Publicat în Activități de promovare, Biblioteconomie, Colţişor European, Cultura informației, DISCUȚII/DEZBATERI, Discuție publică

Noutăți din lumea biblioteconomiei


Învățământ clasic sau E-learning?

Vineri, 25 septembrie 2020, colegii noștri de la Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”, împreună cu Academia Oamenilor de Știință din România (AOȘR) și Comisia Națională a Bibliotecior (CNB), au organizat în cadrul ediției a IX-a a Festivalului Strada de C`Arte dezbaterea cu tema „Rolul bibliotecilor în noua paradigmă digitală de învățare”, în Aula BCUB. La manifestare au participat, atât online cât și în sală, personalități ale lumii academice și de cercetare, directori de biblioteci, profesori, oameni de cultură. Dezbaterea a fost urmată de lansarea cărții ”Educația prin E-learning”, autori Doina Banciu, Ben-Oni Ardelean, Larisa Ivașcu și Daniel Fodorean, apărută prin colaborarea Editurii AOȘR și Editurii Tehnice. Dezbaterea a fost moderată de prof. Doina Banciu, vicepreședinte AOȘR, și conf. Mireille Rădoi, secretar al CNB.

În deschiderea dezbaterii, Prof. Doina Banciu a arătat ca educația și instrucția încep de la carte și cu o carte, fie ea și electronica, în acest secol, și preocupările marilor biblioteci ale lumii pentru digitizarea colecțiilor și furnizarea de produse și servicii de informare după cerințele utilizatorilor, oriunde, oricând, într-un format accesibil și pe orice tip de device. Aceste biblioteci pot fi un real suport pentru procesul de E-learning, în timp ce cea mai mare parte a bibliotecilor din România trebuie să treacă printr-un proces de “re – enginiring” pentru a se adapta noilor cerințe și evoluții tehnologice. De asemenea, prof. Doina Banciu a subliniat că noua paradigmă digitală de predare și învățare este o provocare pentru profesori, pentru elevi, pentru studenți și părinți deopotrivă, iar forurile științifice, așa cum face AOȘR, trebuie să se implice activ în rezolvarea problemelor cunoscute sau neștiute, care pot apărea în acest proces.

Mireille Rădoi, Directorul General BCUB: ”Suntem în cea mai importantă zi a festivalului, la cea mai importantă manifestare pentru instituția noastră, deoarece este o dezbatere despre rolul bibliotecilor în noile metode de învățare. Este o manifestare profesionistă în care analizăm provocările pe care această nouă paradigmă le așează în fața noastră, a tuturor, provocări legate de resursele educaționale și mutațiile pe care suntem nevoiți să le parcurgem datorită noilor tehnologii. În ce măsură sunt sau nu în favoarea ori în detrimentul procesului de învățare, care sunt efectele asupra acestuia, cum trebuie să ne regândim rolul și competențele. Trebuie să analizăm cu luciditate limitele pe care le avem, să le cunoaștem, pentru a încerca să le depășim. De altfel, discutăm de ceva timp aceste teme în cadrul Comisiei Naționale a Bibliotecilor, for interministerial în care sunt reprezentate bibliotecile de toate tipurile, din întreaga țară.”

Invitații speciali la această dezbatere au fost prof. Adrian Badea, președintele AOȘR; prof. Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor; prof. Tudor Prisecaru, președintele Senatului Universității Politehnica București; prof. Adrian Curaj, director general UEFISCDI, prezenți în Aula BCU și prof. Romiță Iucu, președinte al Consiliului de Orientare și Analiză Strategică – Universitatea București, care a intervenit online. De asemenea, în sală au fost prezenți prof. Daniel Mariș, rectorul Institutului Baptist; prorectorul ASE, prof. Alina Dima; directorul Bibliotecii Naționale, Directorul Bibliotecii Municipale – București, directorul Bibliotecii Județene Brașov, directorul Bibliotecii Județene Brăila, directorul general al ICI- București. Au participat în mediul online rectorul Universității Politehnica Timișoara, rectorul Universității ”Andrei Șaguna” Constanța, directorul Bibliotecii Județene Sibiu, directorul Bibliotecii Municipale Câmpulung Muscel, profesori din diferite universități din țară și membri ai CNB.

