Publicat în 31 august, Activitate expoziţională, cultura, demnitate națională, independență, limba noastra, national holiday, our language, Ziua Limbii Române

National Language Day – Our Language (Romanian: Limba noastra)


        Limba noastra (English: Our language) is a public holiday in Moldova celebrated yearly on 31 August.

        On 27 August 1989, the Popular Front of Moldova  organized a mass demonstration in Chisinau, that later became known as the Great National Assembly, which pressured the authorities of the  Moldavian Soviet Socialist Republic to adopt a language law on 31 August 1989, that proclaimed the Romanian language written in the Latin script to be the state language of the Moldavian Soviet Socialist Republic. Its identity with the Romanian language was also established. On 23 June 1990, the Moldovan Parliament established on August 31 as a national language day.

        In the main square of Chisinau a concert is organized featuring the performances of various national entertainers. Normally the stage is not dismantled since Independence Day which takes place on August 27.

        Due to this holiday Central Public Library organized on 23 August 2021, two events: The Conference entitled „Lumina Limbii Romane” and The Muzical Show entitled „Independenţa, Limba romana, Demnitate nationala”.

Zaborot Felicia, bibliotecar

Publicat în aniversari culturale, cultura, democratie, Independence Day, Republica Moldova, Ziua Independentei

Republic of Moldova – 30 years of independence (2021)


The Independence Day (Romanian: Ziua Independenței) is the national day of Moldova commemorating the adoption of the  Declaration of Independence from the Soviet Union on 27 August 1991.

         The Supreme Soviet of Moldova held independent elections in February and March 1990. The elections resulted in Mircea Snegur being elected as speaker of the parliament, with Mircea Druc as prime minister. On 23 June 1990, the parliament adopted the Declaration of Sovereignty of the Moldovan Soviet Socialist Republic, which, mainly stipulated the supremacy of Moldovan laws over those of the Soviet Union.

         On 27 August 1991, the Parliament of the Republic of Moldova voted to adopt the Moldovan Declaration of Independence from the Soviet Union. On 21 December 1991, Moldova, along with 10 other Soviet republics, signed the act that formed the Commonwealth of Independent States (CIS).

         Being a public holiday it is a free day for most of the people and employees, also most retail businesses and public institutions are closed on August 27, (Independence Day) and New Year’s Day, but remain open on all other holidays. On this day, the President of the Republic gives a public speech, and officials lay flowers at the Stephen the Great Monument.

         A concert is also organized at the Great National Assembly Square. Every 5 years a military parade is held in the center of Chisinau.

         This year we celebrate 30th anniversary of Independence Day of Republic of Moldova.

Zaborot Felicia, bibliotecar

Publicat în dicționar, Expoziție tematică, ghid, gramatică, limba română

Ghiduri și dicționare de exprimare corectă în limba română


Biblioteca Centrală a BM vine în atenția dumneavoastră cu o expoziție virtuală de carte ce face referință la exprimarea corectă în limba română. Astfel, vă recomandăm un set de manuale, ghiduri și dicționare de studiere a limbii române. Cărțile propuse sunt destinate elevilor de gimnaziu și de liceu, profesorilor de limbă română, dar și tuturor celor interesați de a vorbi limba română corect.

Expoziție virtuală de carte

Avram, Mioara. Cuvintele limbii române între corect și incorect / Mioara Avram. – Chișinău : Cartier, 2001. – 304 p.

„În lucrarea de față am optat pentru tratarea la un loc, ca în dicționare, a aspectelor diferite legate de corectitudinea unui cuvânt supus atenției, dar, în același timp, pentru disputarea cuvintelor pe grupări după conținut, într-o clasificare ce cu un termen de specialitate se numește onomasiologică (referitoare la exprimarea noțiunilor), considerând că în felul acesta discuția este mai legată de viața reală a cuvintelor, care apar sistematizate pe domeniile lor de folosire și, implicit, pe domeniile de interese ale diverșilor cititori” afirmă autoarea în Cuvânt înainte.

Sunt 16 capitole:

  1. Omul;
  2. Locuința;
  3. Alimentația;
  4. Vestimentația;
  5. Școala;
  6. Ocupații;
  7. Unelte;
  8. Economia;
  9. Adminsitrația și justiția;
  10. Viața socială etc.

Biriș, Gabriela. Antonime – sinonime – analogii : vocabular minimal al limbii române ( cu traducere în limba engleză). – Gabriela Biriș, Diana Viorela Burlacu, Elisabeta Șoșa. – Ed. a 2-a. – Cluj-Napoca : Casa Cărții de Știință, 2013. – 500 p.

