Publicat în Activități de promovare, Biblioteconomie, Colţişor European, Cultura informației, DISCUȚII/DEZBATERI, Discuție publică

Noutăți din lumea biblioteconomiei


Învățământ clasic sau E-learning?

Vineri, 25 septembrie 2020, colegii noștri de la Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”, împreună cu Academia Oamenilor de Știință din România (AOȘR) și Comisia Națională a Bibliotecior (CNB), au organizat în cadrul ediției a IX-a a Festivalului Strada de C`Arte dezbaterea cu tema „Rolul bibliotecilor în noua paradigmă digitală de învățare”, în Aula BCUB. La manifestare au participat, atât online cât și în sală, personalități ale lumii academice și de cercetare, directori de biblioteci, profesori, oameni de cultură. Dezbaterea a fost urmată de lansarea cărții ”Educația prin E-learning”, autori Doina Banciu, Ben-Oni Ardelean, Larisa Ivașcu și Daniel Fodorean, apărută prin colaborarea Editurii AOȘR și Editurii Tehnice. Dezbaterea a fost moderată de prof. Doina Banciu, vicepreședinte AOȘR, și conf. Mireille Rădoi, secretar al CNB.

În deschiderea dezbaterii, Prof. Doina Banciu a arătat ca educația și instrucția încep de la carte și cu o carte, fie ea și electronica, în acest secol, și preocupările marilor biblioteci ale lumii pentru digitizarea colecțiilor și furnizarea de produse și servicii de informare după cerințele utilizatorilor, oriunde, oricând, într-un format accesibil și pe orice tip de device. Aceste biblioteci pot fi un real suport pentru procesul de E-learning, în timp ce cea mai mare parte a bibliotecilor din România trebuie să treacă printr-un proces de “re – enginiring” pentru a se adapta noilor cerințe și evoluții tehnologice. De asemenea, prof. Doina Banciu a subliniat că noua paradigmă digitală de predare și învățare este o provocare pentru profesori, pentru elevi, pentru studenți și părinți deopotrivă, iar forurile științifice, așa cum face AOȘR, trebuie să se implice activ în rezolvarea problemelor cunoscute sau neștiute, care pot apărea în acest proces.

Mireille Rădoi, Directorul General BCUB: ”Suntem în cea mai importantă zi a festivalului, la cea mai importantă manifestare pentru instituția noastră, deoarece este o dezbatere despre rolul bibliotecilor în noile metode de învățare. Este o manifestare profesionistă în care analizăm provocările pe care această nouă paradigmă le așează în fața noastră, a tuturor, provocări legate de resursele educaționale și mutațiile pe care suntem nevoiți să le parcurgem datorită noilor tehnologii. În ce măsură sunt sau nu în favoarea ori în detrimentul procesului de învățare, care sunt efectele asupra acestuia, cum trebuie să ne regândim rolul și competențele. Trebuie să analizăm cu luciditate limitele pe care le avem, să le cunoaștem, pentru a încerca să le depășim. De altfel, discutăm de ceva timp aceste teme în cadrul Comisiei Naționale a Bibliotecilor, for interministerial în care sunt reprezentate bibliotecile de toate tipurile, din întreaga țară.”

Invitații speciali la această dezbatere au fost prof. Adrian Badea, președintele AOȘR; prof. Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor; prof. Tudor Prisecaru, președintele Senatului Universității Politehnica București; prof. Adrian Curaj, director general UEFISCDI, prezenți în Aula BCU și prof. Romiță Iucu, președinte al Consiliului de Orientare și Analiză Strategică – Universitatea București, care a intervenit online. De asemenea, în sală au fost prezenți prof. Daniel Mariș, rectorul Institutului Baptist; prorectorul ASE, prof. Alina Dima; directorul Bibliotecii Naționale, Directorul Bibliotecii Municipale – București, directorul Bibliotecii Județene Brașov, directorul Bibliotecii Județene Brăila, directorul general al ICI- București. Au participat în mediul online rectorul Universității Politehnica Timișoara, rectorul Universității ”Andrei Șaguna” Constanța, directorul Bibliotecii Județene Sibiu, directorul Bibliotecii Municipale Câmpulung Muscel, profesori din diferite universități din țară și membri ai CNB.