Președintele AOȘR, prof. Adrian Badea, a arătat că Academia se preocupă de mulți ani de dezvoltarea de proiecte care au ca obiectiv crearea de biblioteci digitale, nu numai pentru utilizatorii din țară, dar și pentru cei din diaspora. De asemenea, organizarea acestei dezbateri demonstrează preocupările membrilor AOȘR, cei mai mulți, profesori universitari cu multă experiență în învățământ, pentru desfășurarea procesului de predare/ învățare bazat pe noile tehnologii.

Discuțiile s-au concentrat în jurul unor teme de real interes atât pentru comunitatea bibliotecarilor, cât și pentru întregul sistem de învățământ din România.

„Bibliotecile nu sunt un lux, ci sunt fundamentale pentru dezvoltarea cunoașterii. La finele pandemiei nu vom mai renunța la teleșcoală sau la telemuncă. Trebuie să veghem la raportul corect dintre educația clasică, mai potrivită în domeniile ingineriei și cel medical, și educația online, care se pliază mult mai bine pe științele socio-umane. Profesorii sunt în fața unei provocări mai mari și mai grele, prin comparație cu tinerii elevi sau studenți. Inițiative precum cea de astăzi trebuie susținute cu calm, convingere și consecvență. (prof. Sorin Cîmpeanu)

Legat de noua paradigmă educațională, profesorul Tudor Prisecaru a subliniat că este important să vedem limitele învățământului online, mult mai potrivit pentru învățarea pe durata întregii vieți. La rândul său, prof. Romiță Iucu, prefațatorul cărții, a arătat că din punct de vedere psihologic este nevoie mai întâi ”să ne dezvățăm” de vechile constructe profesionale înainte de a învăța ceva nou. Profesorul Adrian Curaj a vorbit despre provocările open science si open education în dezvoltarea creativității și a arătat rolul cheie al bibliotecilor pentru dobândirea abilităților necesare funcționării în noile condiții ale erei digitale. Profesorul Alina Dima a subliniat faptul că universitățile au nevoie de sprijinul bibliotecilor pentru a asigura resursele online necesare în procesul de învățământ.

Directorii bibliotecilor prezenți în Aulă au arătat preocupările lor pentru modernizare, dar au subliniat necesitatea coordonării și colaborării, precum și susținerea cu resurse adecvate pentru furnizarea de noi servicii pentru cititori, bazate tehnologie. Directorul general ICI, Victor Vevera, a menționat colaborarea cu AOȘR, precum și intenția de a dezvolta împreună un proiect de larg interes, Tezaurul Cultural Național, proiect în care să fie implicate și bibliotecile. Rectorul Universității Tehnice din Timișoara și rectorul Institutului Teologic Baptist au menționat importanța unei astfel de dezbateri și interesul instituțiilor pentru dezvoltarea învățământului on-line.

Cu același prilej, Mohamed Ketata, directorul Biroului Regional al AUF, a relevat cât de vaste sunt resursele educaționale în limba franceză, o bibliotecă digitală de peste 11 milioane de documente.

Unul din autorii cărții, Daniel Fodorean, a arătat că această lucrare este rezultatul activității sale de predare online într-o universitate din SUA și a anunțat înființarea unui departament de E-learning, în cadrul Institutului de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu” (ICAI), subordonat AOȘR. „Dorim să promovăm cercetarea în domendiul E- learning, să pregătim profesorii, formatorii și cercetătorii, să facilităm cooperarea la nivel național și internațional”.

Deputatul Ben-Oni Ardelean, unul dintre autori, a intervenit online și a menționat: „Cred că toate acele metode pe care le folosim în clasă pot fi transferabile în învățământul la distanță. Tocmai de aceea este nevoie de o cunoaștere amplă a acestor metodologii și, bineînțeles, de o adaptare. Dincolo de zoom există multe alte instrumente care trebuie folosite pentru ca învățarea să fie eficientă. Dezideratul nostru este să implementăm un astfel de sistem.” BenOni Ardelean a povestit și despre experiența sa din zona de E-learning, mai exact despre o platformă preluată din străinătate și implementată, cu success, într-o instituție românească încă din anul 2005.

