Arhive categorie: Activitate expoziţională

Arta cinematografică din Republica Moldova și România


Recomandăm atenției dvs! un set de cărți ce fac referință cinematografia din Republica Moldova și România, filme și cineaști celebri, precum ar fi regizorul Grigore Grigoriu sau Emil Loteanu.

Revistă bibliografică virtuală

Gorzo, Andrei. Bunul, răul și urâtul în cinema / Andrei Gorzo. – Iași : Polirom, 2009. – 359 p.

„Pe 24 august 2005, Cotidianul a publicat Top 10 al celor mai populare filme românești Gorzo_Bunul, raul si uritul in cinemadin toate timpurile, conform datelor oferite de Centrul Național al Cinematografiei. În ordinea crescătoare a numărului de bilete vândute, aceste filme sunt: Ștefan cel Mare (de Mircea Drăgan); Șapte băieți și o ștrengăriță (o coproducție franco-română în regia lui Bernard Borderie); Haiducii (de Dinu Cocea); Neamul Șoimăreștilor (de Mircea Drăgan); Dacii (de Sergiu Nicolaescu); Mihai Viteazul (de Sergiu Nicolaescu); Păcală (de Geo Saizescu) și Nea Mărin miliardar (de Sergiu Nicolaescu). Cel mai vechi dintre ele este Tudor (1962), cel mai recent este Nea Mărin (1979). Codașul clasamentului, Ștefan cel Mare, a fost văzut de 7 380 000 de oameni; campionul, Nea Mărin, a fost văzut de un poopor (mai mult sau mai puțin) întreg” se afirmă în Amintirile sînt făcute și din asta. „Cum funcționează filmele? Dacă le vezi așa cum trebuie – adică la cinema, fără întrerupere –, filme ți se întâmplă. Întâmplările din ele rămân întipărite în programul zilei tale, undeva între celelalte întâmplări pe care le-a trăit și cele pe care le vei visa la noapte” se mai afirmă în lucrare.

Lucrarea face referință la diverse filme: Margo, Ticăloșii, California Dreamin’ etc.

Ilieșiu, Marilena. Povestea poveștii în filmul românesc (1912-2012) / Marilena Ilieșu. – Iași : Polirom, 2013. – 227 p.
Iliesu_Povestea povestii in filmul romanesc„Istoria filmului românesc relevă traseul unei povești care trece din faza primitivității (primitivitatea privește asimilarea noilor mijloace tehnice, dar și de expresie cinematografică – Inependența României, 2012) la cea a configurărilor premoderne (Maiorul Mura, 1927), ajunând la o totală stăpânire a construcțiilor narative cu O noapte furtunoasă (1942). Raportarea permanentă a cinematografului la timpul prezent, capacitatea sa mobilizatoare și formatoare fac ca presiunea propagandei să distorsioneze povestea, să o folosească drept instrument ideologic (perioada 1949-1989). Momentul La „Moara cu noroc” (1956) marchează repunerea poveștii în termenii esteticii cinematografice, iar Pintilie și Ciulei aduc în arta narațiunii marca stilului personal, echilibrându-și operele prin structura poveștii” se afirmă în Argumentul cărții.

 


Plămădeală, Ana-Maria. Arta cinematografică din Republica Moldova / Ana-Maria Plămădeală, Dumitru Olărescu, Violeta Tipa. – Chișinău : Grafema Libris, 2014. – 639 p.

„Istoria filmului moldovenesc a fost concepută și realizată în perioada reexaminării Arta cinematografica din R. Moldovacritice a concepțiilor perimate ce au stat la baza filmologiei sovietice, periclitată de dominarea criteriului politico-ideologic în reflectarea trecutului cinematografic. Caracterul propagandistic al istoriografiei sovietice, impus de autoritățile comuniste, a condus în modul cel mai imperios la ignorarea dependenței celei de a șaptea arte de contextul timpului, generînd o ruptură dureroasă dintre istoria cinematografiei și istoria societății”  afirmă autorii în Introducerea cărții.

 

 


Noul cinema romanaescNoul cinema românesc: de la tovarășul Ceaușescu la domnul Lăzărescu. 10 abordări critice / volum coordonat de: Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu. – Iași : Polirom, 2011. – 271 p.

