Publicat în Expoziție tematică, istoria românilor, epoca contemporană, religie, Republica Moldova

Mănăstirile din Republica Moldova: o valoare culturală a țării


Mănăstirile sunt printre principale atracţii turistice din Republica Moldova. Deși au avut de suferit în perioada sovietică, multe din ele au fost renovate. În context, am selectat 10 cărți ce fac referință la istoria mănăstirilor din țara noastră.

Expoziție virtuală de carte

Beșleagă, Vladimir. Cruci răsturnate de regim : Mănăstirea Răciula. 1959 / Vladimir Beșelagă. – Chișinău : Prut Internațional, 2006. – 328 p.

Besleaga Cruci rasturnate

„Pe la 1918, pe aici a trecut marele scriitor român Mihail Sadoveanu, lăsând posterității pagini memorabile despre aceste locuri. În pridvorul stăreției de la mănăstirea Răciula, bătrâna maică egumenă Evghenia avea să-i povestească scriitorului multe lucruri din istoria sfântului locaș” se afirmă în prefața cărții.

Cartea are 2 părți:

  1. Bisericile și mănăstirile sub regimul totalitar comunist în R.S.S.M 1950-1960;
  2. Mănăstirea Răciula. 1959.

Ghimpu, Vlad. Biserici și mănăstiri medievale în Basarabia : monografie / Vlad Ghimpu. – Chișinău : Ed. Tyragetia, 2000. – 219 p.

Ghimpu_ Biserici si manastiri medievale in Basarabia

„Din păcate, multe din bisericile  și mănăstirile din Basarabia au avut de suferit distrugeri și devastări în decursul timpului, ca urmare a războaielor și a invaziilor străine, în cazuri frecvente nemaigăsindu-se resurse pentru a putea fi refăcute. Disfuncționalități din cele mai regretabile s-au produs în perioada comunistă, când, în virtutea preceptelor persuasive de înăbușire a tradițiilor naționale, numeroase lăcașe de cult au primit în mod abuziv o cu totul altă destinație decât cea inițială, ceea ce le condamnă la o degradare deliberată” se afirmă în Introducerea cărții.

Cartea are 4 capitole, concluzii, abrevieri și indice de nume.

Locașuri sfinte din Basarabia. – Chișinău : Editura ALFA și OMEGA, 2001. – 288 p.

Locasuri sfinte din Basarabia

„… Această primă ediție a cărții cuprinde un număr important de biserici și mănăstiri care au funcționat în cuprinsul Episcopiei Chișinăului și Hotinului, iar ulterior, după 1926, în cadrul. Mitropoliei Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române. În această lucrare au fost incluse materiale adunate pe parcursul realizării primei etape a proiectului.

 […]

Cartea este structurată în trei compartimente: Așezăminte monahale din Basarabia, Biserici din Chișinău și Locașuri sfinte din Basarabia”.

Golub, Valentin. Mănăstirea Curchi / Valentin Curchi. – Orhei : S. n., 2000. – 143 p.

Golub Manastirea Curchi

„O seamă de informații privind trecutul mănăstirii orheiene le putem culege din lucrările semnate de N. Popovici, A. Nica, I. Satoicov, Șt. Ciobanu, P. Constantinescu, D. P. Micșunescu, din diverse cataloage, calendare, enciclopedii, reviste etc.

[…]

Mănăstirea Curchi ca, de altfel, aproape toate bisericile și mănăstirile basarabeni, nu posedă inscripția de întemeiere (pisania). Probabil, fusese cîndva, însă din pricina vremurilor tulbure și prefacerilor ulterioare nu s-a păstrat. Iar ceea ce istoria nu uită, zicea Lucian Blaga, devine legendă. Are și locașul din Curchi legenda sa, existentă în patru variante” se afirmă în prefața cărții.

Mănăstiri basarabene / redactori și responsabili de ediție: Tudor Țopa, Vasile Trofăilă; alcătuitori: Antonina Țopa, Victor Ladaniuc. – Chișinău : Universul, 1995. – 272 p.

Manastiri basarabene„În timpuri cumplite ele se transformau în cetăți, deveneau scut în calea puhoaielor încîrdășite de păgâni. În zilele de pace serveau drept academii ale înțelepciunii, în care se acumulau bogății spirituale. Din tiparnițele mănăstirilor porneau spre lume neprețuitele foliante, suprema comoară lăsată nouă moștenire de generații topite în negura anilor” se afirmă în Policandrele credinței.

În această carte aflați istoria diferitor mănăstiri din Republica Moldova: Căpriana, Noul Neamț, Saharna, Hâncu, Orheiul Vechi, Cosăuți. etc.

Mănăstirea Sfintei Înălţări a Domnului Noul-Neamţ = Svâto-Voznesenskij Novo-Nâmeckij Kickanskij Monastyr΄. – S. l. : Mănăstirea Noul-Neamţ, 2008. – 23 p. : il.

Manastirea Sfintei Inaltari

„Mănăstirea Sfintei Înălţări a Domnului Noul-Neamţ se află în Basarabia, pe malul drept al Nistrului, la o distanță de 14 km de orașul Tighina (Bender) și la 6 km de orașul Tiraspol. Măreț se înalță la cer ansamblul  monastic, arătându-se din depărtare celora ce se apropie de satul Chițcani.

