Publicat în Povestea unei cărți rare

Despre vechimea și continuitatea românilor


Povestea unei cărți rare

La 9 martie 2022, s-au împlinit 136 de ani de la naşterea lui Alexandru V. Boldur, eminent cercetător, istoric și jurist român, autor a peste 100 de lucrări remarcabile, inclusiv monografii, studii, tratate istorice. Are multe pagini dedicate Chișinăului.

Colecția Alexandru V. Boldur, este o zestre valoroasă lăsată Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” de către fiica sa Nina A. Boldur. Astăzi devine oportun de a reaminti cititorului despre ediția românească, revăzută și completată – Românii şi strămoşii lor în istoria Transnistriei.  Cartea a apărut la Iași, în 1943, cu contribuția științifică a Institutului de «Istorie Națională A.D. Xenopol» privind lămurirea marilor probleme naționale ale epocii de răspândire a neamului românesc. Deoarece cartea are o vârstă cât o viață de om, în 80 de ani de la apariție, cele 80 de pagini și coperta sunt îngălbenite și deteriorate. Ediția e structurată în trei capitole: perioada veche, perioada medie, perioada nouă. Cartea începe cu o Prefață a autorului. Paginile sunt însoțite de 225 de trimiteri la sursă, aceasta ca să ne închipuim ce volum de publicații cercetate au stat la baza lucrării. La sfârșitul cărții editura semnalează principalele erori strecurate în procesul de tipărire. Bibliografia numără lucrări și sinteze ale istoriei poloneze, ruse, ucrainiene, galițiene și române editate între anii 1805-1942. Cele cinci hărți prezente în lucrare: Harta istorică a Transnistriei, Harta așezărilor bolohovene, Harta teritoriului bolohovean după Hrușevschi, Harta colonizării Rusiei de Sud după P. Miliucov, Schema cetății Hadjibei, pe care au făcut-o Valahii (vezi anexele), înlesnesc urmărirea istoriei fiind însoțite de câte o legendă. Rezumatul editurii de la sfârșitul cărții este redat în limba franceză.                                                                                                                                             

Alexandru V. Boldur, deținător a mai multor titrluri științifice și funcții, a fost nu doar un cercetător al istoriei neamului, dar și un martor ocular sau contemporan vremii în care a trăit cu cele mai mari evenimente istorice, care au zguduit lumea.

Născut în Basarabia, la Chișinău, în anul 1886, locul care din start, l-a programat să iubească acest spațiu și să scrie despre Basarabia. În 1925, pleacă la Paris pentru cercetări în problema drepturilor istorice ale Basarabiei ca parte integrantă a pământului românesc. A început cercetările în arhive și la „Bibliothèque Nationale”. Lucra foarte mult, deși viața la Paris era extrem de grea. După doi ani, apare volumul în limba franceză La Bessarabie et les relations russo-roumaines. La question bessarabienne et le droit internasional.

Trăia cu gândul să scrie o carte despre Basarabia și să o publice la Paris, în limba franceză. Așa, credea el, lumea va afla despre provincia Basarabia și, mai ales, avea o datorie față de acest pămân și acest vis s-a îndeplinit.

La apariție, cartea La Bessarabie et les relations russo-roumaines a fost înalt apreciată de Nicolae Iorga, care se afla la Paris: „Domnule profesor, după câte văd din conținut e o carte scrisă foarte documentat și în folosul României. Te felicit pentru realizare. Dar, te rog să-mi spui: ești român?” Alexandru Boldur i-a povestit profesorului N. Iorga despre proiectul său, zămislit cu mulți ani în urmă, dar realizat abia acum.

A dus-o greu material ca și alți eroi ai condeiului, neprețuiți la justa valoare. Decernarea, în 1928, a premiului pentru lucrarea sus amintită de către fundația „Regele Ferdinand I” din Iași, în sumă de 60 000 lei și acordarea sumei de 10 000 lei din partea cabinetului regal i-a ameliorat cumva situația.

