Arhive categorie: Activităţi cognitiv-creative

Ziua Culturii, Eminescu și parfumatul


Ziua Culturii

Ziua de 15 Ianuarie ziua de naștere a Luceafărului Universal a fost marcată și la Craiova. Printre alte activități organizate în școli și alte lăcașuri de cultură, Cercul Militar a adăpostit și el, la inițiativa și cu sprijinul Cercului Militar Craiova, a Asociației ROMIL filiala Dolj, a Colegiului Militar „Tudor Vladimirescu”, a Colegiului „Carol I”, a Asociației Naționale Cultul Eroilor Filiala Dolj și Inspectoratului Școlar Dolj. Înainte de a purcede la relatarea activității, câteva considerente personale privind această îngemănare sau dublă aniversare. Știu că Ziua Nașterii Unicului, a devenit și Ziua Culturii Naționale prin Legea 238/2010. Nu știu cine a sugerat această împerechere, poate a avut doar intenții bune, dar și drumul spre iad e pavat la fel. Eu nu prea sunt de acord cu acest lucru din următoarele motive:

– Ziua Culturii Naționale nu înseamnă numai Eminescu, înseamnă și Brâncuși și Aman, și Grigorescu și Porumbescu și Enescu și Gogu Constantinescu și Vuia și alte sute de genii și artiști, scriitori, inventatori de valoare. La modul în care se sărbătorește acuma Ziua Culturii Naționale (dacă asta sărbătorim), toți ceilalți sunt omiși. Nimeni nu a pomenit de ei în nici o activitate desfășurată azi în nici o localitate din țară.

– Pe de altă parte, Eminescu este unic. El merită o zi doar a lui. El nu a fost doar poetul iubirii, nici doar iubitul Veronică Miclea, nici doar prietenul lui Ion Creangă el a fost și un filosof de marcă, o voce politică și socială de răsunet, aș spune devastatoare, fapt ce i-a adus sfârșitul, ideile sale și opiniile sale politice din presa vremii au fost, pe vremea lui, chiar mai citite decât poeziile, pentru că a fost unul din puținii care a avut curajul să își exprime opiniile indiferent de interesele de moment ale politicienilor sau diferitelor centre de putere, religii sau loje. Eminescu nu a murit de dorul Veronicăi Miclea, nici de sifilis, așa cum se spune prin anumite cercuri, chiar dacă a fost internat și tratat cu mercur. Sifilisul era singura boală care i se putea găsi pentru a fi otrăvit legal, fără riscuri iar câțiva din liderii Junimii se pare că nu sunt străini de moartea sa.

– Deocamdată de Ziua Culturii Naționale se vorbește numai despre Eminsecu, pentru că suntem la început. Îmi e teamă însă că va veni o vreme, când, cu bună intenție, sau parșiv, se va sărbători mai mult Ziua Culturii decât Ziua lui Eminescu, pentru ca în final să se vorbească mai mult despre Patapievici, Dinescu, sau cine știe ce sponsor sportiv al cărui nume va fi dat stadioanelor sau fabricilor de mașini decât despre Eminescu. Antecedente există. Militarii cunosc efectele de boomerang ale Deciziei 20 a C.C.R. din 2000 prin care Magistrații au fost lipiți de militari în ceea ce privește drepturile la pensii de de serviciu, apoi au fost pentru foarte scurt timp tratați pe picior de egalitate pentru ca acuma doar magistrații să mai beneficieze de drepturile pe care le-au câștigat fiind lipiți de militari. Cam așa se va întâmpla și cu Ziua Culturii. Sper să mă înșel, dar îmi e teamă că așa cum au fost scoși eroi naționali din istorie, la fel va fi scos și Eminescu. Deocamdată a fost dat la amestecat.