Președintele AOȘR, prof. Adrian Badea, a arătat că Academia se preocupă de mulți ani de dezvoltarea de proiecte care au ca obiectiv crearea de biblioteci digitale, nu numai pentru utilizatorii din țară, dar și pentru cei din diaspora. De asemenea, organizarea acestei dezbateri demonstrează preocupările membrilor AOȘR, cei mai mulți, profesori universitari cu multă experiență în învățământ, pentru desfășurarea procesului de predare/ învățare bazat pe noile tehnologii.

Discuțiile s-au concentrat în jurul unor teme de real interes atât pentru comunitatea bibliotecarilor, cât și pentru întregul sistem de învățământ din România.

„Bibliotecile nu sunt un lux, ci sunt fundamentale pentru dezvoltarea cunoașterii. La finele pandemiei nu vom mai renunța la teleșcoală sau la telemuncă. Trebuie să veghem la raportul corect dintre educația clasică, mai potrivită în domeniile ingineriei și cel medical, și educația online, care se pliază mult mai bine pe științele socio-umane. Profesorii sunt în fața unei provocări mai mari și mai grele, prin comparație cu tinerii elevi sau studenți. Inițiative precum cea de astăzi trebuie susținute cu calm, convingere și consecvență. (prof. Sorin Cîmpeanu)

Legat de noua paradigmă educațională, profesorul Tudor Prisecaru a subliniat că este important să vedem limitele învățământului online, mult mai potrivit pentru învățarea pe durata întregii vieți. La rândul său, prof. Romiță Iucu, prefațatorul cărții, a arătat că din punct de vedere psihologic este nevoie mai întâi ”să ne dezvățăm” de vechile constructe profesionale înainte de a învăța ceva nou. Profesorul Adrian Curaj a vorbit despre provocările open science si open education în dezvoltarea creativității și a arătat rolul cheie al bibliotecilor pentru dobândirea abilităților necesare funcționării în noile condiții ale erei digitale. Profesorul Alina Dima a subliniat faptul că universitățile au nevoie de sprijinul bibliotecilor pentru a asigura resursele online necesare în procesul de învățământ.

Directorii bibliotecilor prezenți în Aulă au arătat preocupările lor pentru modernizare, dar au subliniat necesitatea coordonării și colaborării, precum și susținerea cu resurse adecvate pentru furnizarea de noi servicii pentru cititori, bazate tehnologie. Directorul general ICI, Victor Vevera, a menționat colaborarea cu AOȘR, precum și intenția de a dezvolta împreună un proiect de larg interes, Tezaurul Cultural Național, proiect în care să fie implicate și bibliotecile. Rectorul Universității Tehnice din Timișoara și rectorul Institutului Teologic Baptist au menționat importanța unei astfel de dezbateri și interesul instituțiilor pentru dezvoltarea învățământului on-line.

Cu același prilej, Mohamed Ketata, directorul Biroului Regional al AUF, a relevat cât de vaste sunt resursele educaționale în limba franceză, o bibliotecă digitală de peste 11 milioane de documente.

Unul din autorii cărții, Daniel Fodorean, a arătat că această lucrare este rezultatul activității sale de predare online într-o universitate din SUA și a anunțat înființarea unui departament de E-learning, în cadrul Institutului de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu” (ICAI), subordonat AOȘR. „Dorim să promovăm cercetarea în domendiul E- learning, să pregătim profesorii, formatorii și cercetătorii, să facilităm cooperarea la nivel național și internațional”.

Deputatul Ben-Oni Ardelean, unul dintre autori, a intervenit online și a menționat: „Cred că toate acele metode pe care le folosim în clasă pot fi transferabile în învățământul la distanță. Tocmai de aceea este nevoie de o cunoaștere amplă a acestor metodologii și, bineînțeles, de o adaptare. Dincolo de zoom există multe alte instrumente care trebuie folosite pentru ca învățarea să fie eficientă. Dezideratul nostru este să implementăm un astfel de sistem.” BenOni Ardelean a povestit și despre experiența sa din zona de E-learning, mai exact despre o platformă preluată din străinătate și implementată, cu success, într-o instituție românească încă din anul 2005.

