Publicat în ACTIVITĂȚI BC, album aniversar, Facultatea de Jurnalism, jurnalism, LANSĂRI DE CARTE, Prima promoție

Lansarea albumului: Prima promoție. Facultatea de Jurnalism 1975-1980


    Ieri, 6 septembrie la Biblioteca Centrală a BM „B.P.Hasdeu” a avut loc Lansarea albumului: Prima promoție. Facultatea de Jurnalism 1975-1980, apărut în anul 2020 când se împliniseră 40 de ani de la întemeierea Facultății de Jurnalistică. Moderatoarea evenimentului a fost Silvia Grossu, doctor în istorie, conferențiar universitar a Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării.

  Volumul cuprinde 164 de pagini de text și imagini despre absolvenții din anul 1980 ai Facultății de Jurnalistică. Ediția este îngrijită de un colegiu de redacție, din care fac parte Lucia Bacalu-Jardan, Varvara Buzilă, Silvia Donos-Grossu, Gheorghe Budeanu, Igor Grosu, Parascovia Mămăligă-Reniță. Pe lângă imaginile color de actualitate, la compartimentele Viața studențească în imagini, Văzuți de Mihai Roadedeal au fost inserate peste 200 de fotografii alb-negru din acei ani (1975-1980), realizate de Mihai Roadedeal, Varvara Buzilă, Valerian Ciobanu și Viorel Cibotaru, toți absolvenți din prima promoție a Facultății. În cele 7 compartimente, albumul aniversar a mixat în texte și imagini realizări şi experienţe din zeci de ani de viaţă şi carieră a celor 45 de studenți, care au absolvit în anul 1980 Facultatea de Jurnalistică a Universității de Stat.

Albumul redă realitățile sistemului de învățământ universitar din anii premergători ai renașterii naționale. Din album transpar mesaje de dragoste și devotament față de meseria de jurnalist, respectul pentru profesori și facultate, nostalgia pentru formatori ai studenției.

    Revederea prin altă optică a celor 40 de ani scurși de la absolvirea instituției universitare, este realizată prin capitolele: „Repere ale devenirii”, „Profilurile absolvenților”, „In memoriam”, „Impresii și reflecții”, „Văzuți de Mihai Roadedeal”, „Întrevederi peste ani”, „Loc pentru alte amintiri”.

   Printre cei care au felicitat și au adus mulțumiri aceastei promoții de colegi, jurnaliști, ziariști savanți, ziariști muzicieni este profesorul universitar și savantul Sergiu Pavlicenco: „Acest album este o filă a istoriei lor, a familiei și a noastră, și poate de ce nu, a universității noastre”.

    Varvara Buzilă, etnograf și muzeograf, doctor în filologie a menționat că: „Și pentru că suntem la început de an lansarea albumului de astăzi este o provocare pentru noi”.

    Conferențiarul Mihai Guzun a declarat că: „Ziaristica este un mod de viață, singura boală care mă face sănătos”.

    Ionel Căpiță a afirmat: „Voi în albumul acesta ați conturat Prima promoție, v-ați găsit, sunteți frumoși, bravi, mari, sunteți eterni! Felicitări vouă.”

    La eveniment au participat: Varvara Buzilă, doctor conferențiar universitar; Igor Grosu, membru al Colegiului de Redacție; scriitorul umorist Ion Diviza; ziaristul, prozatorul și publicistul Nicolae Roibu; profesorul universitar Sergiu Pavlicenco; scriitorul Ionel Căpiță; muzeograful, istoricul literar și publicistul Vasile Malanețchi etc.     

   Pe marginea volumului s-au mai pronunțat președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos; vicepreședintele Academiei de Științe a Moldovei, Victor Moraru, fost decan al Facultății de Jurnalism, conferențiarul Mihail Guzun, fost decan al Facultății de Jurnalism, absolvenți care au făcut parte din această promoție.