Eminescu

Închid subiectul. Revin la activitățile organizate. Am vorbit despre organizatori, acuma să spun câte ceva despre participanți. Activitatea s-a desfășurat la Cercul Militar Craiova, Sala Roșie și printre cei 160 de participanți s-au numărat militari din garnizoana Craiova, membrii ai Asociației ROMIL, elevi și profesori ai colegiilor menționate. A fost și ceva care s-a autointitulat presă, dar despre asta la sfârșit. Mai fac o paranteză și fac o mărturisire: prezența la această activitate lângă colegii mai tineri încă activi din garnizoană, m-a întinerit. M-a întinerit pentru că am retrăit momentele când eram trimiși pe vremea despre care spunem că a trecut, să participăm la diferite „activități de partid” iar interesul nostru era la fel de intens. Nimic nu se schimbă, nici modul în care sunt selecționați și trimiși oamenii să participe, nici rezultatele și comentariile care urmează din partea lor.

Evenimentul cultural a cuprins o serie de activități specifice, printre care luări de cuvânt, moment poetice, expuneri privind viața și activitatea poetului, legătura sa cu Craiova, mesaje adresate participanților de către unele personalități (nu politice, căci politicienii erau interesați de divorțuri nu au avut timp astăzi de cultură, mai ales că cei mai mulți nu servesc acest meniu) și o prezentare de carte. Să le luăm pe rând :
Au luat cuvântul Col. r. Naon Mișu, vicepreședinte ROMIL, profesori ai celor două colegii: Camelia Simeanu, Marian Niță, Cristian Angel Stăiculescu, Leontina Monica Suna. Inspectorul general al Inspectoratului Școlar Dolj, Toma Rădulescu, Viorica Ioviță, un dascăl a cărei pasiune pentru literatură și Eminescu în special, a dus-o și la propriu și la figurat prin aproape toate locurile prin care a locuit marele poet. Au fost transmise mesaje din partea domnilor general Ilie Marin și compozitor și Eugen Doga. Elevii celor două colegii au recitat din poeziile lui Eminescu. E totuși emoționant să vezi că mai sunt copii, elevi care iubesc valoarea. Le mulțumesc în nume personal, pentru că știu că nu „te expui” în fața atâtor „străini” dacă nu există pasiune și dorință, mai ales în lumea de astăzi în care astfel de manifestări atrag de cele mai multe ori priviri sau comentarii răutăcioase din partea colegilor pentru că, dacă e considerat „cool” să pictezi sau să cânți la un instrument, în schimb, să scrii sau reciți poezii nu e apreciat de tânăra generație. Dar, e bine, că Eminescu va trăi prin acești copii cel puțin încă o generație.

Parfumatul

Domnul profesor Marian Nițu și-a prezentat a treia carte despre Eminescu, intitulată „Ecologia Eminesciană”, carte dedicată așa cum scrie din primele pagini, Centenarului Unirii din 1918, un studiu interesant și o viziune sau interpretare originală vieții și operei Unicului, privind „legarea de glie”. Este bine că unii încă mai caută valențe și sensuri în poezia lui Eminescu în timp ce pentru alții a devenit desuet iar dacă spun asta o spun pentru că inclusiv în cadrul acestei activități am avut dovada unei astfel de manifestări. În timp ce domnul profesor Toma Rădulescu prezenta câteva date privind urmele lăsate de Eminescu în Craiova, un element parfumat a intervenit peste prezentarea acestuia în cel mai grossier mod posibil, tupeu pe care numai „anafura” ți-l poate insufla spunându-i că „pe noi, presa nu ne interesează aceste elemente, le putem citi dacă vrem, noi avem probleme mai importante, nu putem aștepta aici la infinit, avem un program”. Nu știu în numele cui a vorbit, dar prima mea reacție a fost să îl iau de guler și să îl dau afară din sală și m-am ridicat de pe locul meu plecând către locul unde adăsta individul. M-au oprit din intenția mea, momentul pe care îl evocam, care însemna înainte de toate cultură, deci comportament decent, apoi locul în care mă aflam și în care mă simțeam față de cei mai mulți de acolo ca și gazdă, iar în al treilea rând fețele nevinovate ale liceenilor care nu aveau nici o vină și nici nevoie de un asemenea „spectacol” din partea seniorilor. Îmi cer eu scuze pe această cale față de domnul profesor Rădulescu, față de invitați și mai ales față de copiii care au văzut și sper că și au înțeles că a fost o lecție de incultură crasă. Ceilalți participanți, jenați de gestul pretinsului jurnalist care crede că poate schimba programul activităților de acest gen în funcție de orele la care se spray-ează el, s-au făcut că nu observă gestul incalificabil al individului cu inițialele C.P. al cărui nume nu merită nici măcar menționat, dar eu cred că dacă îi tot lăsăm fără să luăm atitudine, acești clămpăi cu pretenție de reprezentanți media vor prinde curaj iar astfel de acte vor prolifera.