„Am considerat că, pe un inventar lexical redus, ar fi posibil să se realizeze o lucrare lexicografică în care cuvintele să nu fie tratate atomist, ci pornind de la ideea că o unitate lexicală este un ansamblu structurat, un microsistem, cu relații complexe în curusl comunicării – de antonimie, de sinonimie etc. – și că această unitate lexicală poate fi inclusă în srii lexicale analogice, relațiile cu sens stabilindu-se, în fond, contextual” se afirmă la încpeutul cărții, în Precizări preliminare.

În carte veți citi despre ghid de utilizare, abrevieri, semne și convenții grafice, vocabular și anexe (sistematizare gramaticală, indice de cuvinte-titlu, indive de sinonime, indice englez-român.

Borz, Maria. Ghid practic pentru elevi și profesori: clasele V-VIII. Verificarea cunoștințelor, teste, lucrări, gramatică și literatură / Maria Borz. – Zalău : Ed. Silvana, 2008. – 143 p.

„Ghidul este un prețios instrument de lucru pentru elevii și profesorii de gimnaziu, asigurând eficiența orei de curs. Este elaborat pmai cu seamă pentru elevii care aparțin minorităților naționale.

Fișele de lucru și testele de evaluare sunt elaborate pe baza lecțiilor de literatură și gramatică existente în manualele alternative pentru clasele a V-a – a VIII aprobate de MECT pentru fiecare an de studiu și pot fi modificate în funcție de aspectele concrete ale procesului instructiv-educativ, punctajul fiind stabilit de fiecare profesor.”

Guțu, Valentin. Dicționar al greșelilor de limbă : 4270 de articole / Valentin Guțu. – Ed. a II-a, revăzută și adăugită. – Chișinău : Cartier, 2014. – 896 p.

„Dicționarul se caracterizează printr-o abordare practică și printr-o metodă didactică eficientă, opțiuni pe care de cele mai multe ori nu și le asumă lucrările noastre lexicografice, poate din teama că vor părea prea simple, din obsesia de a-și etala cu orice preț temeiurile științifice.”

Guțu Romalo, Valeria. Corectitudine și greșeală. Limba română de azi / Valeria Guțu Romală. – Ediția a III-a, revăzută și adăugită. București : Humanitas, 2008. – 297 p.

„Noua versiune a lucrării Corectitudine și greșeală. Limba română de azi pune în evidență, între altele, cât de mult și tot odată cât de puțin se schimbă o limbă într-un interval de trei decenii: uzul lingvistic al anilor ´60 diferă în mod evident de cel al ultimului deceniu, deși nu putem vorbi de schimbări profunde, afectând structura limbii române și comunicarea socială” afirmă autoarea în prefața cărții.

Cartea are 6 capitole:

  1. Corectitudine și greșeală;
  2. Gramatică;
  3. Lexic;
  4. Ortoepie;
  5. Limba română actuală;
  6. Evoluția normei.

La urmă veți citi care sunt sursele, dar și indice de materii.

Ungureanu, Elena. Ghid de exprimare corectă în limba română / Elena Ungureanu. – Bucureşti : Ed. Didactică şi Pedagogică, 2008. – 158 p.

„Ghidul de exprimare corectă în limba română se adresează tuturor celor interesaţi să vorbească şi să scrie corect în limba română, în conformitate cu normele impuse de Academia Română. Ghidul a fost conceput sub forma unui îndreptar al greşelilor pe care elevii, studenţii şi formatorii din instituţiile de învăţământ pot să-l consulte cu uşurinţă. Lucrarea se adresează, deopotrivă, jurnaliştilor care, prin profesia practicată, sunt, în acelaşi timp, moderatori şi modelatori ai limbii române actuale.”

În carte veți citi despre pleonasm, atașarea articolului cu cratimă, conversia, diftongul și triftongul, omonimele, greșeli cotidiene etc.

Rădulescu, Ilie-Ștefan. Să vorbim și să scriem corect. Erori frecvente în limbajul cotidian / Ilie-Ștefan Rădulescu. – Ediție revizuită și adăugită. – București : Ed. NICULESCU, 2007. – 228 p.