Pe teritoriul Mănăstirii sunt patru biserici: în centru se află minunatul sobor al Înălțării Domnului, în stânga acestuia se găsește biserica veche, ridicată în cinstea Sfântului Ierarh Nicolae Făcătorul de Minuni. Vis-a-vis se află biseirca trapezală, a Înălțării Sfintei Cruci. Biserica Adormirii Maicii Domnului se încadrează armonios cu cele cinci cupole ale ei în priveliștea de ansamblu a Mănăstirii.

O adevărată perlă a Mănăstirii este clopotnița. Alcătuită din cinci nivele, ea are o înălțime de șaptezeci de metri și este cea mai înaltă și mai splendidă clopotniță de pe teritoriul Moldovei.”

Mănăstirea Căpriana cu schitul Condrița (secolul al XV-lea – începutul secolului al XXI-lea) : studii, documente și materiale / coord.: Andrei Eșanu, Gheorghe Postică. – Chișinău : Ed. Cartdidact, 2019. – 635 p.

Manastirea Capriana cu schitul Condrita

„Mănăstirea Căpriana, care în curând va împlini șase secole de existență, are o bogată istorie. Timp de câteva veacuri ea a fost un reprezentativ centru religios și cultură din Moldova dintre Prut și Nistru.

[…]

Lucrarea de față reprezintă o nouă încercare de a aduna între coeprtele unui volum aparte atât o amplă și multiaspectuală istorie a lăcașului sfânt din cnetrul Basarabiei, cât și un număr deosebit de mare de izvoare istorice reprezentative, care scot în relief cele mai importante activități de la mănăstire. De astă dată, o deosebită atenție se acordă descoperirilor arheologice, topografice și istorico-arhitecturale din lutima vreme, activității spiritual-religioase, cultural-cărturărești, edilitar-gospodărești, precum și calvarului prin care au trecut călugării în perioada sovietică” se afirmă în În loc de prefață.

Cartea are trei părți:

  1. Mănăstirea Căpriana vatră de istorie și cultură (secolul al XV-lea – începutul secolului al XXI-lea);

II: Documente istorice;

III: Legende și scrieri despre Căpriana.

La final găsiți bibliografie și abrevieri.

Mănăstirea Căpriana (sec. XV-XX): studiu istoric, documente, cărți, inscripții și alte materiale / coord.: Andrei Eșanu. – Chișinău : Pontos, 2003. – 563 p.

Manastirea Capriana sec XI-XX

„Trecutul Mănăstirii Căpriana a trezit interesul cercetătorilor încă din anii 40-50 ai sec. al XIX-lea, când au fost depistate primele documente, cărți și materiale, provenind din  depozitele de materiale scrise de la Mănăstirea Căpriana. Ulterior, diverși istorici, alți oameni de știință au scos la iveală pe parcurs de circa un secol și jumătate și au publicat numeroase materiale ce țineau de istoria multiseculară a mănăstirii. Concomitent în diferite perioade științifice, religioase și literare, au început să apară note, impresii de călătorie și chiar diferite articole cu caracter descriptiv, investigații cu privire la trecutul mănăstirii. Cu toate acestea, lucrul în totalitatea sa avea un caracter sporadic și drept urmare, acumulările de informații progresau foarte lent” se afirmă în Introducerea cărții.

Cartea are 5 părți, bibliografie și indice de nume și locuri.

  1. Mănăstirea Cărpriana. Privire istorică;
  2. Documente istorice (sec. XV-XX);
  3. Biblioteca mănăstirii. Cărți manuscrise și tipărituri vechi;
  4. Inscripții istorice din incinta mănăstirii;
  5. Legende, studii și materiale.

Mănăstiri și schituri din Republica Moldova : studii enciclopedice / colectiv de autor: Andrei Eșanu. Mihai Adauge, Alexei Agachi [et al.]. – Chișinău : Institutul de Studii Enciclopedice, 2013. – 800 p.

Manastiri si schituri din R. Moldova

„În veacul fanariot sau în cel al stăpânirii țariste, în Basarabia mănăstirile rămâneau focare de cultură și de păstrare a limbii materne românești prin carte și tipărituri, prin predicile ținute în fața credincioșilor de către preoți și monahi.

În a doua jumătatea a sec. XVIII – începutul sec. XIX, în spațiul dintre Prut și Nistru al Țării Moldovei este întemeiat fie pe domeniile mănăstirilor de peste Prut, fie din inițiativa unor reprezentanți ai păturilor mai avute (boieri, răzești ș.a.) și ai clerului  un mare număr de schituri” se afirmă în Cuvânt-înainte.

Studiul are 4 părți, 2 anexe, abrevieri bibligorafice, indice și surse pentru imagini și hărți.

  1. Studii de sinteză;
  2. Mănăstiri și schituri vechi;
  3. Așezăminte monahale desființate și dispărute;
  4. Mănăstiri și schituri noi.

Moldova. Locuri și monumente sacre știute = Moldova : Sacred places and monuments well-known and less-known = Молдова : Святые места и памятники известные и малоизвестные : Dedicată celei de-a 165-a aniversării a sfințirii Catedralei Romano-Catolice din Chișinău / aut.-alcăt.: Nelea Saganova. – Chișinău : Ștrih SRL, 2008. – 144 p.

Textul lucrării este în limbile română, rusă și engleză. Pe lângă istoria Catedralei „Providența Divină” din Chișinău, am pregătit acest material oferindu-l tuturor concetățenilor noștri care doresc să cunoască și acest segment al artei și arhitecturii religioase care lipsea. Sunt incluse și imagini color.

Moldova. Locuri si monumente sacre

3 gânduri despre „Mănăstirile din Republica Moldova: o valoare culturală a țării

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s