Bineînțeles, purtătorul de cuvântul libertății… de exprimare nu a stat până la terminarea activității, după ce și-a făcut numărul și a obținut câteva hârtii cu datele necesare articolului, a plecat grăbit, eu speram că pentru a-și scrie și trimite informațiile, dar nu a fost așa, pentru că până aseară târziu nu îi apăruse relatarea. Probabil plecase să mai cumpere un parfum. Dar l-am prins în cuiul cătării și nu-l voi pierde din vizor.
Activitatea s-a încheiat decent, după o oră și jumătate, timp optim pentru a nu fi nici insuficientă, nici plicticoasă, ca majoritatea activităților de acest gen, pentru că totuși suntem români.

Col. (r) Marin Neacsu

SURSA: http://www.art-emis.ro/jurnalistica/4604-zius-culturii-eminescu-si-parfumatul.html

––––––––––––––––
http://www.nasul.tv/testamentul-politic-al-lui-eminescu-mai-actual-decat-oricand-mita-e-n-stare-sa-patrunza-orisiunde-in-tara-aceasta/

Anunțuri

Mihai Eminescu – un promotor al culturii române spre universalitate


La 17 ianuarie 2018 în cadrul săptămânii eminesciene la Cenaclul Literar Magia cuvântului din Bilblioteca Centrala a BM „B.P.Hasdeu” a avut loc prelegerea Mihai Eminescu – un promotor al culturii române spre universalitate susţinută de pictorului

Ion Daghi

Pictorul Ion Daghi

Ion Daghi, dr. conf. la UTM, autor a unui ciclu de 39 de tablouri care oglindeşte viaţa lui M. Eminescu din prisma filosofică: ontologie, geneză, trecerea timpului, dorul, efemeritatea şi veşnicia. Trăirea textului eminescian a fost condimentată de recitalul selectat inedit de marele pictor, dicţia puncta trăiri care erau defrişate de culoare prin lacrimi de dor, prin vise, prin lumi, prin cuvânt şi culoare.

 

Iniţial, poeta Victoria Fonari, dr. conf. USM, a specificat definiţia de cultură dată de Mihai Eminescu, prezentând succint Eminesciana plastică a lui Ion Daghi.

DSC_0046

Vifctoria Fonari dr. univ., moderatorul evenimentului.

 

Pe unda creaţiei eminesciene editorul şi psihologul Dumitru Gabura a vorbit despre cartea lui Victor Teleucă Răsărit de Luceafăr, ce a fost susţinută de reproducţiile tablourilor lui Ion Daghi. Vorbitorul a prezentat cartea „O sută şi una de poezii” de M. Eminescu, textele fiind selectate şi analizate de Theodor Codreanu.

DSC_0038

psihologul Dumitru Gabura

 

DSC_0048

dr. conferențiar Vasile Șoimaru

Vasile Şoimaru, dr. conf. la ASEM, a menţionat importanţa evenimentului în Centenarul Unirii, Eminescu fiind un promotor al limbii române care motivează lumea să o descopere, să o cunoască şi să o trăiască în cuvântul dorului. Cartea lui Eminescu a făcut să fie rezistenţi şi cei deportaţi şi cei refugiaţi în Cazastan. Fiind pasionat de imagine, a dezvăluit secretele proiectelor sale de a merge pe urmele lui Mihai Eminescu, făcând un traseu fotografic ce ulterior va deveni o carte.

 

DIN INIȚIATIVA BIBLIOTECII CENTRALE, MARELE EMINESCU A FOST OMAGIAT LA O UNITATE MILITARĂ