„În iunie 2010, cu prilejul Festivalului Internațional de Film „Transilvania” de la Cluj, s-a lansat volumul Cele mai bune 10 filme românești ale tuturor timpurilor, care își propunea să analizezee primele titluri clasate în topul stabilit, cu ceva timp în urmă, prin votul a 40 de critici” afirmă Cristina Corciovescu în Cuvânt-înainte.

Lucrarea este o cuegere de articole scrise de diverși cineaști români, iar în final găsiți și un index de filme românești.

 

 

Olărescu, Dumitru. Dramă în stop-cadru (studii monografice) / Dumitru Olărescu; Ana-Maria Plămădeală; ediție îngrijită: Dumitru Olărescu. – Chișinău : „Bulat Art Club” SRL, 2009. – 176 p.

Olarescu_Drama in stop-cadru

Lucrarea face referință la opera și destinul artistic al lui Vlad Ioviță. Confesiunea critico-biografică a operei și destinului dramatic al artistului Vlad ioviță este un recurs la
conștiința autorilor de a fi martorii și jurații propriului destin. Actorul și regizorul Emil Loteanu afirma că „istovirea – iată semnul sub care a trăit și s-a măcinat Vlad Ioviță… Pentru cine știe cum se fac filmele, aceasta este ctitori prin aurosacrificiu a meșterului Vlad.”

În lucrare veți găsi studiile monografice ale lui:

Dumitru Olărescu cu articolele Filmul: dincolo de nonficțiune (arta și cultura în imagini filmice), Momente de lucru și cadre din filmele documentare și Filmografia cineastului Vlad Ioviță;

și Ana-Maria Plămădeală cu articolele Destăinuiri cinematografice; Secvențe de lucru și cadre din filmele de ficțiune; Intersecții; Stop-cadru în timp.

Proca, Ion. Grigorie condamant la glorie: [despre viața și activitatea actorului mold. Grigore Grigoriu] / Ion Proca. – Chișinău : Grafema Libris, 2006. – 160 p.
Proca_Grigorie, condamnat la glorieGrigore Grigoriu s-a născut la 4 aprilie 1941 în orașul Căușeni. În anul 1960 este actor la Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți. A activat trei ani la teatrul televizat „Dialog”. Debutează în cinematografie în anul 1966 în rolurile principale din „Poienile roșii” (Sava Milciu) și în „Gustul pâinii” (Andrei Voinovanu).

Autorul face referință la viața și activitatea actorului Grigore Grigoriu:

  • Era frumos ca regele dacilor;
  • Interviuri de pe când era cu noi;
  • Îndoliat, poporul îl petrece;
  • File de jurnal paralel;
  • Secunda e de veșnicie;
  • Ecaterina;
  • Traian;
  • Emil;
  • Post-Scriptum;
  • Postfață.

Proca, Ion. O viață cât o moarte de lungă: fulguind în filmele lui Emil Loteanu / Ion Proca. – Chișinău : „Notograf Prim” SRL, 2011. – 252 p.

„Am fost unul dintre acei care am avut norocul să fiu printe prieteni lui Emil Loteanu. Proca_O viata cat o moarte de lungaPrin anii ’60 ai secolului trecut, fiind student la Universitate, l-am cunoscut la un casting (cum se spune acuma) de selectare a unor eroi episodici pentru fimul „Această clipă”… De atunci Loteanu a devenit pentru mine un patriarh al artei cinematografice. El este un fenomen, o personalitate de multe carate pentru spiritualitatea noastră” afirmă Eugen Sobor, președintele Uniunii Cineaștilor din Moldova în Patriarhul (în loc de prefață).

Lucrarea conține articolele scrise de cineaști moldoveni care fac referință la activitatea regizorului Emil Loteanu. De asemenea, veți găsi un tabel cronologic, addenda și filmografie.

 

 

Rîpeanu, B. T. Filmat în România. Repertoriul filmelor de ficțiune 1911-2004. Cinema și Televiziune. – București : Ed. Fundației PRO.

Vol. I: 1911-1969. – 2004. – 302 p. 
Filmat în RomaniaFiecare film cuprins în lucrare este introdus cu titlul său în limba română și precedat de un număr de ordine.

Ca repertoriu filmografic, acest prim volum, cît și proiectul în întregime – „o operă în mers” pe care sper să o pot duce cît de curând la capăt, deși preia și continuă elemente ale mai vechilor noastre cercetări.