„Destinat marelui public – în primul rând elevilor, studenților, profesorilor și celor care își desfășoară activitatea în mass-media –, volumul servește, operativ și practic, la înlăturarea erorilor de exprimare orale și scrisă, orientându-l, corespunzător, nu numai pe tânărul interesat de propria sa instruire, respectiv de cultura  generală, ci și pe omul matur, integrat deja în societate, al cărui statut civic și profesional îi intinde un vocabular corect și civilizat epocii moderne în care trăim” afirmă autorul în prefața cărții.

Carte are 5 capitole:

  1. Erori în folosirea semnelor ortografice și de punctuație;
  2. Erori de ortografie și de ortoepie;
  3. Erori gramaticale;
  4. Erori de vocabular;
  5. Glose.

La final găsiți 3 addende:

  1. Ignorarea virgulei în unele texte ale presei actuale – mărturie a unei precare instituții gramaticale școlare;
  2. „Inovații” derivative și emfază lexicală în comunicarea interpersonală și oficială;
  3. Stilul jurnalistic publicitaro-erotic și „pamfletar” – între cinism, vulgaritate și pornografie.

La finalul cărții găsiți o bibliografie.

Stoichițoiu-Ichim, Adriana. Vocabularul limbii române actuale : dinamică, influență, creativitate / Adriana Stoichițoiu-Ichim. – București : ALL, 2008. – 158 p.

„Cartea constituie o ilustrare convingătoare a interrelației dintre limbă și societate: epocile de mari prefaceri în viața unei societăți sunt epoci de mari prefaceri ale formelor de expresie lingvistică folosite în mod curent, îndeosebi la nivelul lexicului. O serie de cuvinte și sensuri ies din uz sau capătă conotații specifice, se produc inversări ale modului de valorizare (pozitiv sau negativ) a anumitor termeni și, mai ales, apar cuvinte și sensuri noi” afirmă Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, prof. universitar, doctor în introducerea cărții.

Cartea are 6 capitole:

  1. Dinamica îmbogățirii vocabularului prin procedee interne;
  2. Nou și vechi în derivarea sufixală;
  3. Abrevierile în româna actuală: modă sau necesitate?;
  4. Noi aspecte aledinamicii sensului în presa postdecembristă;
  5. Aspecte ale influenței engleze în româna actuală;
  6. Redescoperirea argoului.

Todi, Aida. Limba română și norma actuală. Teste aplicative la DOOM 2 / Aida Todi. – București : ALL, 2008. – 296 p.

„Prezentul volum se adresează atât elevilor din clasele V-VIII, cât și liceenilor care se pregătesc pentru admiterea la facultate, în condițiile în care numeroase instituții de învățământ superior consideră adecvat acest tip de verificare a cunoștinețelor. El își propune să ofere diverse tipuri de exerciții, însoțite derezolvări, care să faciliteze aprofudnarea și completarea unor noțiuni însușite în cadrul orelor de libma română” afirmă autoarea în introducerea cărții.

Cartea include:

  1. Fonetica;
  2. Elemente de vocabualr;
  3. Morfologie.

Todi, Aida. Pentru o limbă română corectă / Aida Todi. – București : ALL, 2007. – 185 p.

„Alcătuită pe principiul accesibilității, prezenta lucrare își propune să răspundă unei necesități stringente a școlarilor de aproape orice listă: ea poate fi consultată cu succes atât de elevii claselor gimnaziale, cât și de liceeni care doresc să-și amintească, să-și consolideze și să-și îmbogățească noțiunile dobândite în anii de gimnaziu sau să se pregătească, chiar singuri pentru admiterea la diverse facultăți.”

Cartea are 8 capitole:

  1. De la DOOM 1 la DOOM 2 – aspecte ale evoluției normei lingvistice în periaoda actuală;
  2. Elemente de fonetică și ortografie;
  3. Elemente de vocabular;
  4. Elemente de morfologie etc.

Vasilache, Gh. N. Ghid de ortografie, ortoepie și morfosintaxă a limbii române. Exerciții, teste și soluții / Gh. N. Vasilache. – Iași : Polirom, 2011. – 237 p.

„Lucrarea de față se înscrie în sfera acțiunii mai largi de îngrijire a limbii, repunând în discușie principalele probleme practice aleexprimării orale sau scrise, căora programele și manualele școalre nu le-au acordat atenția cuvenită. Încercând să umple această lacună, cartea de față, concepută nu ca o contribuție teoretică la studierea științei limbii, ci ca un auxiliar practic al comunicării, are, cel puțin în intenție, un caracter aplciativ. Ea se adresează, în mod selectiv, tuturor categoriilor de vorbitori ai limbii române, indiferent de vârstă, de nivel sau de profesie” afirmă autorul în prefața cărții.