Prof. Daniel Mariș, rectorul Institutului Baptist, a spus că, în fața acestei noi realități, trebuie să avem încredere și să ne adaptăm. „Pandemia aceasta ne-a pus față în față cu ceea ce înseamnă educația la distanță. Vreau să vă aduc o încurajare pentru noi toți, un scriitor creștin foarte cunoscut din SUA, spunea la începutul pandemiei „sunt două cuvinte care trebuie să ne motiveze în această periodă «Trust and adjust»”. Eu cred că avem nevoie, și profesorii, și cei care lucrează în domeniul bibliotecilor să pășim cu încredere în spre ceea ce înseamnă provocarea noului, și să ne adaptăm, pentru că sunt convins că în lucrarea cu studenții vom face un pas mai departe spre ceea ce înseamnă învățământul la distanță.”

Conf. Larisa Ivașcu, coautor al lucrării, a arătat că un capitol din aceasta este rezultatul unui proiect international, desfășurat de Universitatea Tehnică din Timișoara.

În încheiere, prof. Doina Banciu a subliniat că ultimul capitol este dedicat colecțiilor si bibliotecilor digitale, precum și platformelor E-learning, astfel încât cititorii să poată găsi informații practice, direct utilizabile în învățare și predare. Cartea va fi disponibilă, în perioada următoare, și în format electronic, astfel încât să poată fi accesată de pe orice device conectat la Internet.

Publicat în Activităţi de promovare, Cenaclul Literar „Magia cuvântului”, critică literară, DISCUȚII/DEZBATERI

Dezvăluirea haosului din mitologia greacă în viziunea lui Lucian Blaga


În calitate de moderator al Cenaclului Literar „Magia cuvântul”, îmi este dor de Sala cu coloane a Bibliotecii Centrale. Consider că ne-ar prinde bine tuturor să revenim la textul lui Lucian Blaga. Vă propun un fragment din lucrarea mea SEMNIFICAȚIA CORELAȚIEI „HAOS-ORDINE” ÎN GÂNDIREA MITICĂ, pe care o puteți citi integral online: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/57-63_8.pdf

Victoria Fonari, conf. univ, critic literar

Dezvăluirea haosului din mitologia greacă în viziunea lui Lucian Blaga

În studiul său Lucian Blaga își dorește să structureze mitul antic grecesc categorial în: frumos, raportat la ordine, și urât, raportat la progenitura preolimpică, adică al tenebrului: „Urâțenia și metehnele sunt în mitologia greacă un atribut degradant în sine, al monștrilor sau al zeilor întunericului. Pe aceștia îi întâlnești în marea fără de forme, la răspântii suspecte, în ascunzișuri de abia tolerate, sau în Hades” (Blaga).

Valorificând spațiul elin Lucian Blaga dezghioacă din optica estetică rigorile etice ale culturii. În investigațiile sale filosoful poet observă încă o deosebire a acestei gândiri mitice: „În genere zeii grecești au o filiație, și de la naștere începând o dezvoltare; dar dezvoltarea lor e pe urmă brusc oprită de cântarul de precizie a momentului culminant. Organismele zeilor se opresc în zenitul desfășurării și al pulsației lor, adică în plenitudinea fără scădere a tuturor facultăților. Ajunși în zenitul sorții lor organice, zeii se bucură de nemurire”. Zeilor Olimpici le este proprie o vârstă la care ei se opresc pentru a trăi într-un prezent continuu, uneori chiar încremenesc într-o etapă existențială de parcă le-ar fi propriu un singur segment, de pe axa căruia nu pot coborî. Un exemplu în acest sent: Atena, născută în coif, o tânără în haină militară, Poseidon – zeul cu barbă de valuri care stăpânește marea, Eros reprezentat, de obicei, la vârsta de copil sau adolescent înaripat, Afrodita are capacitatea de a fi veșnic tânără etc. Această înmărmurire pare să scindeze timpul zeiesc de timpul pământenilor. Lucian Blaga extrage anumite trăsături culturale din mitologiile acestor popoare: „În zenitismul zeilor grecești deslușim un reflex al idealismului tipizant propriu spiritului grec”.