Volumul I face referință la

  • filmele din anii 1911-1969 (expunere cronologică în ordinea unului de producție);
  • indice filmografic de persoane;
  • indice cronologic al filmelor (în ordinea datei de premieră);
  • indice alfabetic al titlurilor și echivalența acestora în franceză și engleză).

La final este inclusă o bibliografie și un rezumat.

Anunțuri

CADOU EXCEPȚIONAL DE ZILELE HASDEUENE DIN 26-27 FEBRUARIE 2018


CADOU EXCEPȚIONAL DE ZILELE HASDEUENE DIN 26-27 FEBRUARIE 2018

Dragi prieteni! În ajunul Zilelor Hasdeuene de la Biblioteca Centrală a BM ”B.P. Hasdeu” s-a întâmplat un lucru excepțional de frumos și mă grăbesc să mă împart cu această veste minunată. Un fidel utilizator, cititor, cercetător, un minunat prieten și coleg de breaslă istoricul Andrei Grosu mi-a dăruit și va dăruit și Dvs. o minunată colecție de unsprezece volume în format electronic a  lucrărilor Marelui cărturar Bogdan Petriceicu Hasdeu. Este de ajuns,  să puneți cursorul pe una din cărție excepționale și să faceți un clic și automat cartea respectivă se va descărca în calculatorul Dumneavoastră. Din partea Bibliotecii Centrale și a utilizatorilor ei, cât și a mea personal, mulțumim mult colegului meu de breaslă pentru acest gest generos în ajunul Zilelor Hasdeuene, când cărturarul enciclopedist va împlini 180 de ani de la naștere.

Vă îndemn să descărcați aceste importante cărți virtuale, care cu siguranță fac parte din patriloniul cultural național și european.

Cu mult respect și prietenie, Alexandru MORARU, șef secviciu Biblioteca Centrală

  1. B. P. Hajdeu Debut literar

2. B. P. Hajdeu Dicț. limbei v 1

3. B. P. Hajdeu Dicț. limbei v 2

4. B. P. Hajdeu Sarcasm

5. B. P. Hajdeu trei ovrei

6. B. P. Hajdeu. Basarabii.

7. B. P. Hașdeu I. V. cel Cumplit

8. B. P. Hașdeu Ist. tol. religioase

9. B. P. Hașdeu

10. Dicționarul limbii v 4

11. B.-P.-Hajdeu-Ist-critic-a-rom.

SURSA: https://vechisirare.wordpress.com/2018/02/11/cadou-exceptional-de-zilele-hasdeuene-din-26-27-februarie-2018/

Teoria cercetărilor științifice


Enăchescu, Constantin. Tratat de teoria cercetării științifice / Constantin Enăchescu. – Iași : Polirom, 2005. – 421 p.

„Lucrarea de față reprezintă o expunere teoretică având caracter general, cu intenția de Enachescu_Tratat de teoria cercetarii stiintificea introduce studenții, cercetătorii, precum și specialiștii în tehnica și modul de gândire științifică, în general, și științele umane, în special, prin delimitarea cadrului lor epistemologic și prin explicarea și înțelegerea caracteristicilor proprii ale acestora” afirmă autroul în Cuvânt înainte.

Lucrarea are patru secțiuni:

  1. Cunoașterea științifică;
  2. Personalitatea omuli de știință;
  3. Teoria cercetării științifice;
  4. Imaginea și sermnificația omului șia lumii în științele umane.

Integrarea științei și a învățămîntului superior: Concepții. Orientări. Strategii. – Chișinău : CEP USM, 2007. – 164 p.

integrarea stiinteiLucrarea de față are ca obiectiv principal prezentarea a două domenii de activitate: știința și învățarea. Complexitatea acestor fenomene indică necesitatea unei informații concrete de natură interdiciplinară”.

Lucrarea are trei părți:

  1. Repere conceptuale ale integrării științei și a învățămîntului superiorr;
  2. Liniamente ale integrării științei șia învățămîntului superior;
  3. Managementul calității în contextul integrării științei și învățămîntului superior.

La final, găsiți anexa Concepția modernizării sistemului de învățămînt din Republica Moldova (proiect).

Ochoa, George. Ghidul cronologic al științei / George Ochoa, Melinda Corey. – Ochoa_Ghidul stiintelorBucurești : Ed. ALL EDUCATIONAL, 2000. – 444 p.

„Această cartea înregistrează cronologic, din preistorie pînă în prezent, felul în care am ajuns să știm ceea ce știm despre nume și să ne bucurăm de ceea ce am creat” se afirmă în introducerea cărții.