Vorbește corect românește! : Ghid de exprimare corectă / Vasile Bahnaru, Inga Druță, Galaction Verebceanu et al. – Chișinău : Arc, 2017. – 107 p.

„Ghidul de exprimare corectă reprezintă o sinteză a rezultatelor monitorizării unor posturi de televiziune și de radio din Republica Moldova, monitorizare inițială de Consiliul Coordonator al Audiovizualului și realizată de o echipă de experți de la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. Monitorizarea a fost determinată de intenția de a constata calitatea limbii române vorbite în spațiul audiovizual național, dar fiind impactul enorm al cuvântului rostit la radio și televiziune. În cele trei sesiuni de monitorizare (2011, 2012 și 2013), au fost urmărite sub aspect lingvistic în special emisiunile de știri, emisiunile matinale de divertisment și filmele dublate sau cu subtitrări.”

În carte veți citi despre ortografie, punctuație, pronunțare, morfologie, sintaxă, lexic și semantică, calcuri și barbarisme, dar și stilistică.

La final, găsiți o bibliografie.

Publicat în ACTIVITĂȚI BC, personalităţi istorice, prezentare de carte

Prezentare de carte „Prin hățișurile emigrației”


Autoare Varvara Valentina Corcodel

     Ieri, 10 august la Biblioteca Centrală a avut loc Prezentarea de carte „Prin hățișurile emigrației”, autoarea acestui volum de valoare documentară fiind Varvara Valentina Corcodel. Moderatorul evenimentului – Constantin Șchiopu, doctor habilitat, profesor universitar și invitatul special doctor habilitat, scriitorul și istoricul Anatol Petrenco au vorbit despre importanța aceste cărți în rândurile cititorilor.

   Constantin Șchiopu, doctor habilitat, profesor universitar a făcut o scurtă incursiune, despre ce anume ne vorbește această carte și a mai menționat că nu este primul volum al autoarei Varvara Valentina Corcodel, dar care se înscrie perfect în această arie a autoarei.

Trăirile interioare ale autoarei sunt sincere, amintirile acestor oameni copleșesc. „Totodată dincolo de istoriile relatate, interesul cititorului este menținut treaz pe tot parcursul lecturii și datorită atitudinii positive și pline de încredere a autoarei în triumful binelui, bunătății, valorilor, atitudine ce inspiră și revigorează” ne relatează Constantin Șchiopu, doctor habilitat, profesor universitar.

  „Prin hățișurile emigrației” este o filă reprezentativă de istorie zbuciumată a neamului nostru, un volum despre exilul românesc, în special al femeilor, din ultimul deceniu al secolului al XX-lea – primele două decenii ale sec. XXI-lea.

  Autoarea nu apreciază, nu judecă felul de a fi al emigrantelor, nu are intenții moralizatoare, nu impune nimic. Recurgând la confesiune, consemnând mărturisirile lor, îi oferă cititorulu, pe de o parte statutul de confident, pe de altă parte, îl îndeamnă să afle, să știe, să cunoască, să citească. Prin această mărturie depusă spre neuitare, un om fie depășește această trăire, fie că se lasă tîrât  la fund, renunțând la visele sale.

Astfel, una câte una, istoriile emigranților, în mare parte ale interlocutoarelor, se leagă alcătuind o biografie colectivă, cea a unei lumi de exilați din propria țară, cu trecut, prezent și viitor, cu triumfuri și eșecuri, cu dureri și bucurii, cu melancolia și dorul fiecăruia după patria natală. Un emoționant roman autobiografic al acestor oameni plecați în străinătate, conștienți că nu au avut libertatea de a alege.

    Emigrația este văzută și înțeleasă în mod diferit – unii o percep ca o salvare de la sărăcie, alții – ca o șansă de a vedea lumea, de ce nu, sau de a face o schimbare în viață, de a se realiza. Dante Aligheri spunea: „Întregul efort al neamului omenesc constă în a transforma în realitate puterea inteligenței creatoare”. Mulți dintre cei plecați s-au distins în multe domenii.

      La această frumoasă prezentare de carte au mai participat: Delia Tănase, elevă la liceul „Nicolae Iorga”, Andreea Litra, studentă la Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale, Nicoleta Vâlcu, abiturientă din Ulmu, Nina Barcari din Căpriana, Nicole Balaur din Ulmu, stabilită cu familia în Canada, Maria Manuchian, medic cardiolog din Văsieni, Elena Munteanu cu 2 copii emigranți, Gabriela Mihăilă, elevă la liceul „Mihai Viteazul”.