    Din prima promoție a Facultății de Jurnalism fac parte scriitorii și ziariștii Val Butnaru, Gheorghe Budeanu, Varvara Buzilă, Ion Diviza, Valerian Ciobanu, Mircea Blajin, Ilie Lupan, Lucia Bacalu, Nina Neculce, Svetlana Țîgîrlaș, Nicoli Rugaliova-Custova, Ana Mardare, Ion Gurău, ex-ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, cantautorul Igor Grosu ș.a. În 2020 s-au împlinit 40 de ani de la absolvirea primei promoții a Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova.

Zaborot Felicia, bibliotecar

Publicat în literatura, PREZENTARE DE CARTE

Afganistan. Annemarie Schwarzenbach era acolo în 1939. Și ea a scris despre asta


Nimic nu ne face imaginația să zboare mai departe sau mai sus decât cărțile de călătorie. Toate drumurile sunt deschise, ea propune o călătorie dublă, pe de o parte, evidentă și explicită a scriitoarei prin Iugoslavia, Turcia, Iran și Afganistan și, pe de altă parte, călătoria interioară în căutarea ei însăși, a fericirii, a speranței și multiplele argumente care se fac pe parcurs.

Întrucât toată Europa începe un război total în 1939, Annemarie Schwarzenbache întreprinde o călătorie periculoasă împreună cu un alt coleg și un Ford special pregătit, cu paradoxul că ar fi fost mai periculos să rămâi acasă. Proaspăt dintr-un leac de detoxifiere a morfinei, speră să-și redescopere experiența de viață în această călătorie, care, deși are scopuri cunoscute: cărți, articole etc., transcende în lumea ei internă cu copleșitoare melancolie și introspecție.

Este o poveste rece, uscată, tristă și prăfuită din acel an pe drum. Adânc amar și melancolic, este capabil să ne modifice spiritele în căutarea catastrofei din fiecare scenă, dar nu apare, doar fluxurile viitoare, geografia transcende și oamenii, orașele și traseele marchează ritmul poveștii.

Titlul devine real, toate drumurile sunt deschise, dar când îl citim am putea adăuga că nu duc nicăieri. Toate neajunsurile acelor locuri și ale acelor oameni nu numai că rămân deschise, dar s-au înrăutățit în acest timp, iar scriitoarea însăși nu numai că nu s-a regăsit, dar, din păcate, a murit într-un accident de bicicletă absurd, la scurt timp după întoarcere. „Îngerul devastat” ne-a lăsat ultima sa amintire, frântă și tulburătoare.

În iunie 1939, Annemarie Schwarzenbach a început o nouă călătorie, de data aceasta cu prietena ei scriitoarea elvețian Ella Maillart. Ele fac turnee prin Balcani, Turcia, Iran și Afganistan într-un Ford încărcat cu material fotografic. Între timp, în Europa, izbucnește un război virulent, departe și în același timp aproape. Toate drumurile sunt deschise este o selecție a textelor pe care Annemarie le-a scris despre acea călătorie nesfârșită cu mașina. Ele reflectă magia peisajelor îmbătătoare, curiozitatea sa perceptivă pentru societățile din est, dar și dorința sa imposibilă de a scăpa, marcată de o tragedie de război și de un dor chinuit de fericire. Imaginile splendide și sensibilitatea sporită a acestor scrieri ne duc în lumea fascinantă a acestui „înger devastat”, așa cum este definit de Thomas Mann.

Conform wikipedia.org, Annemarie Minna Renée Schwarzenbach a fost scriitoare, jurnalistă și fotografă elvețiană. Mama ei bisexuală a crescut-o într-un stil masculin, iar imaginea sa androgină s-a potrivit cu boema societate berlineză a vremii, în care s-a complăcut cu entuziasm.
S-a născut pe 23 mai 1908, la Zürich, Elveția. A decedat pe 15 noiembrie 1942, Sils im Engadin/Segl, Elveția.

Sursa articolului este publicația elpalcerdelalectura.com. Articolul a fost publicat pe 20 august 2021.