Arhive categorie: EXPOZIȚII DE CARTE

Gail Honeyman, Chloe Esposito și alții


Ca de obicei, continuăm prezentarea de cărți nou achiziționate în bibliotecă.

Cărțile pot fi consultate în sala de lectură a bibliotecii noastre. 

Expoziție virtuală de carte

Ahnhem, Stefan. Victimă fără chip / Stefan Ahnhem. – București: Litera, 2018. – 631 p.

19   Inspectorul criminalist Fabian Risk a părăsit Stockholmul împreună cu soţia sa, Sonja, şi cei doi copii ai lor, pentru a începe o viaţă nouă în oraşul natal, Helsingborg. Deşi şi-a planificat o vacanţă de şase săptămâni înainte de a începe lucrul la noul loc de muncă din cadrul Brigăzii Omucideri a poliţiei, după doar câteva ore de la sosire este rugat să investigheze o crimă de o violenţă extremă. Corpul lui Jorgen Pâlsson, unul dintre colegii de clasă ai lui Risk, a fost descoperit cu ambele mâini tăiate. Curând sunt găsite cadavrele altor colegi, iar Risk se vede angrenat într-o cursă contracronometru: vor putea prinde criminalul înainte ca acesta să ucidă întreaga clasă?

„Un roman grandios şi ambiţios care anunţă apariţia unui nou autor de succes în galaxia scriitorilor suedezi de romane poliţiste.”

Daily Mail, Marea Britanie

Esposito, Chloe. Nebună / Chloe Esposito. – București: Litera, 2018. – 441 p.

9  Alvina Knightly e o epavă: fără vreun scop în viaţă, debusolată şi mai tot timpul beată. Existenţa lui Alvie pare şi mai inutilă în contrast cu cea a surorii ei gemene şi perfecte, Beth. Alvie îşi trăieşte viaţa pe reţelele de socializare, mănâncă chebap la micul dejun şi e oprită la controlul de securitate când jucăria sexuală din bagajul ei de mână începe să vibreze. Beth este căsătorită cu un italian chipeş şi bogat, îşi iubeşte la nebunie băieţelul şi a fost întotdeauna preferata mamei sale. Zilele când gemenele aveau ceva în comun, în afară de aspectul fizic, sunt de mult apuse.

Când Beth îi trimite lui Alvie un bilet de avion la clasa întâi pentru a o vizita în Italia, Alvie e reticentă. Dar după ce e concediată de la slujba pe care o urăşte şi colegii de apartament o dau afară din casă, o vilă de lux în opulenta Taormina pare brusc mai atrăgătoare. Beth îi cere lui Alvie să facă schimb de locuri cu ea doar câteva ore, astfel încât să poată ieşi neobservată de soţul ei, iar Alvie se grăbeşte să profite de oportunitatea de a trăi viaţa surorii sale, fie şi numai pentru scurt timp. Dar când noaptea se sfârşeşte cu Beth moartă pe fundul piscinei, Alvie îşi dă seama că aceasta este şansa ei de a-şi schimba viaţa…

„Alegând ca fundal Sicilia, cu arhitectura sa superbă, vilele şi bărbaţii săi sexy, Esposito creează un roman de debut de neuitat, cu o protagonistă care nu cunoaşte limite.”

Library Journal

Hesse, Monica. Fata cu palton albastru / Monica Hesse. – București: Youngart, 2018. – 294 p.

7   Amsterdam. 1043. Hanneke procură şi livrează mărfuri de pe piaţa neagră, le ascunde părinţilor îngrijoraţi adevărata natură 2 ocupaţiei sale şi-n fiecare clipă e cu gândul la iubitul ei ucis pe front când nemţii au invadat ţara.

După o livrare obişnuită, o clientă îi cere ajutorul. Aşteptân-du-se ca doamna Janssen s-o roage să obţină carne sau cafea veritabilă. Hanneke este şocată să audă că i se cere să găsească o adolescentă evreică evaporată ca prin farmec din cămăruţa unde bătrâna doamnă o ascundea. Iniţial, Hanneke nu vrea să se implice intr-o misiune atât de periculoasă, dar este atrasă curând intr-un păienjeniş de mistere şi de descoperiri uimitoare care o conduc in interiorul Rezistenţei, îi deschid ochii în faţa maşinăriei de război naziste şi o obligă să acţioneze.