Prof. Daniel Mariș, rectorul Institutului Baptist, a spus că, în fața acestei noi realități, trebuie să avem încredere și să ne adaptăm. „Pandemia aceasta ne-a pus față în față cu ceea ce înseamnă educația la distanță. Vreau să vă aduc o încurajare pentru noi toți, un scriitor creștin foarte cunoscut din SUA, spunea la începutul pandemiei „sunt două cuvinte care trebuie să ne motiveze în această periodă «Trust and adjust»”. Eu cred că avem nevoie, și profesorii, și cei care lucrează în domeniul bibliotecilor să pășim cu încredere în spre ceea ce înseamnă provocarea noului, și să ne adaptăm, pentru că sunt convins că în lucrarea cu studenții vom face un pas mai departe spre ceea ce înseamnă învățământul la distanță.”

Conf. Larisa Ivașcu, coautor al lucrării, a arătat că un capitol din aceasta este rezultatul unui proiect international, desfășurat de Universitatea Tehnică din Timișoara.

În încheiere, prof. Doina Banciu a subliniat că ultimul capitol este dedicat colecțiilor si bibliotecilor digitale, precum și platformelor E-learning, astfel încât cititorii să poată găsi informații practice, direct utilizabile în învățare și predare. Cartea va fi disponibilă, în perioada următoare, și în format electronic, astfel încât să poată fi accesată de pe orice device conectat la Internet.

Publicat în Activitate expoziţională, Activități de promovare, Activităţi cognitiv-creative

Biblioteci virtuale pentru copii


Una dintre resursele educaționale pe care le folosim pentru a învăța și a descoperi lucruri noi sunt bibliotecile virtuale pentru copii. Vă arătăm trei exemple … Ne puteți ajuta să descoperim alții?

Biblioteca Digitala internațională pentru Copii

Principala misiune a acestei biblioteci este de a colecta o colecție de cărți pentru copii, istorice și contemporane, aparținând tuturor culturilor lumii și în principalele limbi.

Ei urmăresc să ofere tuturor copiilor din lume acces la conținuturi din propria cultură și, de asemenea, de la alții, promovând astfel toleranța și respectul pentru diversitatea culturală.

Această bibliotecă este foarte completă, deoarece conține cărți digitalizate în diferite limbi și uneori pot fi descărcate gratuit.

Interfața de căutare este foarte simplă și intuitivă. Puteți căuta după limbă, după vârsta cititorului, culoarea copertei, subiect, lungimea cărții, ratingul cititorilor, după emoții (cărți triste, amuzante, înfricoșătoare etc.) și după gen.

Odată ce cartea pe care vrem să o citim este localizată, o accesăm făcând clic pe titlu și apare un alt ecran cu toate datele cărții: rezumatul, opiniile altor copii, ISBN, limbi etc.

Și listează toate limbile în care este cartea, astfel încât să o puteți citi în limba dorită.

Următoarea imagine vă arată fiecare pagină digitalizată a cărții.

Făcând clic pe o pagină se mărește și textul poate fi citit fără probleme.

Biblioteca pentru literatură pentru copii și tineret

Scopul acestei biblioteci este același cu cel precedent. Ceea ce variază este conținutul său, deoarece sunt colectate doar materiale de la autori spanioli și latino-americani.

Are un catalog foarte bogat și puteți găsi practic tot ce este publicat de un autor, fie digitalizat, transcris sau în audio.

Ceea ce se evidențiază cel mai mult în această bibliotecă este faptul că conține mult material audio, astfel încât să poată fi bucurat de copiii cu dizabilități vizuale, de asemenea multe povești sunt adaptate limbajului semnelor.

Iată câteva exemple pentru a putea vedea cum se face. În cazul poveștilor Gloriei Fuertes, ea însăși citește povestea.

În cazul poveștilor adaptate limbajului semnelor, există și textul pentru acei copii care știu deja să citească sau pentru adulții care îi însoțesc.

Povești de culcare

Nu este tocmai o bibliotecă virtuală, este mai mult un portal despre literatura pentru copii, dar am inclus-o pentru că mi se pare un proiect foarte frumos și conține materiale foarte interesante, pe lângă poveștile în sine.

Într-un loc al cărui scop este educarea copiilor prin povești, învățându-le valori și multe alte lucruri.