Lucrarea are Notă către cititori; Ghidul cronologic al științelor; Apendice: Indice biografic; bibliografie și un index.

 

 

Dictionart de stiinteMic dicționar de științe / traducere: Cristiana Chiculescu. – București : Niculescu, 1999. – 448 p.

Titlu original: The Hutchinson Pochet Dictionary os Science

Dicționarul face referință la explicați multor termeni din domenii diferite. Termenii de specialitate sunt aranjate în ordine alfabetică: A-Z.

Pe interior, de asemenea, termenii pe fiecare literă sunt ordonate alfabetic.

 

Rădulescu, Mihaela Șt. Metodologia cercetării științifice: elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat / Mihaela Șt. Rădulescu. – București : Ed. Didactică și Pedagogică, 2006. – 184 p.

Raduilescu_Metodologia cercetarii stiintificeLucrarea este destiantă studenților, masteranzilor, doctoranzilor și tienrilor cercetători și vizează să conducă la cultivarea respectului față de regulile care s-au impus ca norme larg sau unanim acceptate.

Lucrarea are cinci părți:

  1. Cunoașterea științifică;
  2. Originile cunoașterii științifice;
  3. Cercetarea științifică pentru elaborarea unei lucrări de diplomă;
  4. Elaborarea propriu-zisă a lucrării;
  5. Susținerea lucrării de licență, a disertației sau a tezei.

La final, găsiți o Notă finală, Index de nume; Glosar; 3 anexe, bibliografie, un curpins în limba franceză și engleză.

La biblioteca noastră, găsiți și ediția a II-a a lucrării Metodologia cercetării științifice: elaborarea lucrărilor de licență, masterat, doctorat.

 

Rossi_Nasterea stiintei moderneRossi, Paolo. Nașterea științei moderne în Europa  / Paolo Rossi; trad.: Dragoș Cojocaru. – Iași : Polirom, 2004. – 334 p.

Nu există în Europa, un  „loc de naștere” al complicatei realități istorice pe care o numim știința modernă. Acest loc îl reprezintă întreaga Europă. […]  Știința modernă nu s-a născut în liniștea campusurilor sau în atmosfera un pic artificială a laboratoarelor de cercetare în jurul, și nu în interiorul cărora pare să curgă fluviul însângerat și noroios al istoriei.

Lucrarea are 17 capitole și face referință la diferite personalități ale istoriei: Isaac Newton,Galileo Galilei, Descartes dar și filosofie.

 

Știința. – București : enciclopedia RAO, 1996. – 120 p.           Stiinta_prima mea encicl

Titlu original: La science. Ma primière encyclopédie  

Este o enciclopedie pentru copii. Colectivul de autori explică ce este lumea științei, materialele, materia; energia; electricitatea, magnetismul, mișcarea etc.

 

Știința viitorului / antologie coordonată de Max Brockman; trad. din lb engleză: Vasile Mitu. – București : Nemira, 2012. – 223 p.

Brockman_Stiinta viitorului„Personalități din lumea științei dezvăluie progrsul și cercetările făcute într-o varietate de domenii, de la neuroștiință la psihologia evoluției, de la demografie la oceanografie” se afirmă în lucrare.

Lucrarea include un set de articole științifice din diferite domenii precum:

  • În pragul unei noi ere: explorarea oceanelor de Kevin P. Hand;
  • „Cut” și „paste” la nivel molecular. Noua generație de instrumente biologice de William McEwan;
  • Creșterea, natura și stresul pe care-l provoacă viața de Darlen Francis;
  • Imunitatea plantelor într-o lume în schimbare de Kirsten Bomblies etc.

 

Spangenburg, Ray. Istoria științei: în 5 vol. / Ray Spangenburg, Diane K. Moser; trad.: Constantin Dumitru-Palcus. – București : Ed. Lider.

Vol. 1: De la grecii antici la revoluția științifică. – 2003. – 250 p.
Volumul 1 face referință la bazele filosofice ale științei, elaborate de gînditorii greci ai Antichității și continuînd cu acumulările înregistrate în decursul Evului Mediu și Renașterii.  În lucrare se mai face referință și la realizările științifice din secolul al XVIII-lea, perioadă a cărei știința a obținut adevărate valențe. Volumul 1 are 3 părți:

  1. Precursorii științei: din antichitate pînă în Evul Mediu;
  2. Științele fizice;
  3. Științele vieții.

 

La final, găsiți un epilog, cronologie, glosar și o bibliografie suplimentară.