            Reîntors în patrie a continuat cercetările în diferite probleme ale istoriei românilor, mai cu seamă problemele la frontierele de răsărit. În 1929 apare prima lucrare de istoria românilor, bazată pe documente de arhivă – Autonomia Basarabiei sub stăpânirea rusească în 1812-1828. Cu mândrie redăm spusele istoricului:„La îndemâna mea aveam Biblioteca Municipală cu multe cărți rusești de istorie (arsă în 1941 de bolșevici, la retragerea lor) și Biblioteca Facultății de Teologie). Nu era departe nici Iașul cu biblioteile lui”

            A suferit mult, i-au fost încălcate drepturile de autor, dar în timp a rezistat și a avut un șir de alte lucrări, care au fost scrise cu multă măiestrie suverană din toate punctele de vedere, iar unele așa și au rămas în manuscrise.

Întru motivarea cititorului să citească, să recitească opera lui Boldur, aducem un fragment din spusele savantului: „În ceea ce mă privește, la mijloc este combativitatea științifică. Când intuiția mea de istoric îmi spune că o anumită chestiune sau un domnitor este prezentat fals sau insuficient, încep să adun material a contrario, adică să pun pe hârtie adevărul, după cum el mi se zărește. Astfel ajung la scrierea și publicarea lucrărilor mele. Sunt un luptător pe tărâmul științei istorice! Ca și marele B.P. Hasdeu, prefer să merg pe căi neumblate, să scot la iveală ceva cu totul nou, poate chiar neaștepta.

Românii şi strămoşii lor în istoria Transnistriei este o continuare a micului studiu cu titlul Istoria Transnistriei, editată în 1942 la Odesa, cu ocazia împlinirii unui an de la intrarea armatei române în Odesa (16.10.1941 – 16.10.1942), publicată în limba rusă. Interesul pentru această problemă era mare și istoricul a revăzut tot cuprinsul lucrării. S-a străduit să expună mai amănunțit chestiunea strămoșilor noștri Bolohoveni. Astfel, într-o formă nouă, sub titlul de mai sus, apare această ediție românească, cu contribuția științifică a Institutului de Istorie Națională „A.D. Xenopol”.

Întrucât acest teritoriu a avut o soartă foarte schimbătoare și în urma valurilor de colonizare, deseori a trecut din mână în mână, sub dominația politică a diferitor state, informațiile cu privire la el a fost găsit de către autor în lucrările istorice ale tuturor popoarelor înconjurătoare: Ruși, Ucrainieni, Polonezi, Lituanieni și Români, perioadele sec. VII înainte de Hristos și până în a doua jumătate a sec. XVI

De unde provine populația românească a acestui teritoriu? Сe împrejurări istorice au creat-o? Este ea oare o revărsare relativ recentă a maselor românești, care nu încăpeau în hotarele înguste între Dunăre, Tisa și Nistru, sau prezintă un fenomen mai vechi de așezări statornice dea lungul secolelor?

La această serie de întrebări găsiți răspunsul obiectiv adus de Boldur, în baza materialului documentar și a lucrărilor de istorie cercetare.

  •  

A trăit 90 de ani și a lăsat urme care nu vor fi radiate niciodată din istorie.

Presa scria despre Alexandru V. Boldur că a fost primul care a prezentat Europei justificarea teoretică a drepturilor românești asupra Basarabiei.

„Acum, la vârsta de 90 de ani, constat cu amărăciune că n-am fost apreciat la justa valoare. Dăinuește rezerva. Meritul meun în privința apărării drepturilor naționale asupra Basarabiei nu este recunoscut. Mi se recunosc meritele în domeniul istoriei medievale românești. Dar unde este recunoașterea meritului meu în istoria contemporană a României? Lucrările despre Basarabia nu valorează deloc?”, supărat scria Alexandru V. Boldur în 1976, cu șase ani înainte de moarte, în cartea sa Memorii. Viața mea. Lumini și umbre, donată bibliotecii B.P. Hasdeu, de către fiica Nina A. Boldur, în 2006.

A trăit mereu în condiții precare, grele, cu chirie, pe la rude, după cum spune însuși A. Boldur, „timp de 26 de ani, în București, am îndurat frigul, ca încetul cu încetul, să adun 26 mii lei pentru un apartament proprietate personală”. A locuit acolo, împreună cu fiica Nina și n-a mai dus grija lemnelor, cărbunilor etc. Avea în sfârșit condiții excelente.