Putem accesa povești în format text, în format audio și povești ilustrate. Poveștile în format audio sunt în spaniolă și engleză.

În afară de povești, putem găsi idei și resurse pentru a citi povești și chiar pentru a ne scrie singuri.

Cunoașteți orice altă bibliotecă virtuală sau digitală care este interesantă? Vizitați acest tip de portaluri cu copiii dvs.? Asteptăm comentariile voastre.

Sursa: Bibliotecas virtuales para niños [online] [citat 25.03.20]. Disponibil:

https://soybibliotecario.blogspot.com/

Publicat în ACTIVITĂȚI BC, Activități de promovare, copii, INTRĂRI NOI, literatura, literatura artistica, LITERATURA ARTISTICA, PREZENTARE DE CARTE

O carte pentru tine


Vă prezentăm câteva achiziții nou intrate în fondul bibliotecii noastre. Sunt romane și versuri din domeniul literaturii române.

Cărțile pot fi consultate în sala de lectură a bibliotecii.

Expoziție virtuală de carte

cop2cop1

Publicat în Activitate expoziţională, ACTIVITĂȚI BC, Activități de promovare, Activităţi de promovare, COLECŢII BC, EXPOZIȚII DE CARTE, expozitie virtuala, literatura, literatura artistica, LITERATURA ARTISTICA

Cărți noi la Biblioteca Centrală


15

Vă invităm într-o călătorie interioară!

Barry, Sebastian. Calea cea lungă / Sebastian Barry. – București: Univers , 2007. – 237 p.

Willie Dunne, fiul unui poliţist din Dublin, se înrolează în armata britanică în Primul Război Mondial fiindcă e prea scund pentru a fi primit în poliţie. Frica nu-l împiedică să-şi facă datoria pe frontul din Belgia din primul până în ultimul an de război, deşi se întreabă si el, ca majoritatea voluntarilor irlandezi, ce caută în armata regelui. Willie îşi pierde prietenii pe front, iubita de acasă îl părăseşte, iar în ultimele zile de război îl abandonează şi norocul care l-a ajutat să supravieţuiască.

Un roman scris în 2005, în ritm de reportaj modern, dar din care răzbate ceva din poezia remake-urilor în sepia.

11Bartis, Attila. Plimbarea / Attila Bartis ; trad. de Marius Tabacaru. – Iași : Polirom, 2008. – 246 p.

„Cititorule! Ai pus deja mîna pe această carte. Te rog să o răsfoieşti şi să citeşti trei fraze. Plimbările au efect curativ. Chiar farmec. O plimbare temeinică poate prelungi cu ani buni viaţa plimbăreţilor, a locurilor de pelerinaj. în acest sens, Plimbarea nu este doar un roman, ci şi o plimbare. O forţă tămăduitoare. Iar boala nu este decît decadenţă. Plimbarea descrie decadenţa şi se ridică împotriva ei. A existat odinioară un imperiu printre ale cărui ruine trăim noi. Epoca lui de aur a fost una de argint, iar cea de argint a fost de fier. Şi doar în aparenţă etern: obiectele ni s-au păstrat, însă oamenii lui au murit aproape întotdeauna… Dar sînt suficiente doar cîteva nume de staţiuni balneare şi vedem aievea un imperiu întreg, de la Marienbad pînă la Tuşnad şi de la Abbazia pînă la Băile Tatra. Una dintre locaţiile Plimbării este o staţiune balneară, dar nu în epoca ei de aur, ci mult mai tîrziu, undeva între 1968 şi 1992. Majoritatea celor care au apucat să-i vadă epoca de argint au murit încă de când cei din generaţia lui Attila Bartis erau copii. Acum, scriitorul epocii de plastic tîrzii le cîntâ respectuos prohodul. Se pare că Plimbarea e primul roman care o face.“

Istvan Kemeny

17Ben Jelloun, Tahar. Azilul săracilor / Tahar Ben Jelloun ; trad.: Cecilia Ștefănescu. – București : Paralela 45, 2002. – 221 p.