În predilecția lui Lucian Blaga pentru filosofia greacă dezvăluie atitudinea grecului față de haos și față de vid: „De fapt, spiritul grec gândește în chip  preponderent în „volume” și în „plinuri”, ocolind pe cât cu putință „dezmărginitul” și „golurile”. Din șirul înțelepților elini îl selectează pe Parmenide pentru a explica raportul dintre existență și non-existență: „Golul” este la Parmenide egal cu nonexistența. (…) Parmenide imaginează, în cele din urmă, existența ca o sferă, omogenă în sine și plină. (…) Plinul există, golul nu există”.  Asistăm la trecerea de la gândirea mitică la cea filosofică. Explicarea fenomenelor se realizează prin imagini concrete. Existența, care este o noțiune abstractă, se identifică cu plinul. Volumul permite de a percepe noțiunea cu un conținut ce ar putea fi măsurabil, este percepută printr-o cantitate indefinită la nivel intuitiv.

Haosul nu poate fi valorificat decât în antiteză cu ordinea, de aceea și Lucian Blaga după ce a explicat noțiunea de haos, consecutiv acordă atenție ordinii. În viziunea grecilor ordinea are o importanță majoră care devine un fundament al filosofiei, al modului de viață, al moralei, care a condiționat întreaga cultură europeană, fiind stipulată diferit în diferite perioade. Iată cum este estimată în prima perioadă a secolului al XX-lea: „Ordinea e legată în mitologia greacă de măsură și margine, de un orizont finit, dincolo de care nu poate să fie decât inexistentul” (Blaga).

Haosul își lasă amprentă în lumea umbrelor. Amintim câteva desfigurări evocate în mitul elin.Sisif în lumea lui Hades își pierde identitatea, devine umbra ascultătoare. Regele Corintului nu mai apare în aureola de rege care nu s-a temut nici de Zeus. Caracterul său nu mai are vlagă, deși este pus la muncă fizică, aceasta nu își are sensul cum ar fi o muncă realizată în lumea reală. Munca apare și ea invizibilă, după numele zeului care o guvernează. Această lipsă de identitate face ca sufletul să perceapă două aspecte cunoașterea lumii celor vii fără a putea contribui la schimbarea destinului acestora și necunoașterea prin apa uitării, care se află în aceeași lume subterană. În acest sens cunoașterea ține ordine, de lumină, necunoașterea de întuneric, de haos. Respectiv importanța titanului Prometeu este de a contribui la această ordine în conștiința omului prin învățăturile sale. Învățătura văzută ca un beneficiu al luminii este percepută în caracterizarea centaurului Chiron. Centaurii sunt văzute ca ființe malefice, cu toate acestea unul care se remarcă prin înțelepciune și dăruirea acestei înțelepciuni este văzut benefic, personajul iese din stereotipie. Cunoașterea le este proprie și monștrilor, cum ar fi sfinxul. Dar ermeticul face ca această cunoaștere să fie un indiciu de selecție. Necunoașterea apare ca o capcană, civilizația greacă cunoaște o insurecție cu lumea zeilor: Sisif, Aracne sunt nemulțumiții de ordinea suspusă, mitul lui Prometeu. Ceea ce nu semnifică a nu pleda pentru o ordine, este o altă atitudine (căreia i-ar corespunde un alt fel de ordine).

Lumea umbrelor se manifestă prin jale și își păstrează raporturile de rubedenie. Or, părinții își recunosc feciorii, dar nu au glas de a fi auziți, cum ar fi dialogul dintre părinte și fiu: Laerte și Ulise.

Pedeapsa descalifică eroii, respectiv Orfeu nu mai are forța vitală pentru a convinge bacantele să trăiască în armonie, or în perioada existenței Euridice cântecul său avea forță vitală, de a convinge prerogativa armoniei unde să domine pacea, violența fiind curmată de cântec.

Articol scris de Victoria Fonari, dr. conf.

