățile nașterii și ale trecerii de la o rânduire comunistă la una capitalistă de tip democrat. După aproape douăzeci de ani, schimbările  mult așteptate nu s-au văzut. Roadele binefăcătoare ale unei schimbări sociale nu poate să întârzie atît timp, atunci când este bien făcut” afirmă autorii în Cuvânt înainte.

Autorii fac referință la situația politică a Moldovei de la obținerea independenței.

Cojocaru, Natalia. Obiecte sensibile, reprezentări polemice și relații intergrupuri : conceptualizări teoretico-metodologice și ilustrări empirice / N. Cojocaru. – Chișinpu : S. n., 2018. – 158 p.

„În această lucrare, propunem un studiu teoretic privind calsificarea RS (Moscovici, 1988), axându-ne, cu precădere, asupra analizei conceptului de RS polemică, inclusiv a obiectelor sociale de reprezentare, pe care o considerăm utilă în fundamentarea cadrului refelxiv care demarează procesul investigațional privind studiul unei RS. A fost sugerat teoretic și dovedit empiric faptul că obiectele de reprezentare prezintă niște caracteristici distincte în funcție de tipul acestora” afirmă Natalia Cojocaru în Semnificația teoretică a lucrării.

Cartea are 4 capitole:

  1. Câmp social, obeicte sociale, reprezentări sociale;
  2. Studiul obiectelor de reprezentare sensibile: confluențe dificile, dileme etice și implicații afectiv-cognitice;
  3. Reprezentări polemice „”: analiza unor evenimente de protest;
  4. Reprezentări polemice „re-trăite”: reconstituiri narative ale unui ´89 evocativ.

Ețco, Dina. Școala teologică din Basarabia (1812-1917) / Diana Ețco. – Chișinău : Editura „TEHNICA-INFO”, 2018. – 447 p.

„Lucrarea se bazează pe un substanțial suport documentar, fiind selectate, generalizate șistudiate diverse materiale inedite din fondurile Arhivei Naționale a Republicii Moldova, precum și pe variate informații statistice și descriptive, colectate fdin diferite surse documetnare publicate, din lucrările unor autori din secolulu al XIX- prima jumătate al secolului al XX-lea, ceea ce evident sporește valoarea ei științifico-cognitivă. Bazându-se pe acest important suport factologic, autoarea a refelctat exhaustiv procesul de constituire a segmentului teologic al sistemului de învățământ din Basarabia în perioada respectivă și a părților constituante ale acestuia, evoluția politicii autorităților țariste în domeniul instruirii populației imperiului în ansamblu și, în special, a celei de la periferiile naționale ale acestuia, consolidarea tendințelor de centralizare a sistemului de dirijare a învățământului, mwenit să fortifice baza politico-ideologică a bisericii ruse țariste” afirmă Demir Dragnev în prefața cărții.

Cartea are cinci capitole:

  1. Istoriografia și sursele referitoare la istoria Școlii Teologice din Basarabia;
  2. Școala Teologică din Basarabia de la anexarea provinciei la Rusia până la reformele modernizatoare (1812-1868);
  3. Școala Teologică din Basarabia în perioada reformelor din anii ’60-’70 ai secolului al XIX-lea;
  4. Școala Teologică din Basarabia în perioada reacției țariste din anii 1884-1905;
  5. Școala Teologică din Basarabia la început de secol XX.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s