Tahar Ben Jelloun (n. 1944), cel mai cunoscut scriitor marocan, este autorul a peste 25 de volume (romane, nuvele, poezii, eseuri): Harrouda (1973), La Réclusion solitaire (1976), L’Ecrivain public (1983), La Nuit sacrée (PREMIUL GONCOURT, 1987), L’Ange aveugle (1992), La nuit de l’erreur (1997), Le racisme expliqué à ma fille, (1999), Cette aveuglante absence de lumière (2001). Vasta sa operă literară şi jurnalistică l-a consacrat drept una dintre cele mai autorizate voci ale Maghrebului contemporan.

În Ulise, Joyce a suprapus detaliile banale ale vieţii cotidiene din Dublin peste naraţiunea homerică din Odiseea, conferindu-i lui Leopold Bloom o aură eroică, în contextul unei Irlande marcate de fiindamentalismul naţional şi religios. Bidoun, personajul lui Tahar Ben Jelloun, visează să scrie un roman joyceean prin care să evadeze din constrîngerile vieţii tradiţionale marocane. Astfel ia naştere o geografie literară ce are în centru bătrîna Mediterană – de la Fez şi Tanger pînă la Neapole -, un spaţiu al violenţei pătimaşe şi al iubirilor imposibile.

Al Ahram

1Hiaasen, Carl. Bufnițe / Carl Hiaasen; trad.: Adriana Bădescu. – București: Booklet, 2017. – 238 p.

Convinşi de dragostea neabătută a locuitorilor din Florida pentru clătite, patronii companiei La Mama Paula lucrează de zor la ridicarea unui nou restaurant în liniştitul orăşel Coconut Cove. Toate bune şi frumoase, numai că pe şantier trăieşte o specie rară de bufniţe de vizuină. Patronii fac eforturi să ţină povestea departe de ochii presei, dar bufniţele au câţiva aliaţi nesperaţi: nişte şerpi, nişte aligatori şi trei copii cu multă, multă imaginaţie.

„Un roman cu un puternic mesaj ecologic, în care cititorii vor regăsi excentricitatea şi umorul savuros pentru care CarL Hiaasen este atât de îndrăgit.”

Publishers Weeldy

19Duras, Marguerite. Stăvilar la Pacific / Marguerite Dras; trad.: Alexandru Baciu. – București : Humanitas, 2006. – 262 p.

Stăvilar la Pacific, primul roman de succes al lui Marguerite Duras, a fost ecranizat în 1958, în regia lui René Clément, cu Anthony Perkins şi Silvana Mangano în rolurile principale.

Indochina anilor ’20, un spaţiu al culorilor violente. Două oraşe: al albilor, strălucitor şi fantomatic, şi al „celorlalţi“, sărăcăcios, crud şi senzual. O familie care se luptă pentru supravieţuire cu trei duşmani neîndurători: apele oceanului atotputernic, coloniştii mercantili şi propriii demoni. Dragostea a devenit monedă de schimb iar viaţa omenească o marfă oarecare. Cât va rezista stăvilarul ridicat în calea acestui potop ?

„Personajele din Stăvilar la Pacific se dezvăluie cititorului treptat, relaţiile dintre ele se întemeiază pe sentimente intense şi simple. Ele trebuie înţelese în spiritul lumii fascinante din care vin.“

Maurice Blanchot

„Marguerite Duras se priveşte în romanul său ca într-o oglindă, astfel că adevărul autobiografic şi ficţiunea se topesc împreună într-o creaţie a cărei forţă îţi taie răsuflarea.“

Jean-Louis Arnaud

„Romanul lui Marguerite Duras îşi trage sevele din Indochina natală. Totul porneşte la ea de la sfâşietoarele culori ale Asiei.“

Le Monde

9Hall, Sarah. Michelangelo Electric / Sarah Hall; trad.: Sanda Aronescu. – București: Humanitas, 2006. – 335 p.

Michelangelo Electric, un roman captivant şi neconvenţional, s-a numărat printre finalistele prestigiosului Booker Prize pentru 2004.

Fiecare tatuaj spune o poveste. Despre cel care îl poartă, dar şi despre artistul care, orgolios şi fascinat, a ales să remodeleze corpul uman, devenind el însuşi parte a poveştii celuilalt. In jurul protagonistului, artistul underground supranumit Michelangelo Electric, ia naştere un patchwork de istorii individuale, intercalate cu hărţi ale corpului şi marcaje ale fantasmelor inavuabile.