Publicat în Aniversări (scriitori în ceas aniversar), DISCUȚII/DEZBATERI, Expoziție aniversare, LISTE BIBLIOGRAFICE, literatura franceza

Colecția de carte Jules Verne în limba franceză


Jules Verne (nume complet Jules Gabriel Verne; n. 8 februarie 1828, în Nantes, Franța. A decedat pe 24 martie 1905, laAmiens, Franța. A fost un scriitor francez și un precursor al literaturii științifico-fantastice.

În anul curent se împlinesc 190 de ani de la nașterea scriitorului francez Jules Verne. Cu această ocazie vă prezentăm romanele scriitorului în limba franceză care pot fi citite în sala de lectură a bibliotecii noastre.

Listă bibliografică virtuală

Vernes, Jules. 20.000 lieues sous les mers / Jules Vernes. – Paris: S. l., S. a. – 240 p.

Vernes, Jules. Cinq semaines en ballon / Jules Vernes. – Paris: S. l., S. a. – 227 p.

Vernes, Jules. Le rayon vert / Jules Vernes. – Paris: S. l., S. a. – 191 p.

Vernes, Jules. Les enfants du capitaine Grant / Jules Vernes. – Paris: S. l., S. a. – 280 p.

Vernes, Jules. L’ile mysterieuse / Jules Vernes. – Paris: S. l., S. a. – 264 p.

Vernes, Jules. Un capitaine de 15 ans / Jules Vernes. – Paris: S. l., S. a. – 240 p.

Vernes, Jules. Un billet de loterie / Jules Vernes. – Paris: S. l., S. a. – 240 p.

Publicat în ACTIVITĂȚI BC, DISCUȚII/DEZBATERI

Mihai Eminescu, simbolul spiritualității românești


Mihai Eminescu se naște la 15 ianuarie 1850 la Ipotești jud. Botoșani. A decedat la 15 iunie 1889 în București.

mihai_eminescuPoetul naţional al românilor, care s-a născut la Botoşani şi a copilărit la Ipoteşti, are parte de un destin romantic, şcolindu-se sporadic, dar temeinic, la şcoli şi licee din Cernăuţ, apoi la Universitatea din Viena şi Berlin, străbătând în lung şi-n lat ţara, călătorind ba cu trupe teatrale ambulante, ba în calitate de culegător de folclor, regizor şcolar sau pur şi simplu pelerin, citind şi însuşind-şi tot ce s-a scris şi s-a creat în spaţiul românesc şi în lume. Este, după cum a spus Constantin Noica, „Omul deplin al culturii româneşti şi un uomo universale, cunoscând în adâncime astronomie filosofie, matematică, fizică, sociologie.” Debutează la Cernăuţi în Lăcrimioarele…, publicate cu ocazia morţii dascălului său iubit Aron Pumnul (1866), apoi în Familia, unde îi este naş literar Iosif Vulcan. Singurul volum de Poezii, sub îngrijirea lui Titu Maiorescu, apare în 1884 (de fapt, decembrie 1883), şi impune un poet de valoare universală, dublat de un tot atât de valoros prozator, dramaturg, gazetar, director al Bibliotecii Centrale din Iași.

El marchează apariția conceptului de scriitor profesionist, ridicat prin forța talentului său, fără altă avere decât aceea a creației sale. A fost un polemist acerb și bun gazetar de orientare junimistă (conservatoare, a lucrat la ziarul Timpu în perioada sa bucureșteană). A avut o contribuție decisivă la reorientarea culturii române dinspre Orient spre Occident. Este considerat cel mai important poet al românilor, simbolul spiritualității românești. Regina Elisabeta (Carmen Sylva) l-a recompensat cu Ordinul Bene Merenti, refuzat de poet. Membru de onoare post-mortem al Academiei (1948). Românii îl consideră cel mai important poet național și nici un fel de contestare pronunțată de-a lungul vremii n-a putut schimba acest lucru.

Sursa: Cimpoi, Mihai. Mihai Eminescu. // Mihai, Cimpoi. Mari scriitori români: medalioane literare. – Chişinău, 2009. P. 77.

O expoziţie virtuală ce face referinţă la opera poetului Mihai Eminescu, vedeţi aici.

 

Sursa imaginii: click.ro