Zaborot Felicia, bibliotecar

Publicat în ghid turistic, interviuri, Republica Moldova

Interviu // Gloria Jigău, ghidă de turism în Moldova: Multor turişti străini le place să numere în câte ţări ale lumii au fost, indiferent dacă sunt sau nu recunoscute de alte state


Gloria Jigău este un ghid de turism în Republica Moldova. Deși țara noastră nu are ieșire la mare sau munți, avem locuri frumoase, iar interesul pe care îl au cetățenii față de țara explorarea locurilor natale denotă că avem, totuși ce admira acasă. Cum e să fii ghid de turism în Moldova și ce avantaje prezintă activitatea, aflați din interviul de mai jos.

Daniela Gorincioi: Când ți-ai început activitatea de ghid de turism și ce s-a schimbat în activitatea ta în ultimii ani în Chișinău?

Gloria Jigău: Activitatea de ghid mi-am început-o cu aproape un deceniu în urmă şi în ultimii ani am încercat să mă perfecţionez în turism urmând cursuri de ghid la Iaşi, în cadrul organizaţiei Ghizii României.

DG: Ce tururi inedite propui turiștilor care ne vizitează țara?

GJ: Tururile inedite le facem expromt. Atunci când turistul se implică la gătitul plăcintelor la Orheiul Vechi, sau când sunt serviţi cu un „borş cu clopot” la mănăstirea Căpriana sau atunci când servesc sarmalele pitice de la Hanul lui Hanganu – surprize pentru turiştii străini se găsesc la fiecare pas.

DG: Ce ar trebui să facă Moldova ca să se promoveze mai mult pe plan internațional?

GJ: Să continue să menţină un nivel înalt la capitolul deservirea clienţilor atât cei locali cât şi cei internaţionali. Republica Moldova este una din cele mai sigure ţări pentru turiştii străini şi ar trebui să rămână la acest nivel.

DG: De ce crezi că Transnistria e un mister pentru turiștii care ne vizitează țara?

GJ: Multor turişti străini le place să numere în câte ţări ale lumii au fost, indiferent dacă sunt sau nu recunoscute de alte state. De aici şi dorinţa lor de a descoperi ce se află în spatele brandului transnistrean. Un plus al regiunii transnistrene este faptul că au păstrat monumentele cu Lenin din perioada sovietică, au redeschis cantine unde se poate lua prânzul în stilul sovietic de odinioară, au păstrat vechile denumiri de stradă.

DG: Ce sfaturi importante le oferi turiştilor?

GJ: Îi îndemn să trăiască clipa prezentului şi să nu stea numai cu telefonul în mână făcând fotografii.

DG: Care este feedback-ul pe care îl primești de la turiști referitor la orașul Chișinău?

GJ: În ceea ce priveşte orașul Chişinău, turiştii sunt scumpi la vorbă, dar nu voi uita uşor mirarea unui cuplu din Germania care vizitând Grădina Publică au rămas surprinşi să vadă atât de multe pubele plasate aproape la fiecare scaun. M-au întrebat atunci dacă vizitatorii parcului fac chiar atât de mult gunoi. Nu am ştiut ce să le spun atunci.

DG: Dar care este feedback-ul pe care îl primești de la turiști referitor la Republica Moldova?

Turiştii străini ar vrea să vadă în Moldova puncte de reciclare a sticlelor de plastic şi a gunoiului, mai ales în atracţiile turistice din afara Chişinăului.

DG: Trebuie să fii dotat cu anumite calități specifice pentru a fi un bun ghid de turism?

GJ: Principalele calităţi ale ghidului este să fie diplomat în răspunsuri şi să cunoască suficient de multă informaţie din istorie, geografie, economie, politică ca să poată răspunde turistului  la întrebări.

DG: Care sunt dificultăţile pe care le întâmpină un ghid de turism pe durata unei călătorii?

GJ: Cea mai mare dificultate pe care le întâmpină un ghid de turism, în special cei care conduc maşina sunt defecţiunile tehnice ale mijlocului de transport ca urmare a stării precare a drumului. De multe ori câştigul din călătoria cu turistul merg la reparaţia maşinii.

DG: Cum vezi dezvoltarea turismului moldovenesc pe fonul pandemiei COVID?

GJ: Turismul moldovenesc se va putea dezvolta într-o direcţie bună numai dacă toată populaţia Moldovei se va vaccina împotriva COVID, după exemplul Israelului.