3Oliva, Alexandra. Supraviețuitoarea / Alexandra oliva; trad.: Graal Soft. – București: Litera, 2017. – 329 p.

Dar nu şi-a imaginat că va ajunge atât de departe.

Totul începe cu un reality-show. Doisprezece concurenţi sunt trimişi în pădure pentru a fi supuşi unor provocări extrem de dure. în răstimp, lumea e devastată de o catastrofa, despre care, izolaţi de societate, concurenţii nu ştiu nimic. Când dă întâmplător peste anumite indicii, tânăra Zoo, una dintre participante, îşi imaginează că totul face parte din joc.

Singură şi dezorientată, ea refuză totuşi să se dea bătută. Pătrunzând tot mai adânc într-un teritoriu necunoscut, Zoo îşi testează toate abilităţile de supravieţuire. Dar, pe măsură ce puterile îi scad, ea începe să înţeleagă că lumea reală s-a schimbat în mod neaşteptat şi că viaţa ei depinde acum de capacitatea de a dezlega această enigmă.

Sofisticat şi provocator, Supravieţuitoarea pune în discuţie rolul jucat de mass-media în mecanismul prin care despărţim realitatea de închipuire: cât de pripit emitem judecăţi de valoare şi cât de uşor ne lăsăm manipulaţi.

„În Supravieţuitoarea, două dintre obsesiile noastre contemporane -ameninţarea unei catastrofe globale şi drama reality-show-urilor -se contopesc într-o poveste plină de imaginaţie despre psihicul uman afectat de stres. Un debut lipsit de compromisuri şi provocator.“

Justin Cronin

13Scrisoare pentru tata. Antologie de proză scurtă din Azerbaijan / Iași: Junimea, 2018. – 324 p.

Literatura artistică reprezintă nu numai istoria faptelor umane, ci şi a spiritualităţii. Cetăţenii ţărilor noastre capătă posibilitatea, prin intermediul literaturii, să se cunoască reciproc…

Abulfas KARAEV,

Ministru al Culturii şi Turismului din Republica Azerbaijan

Pentru prima dată în istoria relaţiilor literare, prozatorii din Azerbaijan sunt traduşi şi prezentaţi, într-un volum atât de impunător, cititorului de limba română…

Vugar Ş. NOVRUZOV, Preşedinte al Congresului Azerilor

7Stassi, Fabio. Ultimul dans al lui Charlot / Fabio Stassi; trad. din lb. it. De Cerasela Barbone. – Iași: Polirom, 2013. – 228 p.

Aventură, sentiment, lacrimi şi rîsete, emoţia cinematografului şi minunile unei naţiuni care reuşea să viseze cu ochii deschişi, cu ajutorul celui mai iubit vagabond din toate timpurile.

„Roman pasionant şi nostalgic, Ultimul dans al lui Charlot alunecă graţios prin biografia lui Charlie Chaplin fără să se lase copleşit de renumele personajului legendar. Stassi se dovedeşte un povestitor atent, care nu se pierde în detalii, prelungind mitul lui Charlot într-o naraţiune pecîtde puternică, pe atît de subtilă.”

II Messaggero

„O carte încîntătoare, Ultimul dans al lui Charlot omagiază unul dintre geniile secolului trecut, care continuă să influenţeze şi astăzi gustul contemporanilor.”

Giornale di Brescia

5Stricker, Sarah. Cinci copeici / Sarah Stricker ; trad.: Graal Soft SRL. – București : Editura EAO, 2016. – 474 p.

Extraordinarul roman de debut al lui Sarah Stricker pune pe tapet problematica spinoasă a relaţiilor germano-evreieşti de după război într-o manieră lipsită de clişeele obişnuite. Discernământul şi profunzimea care însoţesc stilul jurnalistic al autoarei, plin de umor, nu fac decât să potenţeze prezentarea unei spectaculoase drame de familie.

„Un roman de debut suveran, povestit cu mult umor şi cu o mare uşurinţă […] Povestea este de-a dreptul grandioasă: amuzantă, lirică, tragicomică şi incredibil de veridică…“

Kleine Zeitung