Alexandru Boldur a avut niște trăsături distincte: n-a căutat niciodată să se apropie de puternicii zilei sau de persoane din înalta societate. Și-a păstrat originalitatea de profesor și autor – n-a înotat nicicând în ape străine. A rămas în conștiința publică, devenind un simbol al identității naționale și considerat drept unul dintre cei mai importanți istorici basarabeni. Cunoștea șase limbi străine.

O nație, un popor devine conștient de propria identitate din momentul în care începe să-și promoveze personalitățile notorii, cum a fost și Alexandru V.Boldur.

La o prefață a Basarabiei Necunoscute, Iurie Colesnic scria:

„Memoria șterge multe întâmplări din trecut, fețe și nu numai, pe altele din contra le fixează pe o amprentă de neșters. Sunt niște legalități dictate de formula existenței umane, dar noi putem schimba datele problemei, adică putem memoriza, scrie pe hârtie, pe răboj, și, astfel, amintirile noastre capătă o altă valoare, devin arme, devin bagaj, patrimoniu, pentru cei ce vor să cunoască ce a fost odată, să evite multe din erorile care s-au comis. Multă, vreme noi, basarabenii ne-am temut de propriile amintiri, căci ele puteau fi ușor prefăcute în capete de acuzare de sistemul politic despotic și tiran în care ne găseam – regimul sovietic.

            Avem zeci de generații care nu și-au scris memoriile de teama să nu sufere noile generații, căci istoria și destinul ne-a risipit care în Gulag, care în România, care în armata roșie, care în armata română, la Stalingrad, la Cotul Donului, în Crimeea, la Odesa, la Chișinău, de-o parte și de alta a liniei frontului erau tot ai noștri…

            O dramă mai mare e greu să-ți imaginezi. Frate contra frate, părinții contra copii, ceva ce în condiții normale este de neimaginat.

            Dar a fost, asta e istoria noastră…

Și ca să nu se repete este bine să deschidem fereastra amintirilor și să ne revedem trecutul…”  

  •  

Cartea Românii şi strămoşii lor în istoria Transnistriei a fost scanată de către multe instituții, pentru a putea fi citită de către cei Interesați, cercetători, istorici, profesori, studenți, elevi.

https://ru.scribd.com/document/88585051/Alexandru-Boldur-Romanii-%C5%9Fi- str%C4%83mo%C5%9Fii-lor-in-istoria-Transnistriei

Recomandăm:

  • La Basarabie et Ies relations russo-roumaines, Paris, 1927;
  • Istoria relațiunilor ruso-române politice, 1928;
  • Unirea – analiza psihologică a evenimen­telor 1918-1928(inclusă în Istoria Basarabiei, vol. 2) Editura TIMPUL, Chișinău, 2016
  • Imperialismul rusesc în Balcani;
  • Statutul internațional al Basarabiei, 1938;
  • Muzica în Basarabia, 1940
  • Romanii si stramosii lor in Istoria Transnistriei, 1943;
  • Istoria Basarabiei – București, Editura Victor Frunză, 1992;
  • Ștefan cel Mare, voievod al Moldovei, Editura TIMPUL, Chișinău, 2015;
  • Expediția de la Prut din 1711 (inclusă în Istoria Basarabiei, vol. 1), Editura TIMPUL, Chișinău, 2015;
  • Basarabia Românească (inclusă în Istoria Basarabiei, vol. 2) , Editura TIMPUL, Chișinău, 2016.

Natalia Smirnov, șef sector Carte veche și rară

Un gând despre „Despre vechimea și continuitatea românilor

  1. Articol cu bune și necesare intenții scris. Personalitățile istoriei noastre trebuie cunoscute iar biblioteca poate face acest lucru actualizând viața și activitatea prin articole, activități consacrate lor. Dar foaia de titlu ne vorbește altceva – nu avem încă educată cultura cărții vechi – ștampile puse după reguli stabilite de cel ce ștampilează, nu de un regulament prin care să păstrăm aceste valori

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s