Vol. 2: Secolul al XVIII-lea. – 2003. – 246 p.

„Volumul doi acoperă perioada în care știința e depășit faza căutărilor de început,   Istoria stiintei_vol. 2căpătînd dimensiuni noi, conferite de Iluminism și începutul Revoluției Industriale” se afirmță în lucrare.

Volumul 2 are două părți:

  1. Științele fizice în secolul al XVIII-lea;
  2. Științele vieții în secolul al XVIII-lea.

Lucrarea are un epilog, anexă (metoda științifică); cronologie, glosar, bibliografie suplimentară.

 

Vol. 3: Secolul al XIX-lea. – 2003. – 246 p.

Istoria stiintei_vol 3Secolul XIX face referință la înnoirile din domeniul electricității, magfnetismului, astronomiei, geologiei și medicine. Dezvoltarea care a avut loc a revoluționat modul de trai și percepere a lumii, făcînd astfel tranziția de la epoca științei clasice la cea modern.

Volumul 3 are 2 părți:

  1. Științele fizice;
  2. Științele vieții.

La final mai găsiți un epilog, 2 anexe, cronologie, glosar și o bibliografie suplimentară.

Vol. 4: din 1895 până în 1945. – 2003. – 248 p.

istoria stiintei_vol 4Volumul 4 face referință la cuceririle din prima parte a secolului XX, din 1895 pînă în 1945. Deși au fost două războaie mondiale, această epocă s-a caracterizat și printr-o activitate științifică și anume: stabilirea structurii AND-ului, cercetarea mecanismului de transmitere a particularităților genetice, obținerea unor medicamente noi care au învind boli incurabile pînă atunci etc.

Volumul 4 are 2 părți:

  1. Științele fizice;
  2. Științele vieții.

La final, găsiți un epilog, Anexă, cronologie, glosar și bibliografie suplimentară.

 

Istoria stiiintei Vol. 5Vol. 5: Din 1946 pînă în prezent. – 2004. – 294 p.

Volumul 5 prezintă cele mai importante progrese ale științei, din perioada celui de al doilea război mondial și pînă în present.

Volumul 5 are două părți:

  1. Științele fizice;
  2. Științele vieții.

 

La final găsiți un epilog, cronologie, glosar și o bibliografie suplimentară.

 

Hellemans, Alexander. Istoria descoperirilor științifice / Alexandrei Helemans; Bryan Bunch. – București : Editura Orizonturi; Ed. Lider, 1988. – 588 p.

„Volumul de față oferă un acces imediat la etapele progresului științific de-a lungul Hellemans_Istoria descoperirilor stiintificetimpului. Descoperirile și invențiile sunt prezentate concis, într-o manieră accesibilă, de la uneltele de piatră pînă la cele mai complexe tehnologii imaginate de om. Pe parcursul lucrării sunt prezentați autorii realizărilor științifice care au schimbat în mod esențial fața lumii în care trăim. Prezentarea cronologică dă posibilitatea raportării acestor evenimetne științifice la altele înregistrate în aceeași perioadă” se afirmă în lucrare.

Personalitățile și evenimentele care au marcat dezvoltarea științei de-a lungul timpului sunt din domenii precum astronomie, biologie, chimie, matematică, antropologie, fizică, medicină.

 

Teorii științifice în 30 de secunde. Cele mai provocatoare și captivante 50 de teorii științifice, fiecare explicată într-o jumătate de minut / coord.: Paul Parson; prefață: Martin Rees; trad.: Alexandru Suter. – București : Ed. Litera, 2009. – 160 p.

Parson_Teorii stiintifice„În domeniul științei, teoriile reprezintă creații logice. Ele reflectă observațiile experimentale cele mai exacte și cea mai justă înțelegere a felului în care funcționează lumea. Dar o teorie științifică nu reprezintă obligatoriul un adevăr absolut. Ea nu poate să capteze decât starea actuală a cunoștințelor noastre. Există oricând posibilitatea apariției unui nou element, care să infirme teoria și să îi trimită pe teoreticieni înapoi la masa de lucru” afirmă Paul Parsons în Introducerea cărții.

Lucrarea face referință la macrocosm, microcosmos, evoluția umană, minte și corp, planeta Pămînt, universul și cunoaștere.