Fata cu palton albastru este un roman extraordinar despre curaj, durere şi dragoste în nişte vremuri imposibile.

..O carte minunat scrisă, cu o eroină pe care n-o s-o uitaţi prea uşor.“

The Guardian

Honeyman, Gail. Eleanor Oliphant se simte excelent / Gail Honeyman. – București : RAO Distribuție, 2019. – 407 p.

13   Uimitorul roman de debut al lui Gail Honeyman – povestea unei fete care a învăţat să supravieţuiască fără să ştie însă cum să trăiască sau să iubească – este o capo­doperă din punct de vedere al dezvoltării unui personaj.

„Personajul lui Gail Honeyman, Eleanor Oliphant, este precum o Jane Eyre contemporană: ea este o femeie marcată de o singurătate profundă, trăind cu umbra unei copilării chinuitoare, de care nici măcar nu suportă să-şi amintească. încetul cu încetul şi cu un curaj extraordinar, Eleanor înlătură straturile de amorţeală protectoare, lăsându-i pentru prima dată pe alţii în apropierea sa şi aspirând să ajungă la viaţa pe care credea că nu o merită. Romanul de debut al lui Gail Honeyman este plin de compasiune şi extrem de emoţionant. Eleanor te va cu­ceri iremediabil.”

Paula McClain, autoare

Khalaf, Farida. Povestea Faridei : fata care a învins ISIS / Farida Khalaf. – București : Editura RAO, 2016. – 278 p.

15   Farida a dovedit un curaj incredibil într-o situaţie care părea fără ieşire şi s-a hotărât să facă publică povestea ei de viaţă. Ne aflăm în prezenţa unor memorii impresionante, care arată ce înseamnă cu adevărat lupta pentru supravieţuire a unor oameni nevinovaţi, prinşi în vârtejul răzbunării inexplicabile a membrilor ISIS.

 

„Dacă ar fi luptat toţi bărbaţii yazidiţi aşa ca tine, atunci nu i-am fi învins.”

Abdul Hamid, soldat ISIS

La Plante, Lynda. Văduve / Lynda La Plante. – București: Litera, 2018. 456 p.

17   Un thriller excepţional de la regina romanului poliţist

Un jaf asupra unei autospeciale blindate pentru transport de valori eşuează lamentabil şi trei femei rămân văduve.

Când Dolly Rawlins descoperă planurile soţului său pentru jaful ratat, o idee prinde contur în mintea ei…

AR PUTEA EA Şl CELELALTE SOŢII SĂ TERMINE TREABA PE CARE SOŢII LOR AU ÎNCEPUT-O?

Pe măsură ce femeile pun la cale jaful, devine clar că altcineva trebuie să fi fost implicat.

Dar numai trei cadavre au fost găsite la locul faptei.

CINE A FOST CEL DE-AL PATRULEA BĂRBAT?

Şl UNDE ESTE ACUM?

Lundberg, Sofia. Caietul cu nume pierdute / Sofia Lundberg. – București: Litera, 2018 . – 316 p.

11  Doris, o bătrână de nouăzeci şi şase de ani, locuieşte singură în apartamentul ei din Stockholm. Are puţini vizitatori, dar convorbirile săptămânale pe Skype cu Jenny, nepoata ei din America, sunt un motiv de mare bucurie şi îi amintesc de vremea tinereţii.

Când era copilă, Doris a primit de la tatăl ei o agendă, un caiet cu coperte roşii în care a trecut numele tuturor celor pe care i-a întâlnit şi i-a iubit de-a lungul anilor. Răsfoind caietul şi revăzând acele nume, ale unor oameni de mult dispăruţi, Doris simte nevoia de a-şi rememora trecutul. Va reuşi ea oare ca, scriind despre experienţele ca servitoare în Suedia şi model în Parisul anilor ’30, despre fuga în Manhattan în zorii celui de-al Doilea Război Mondial, să o ajute pe Jenny, marcată de o copilărie dificilă, să dezvăluie secretele familiei lor şi să privească spre viitor? Şi ce s-a întâmplat cu Allan, bărbatul pe care Doris l-a iubit întreaga viaţă?…

Ransmayr, Christoph. Cox sau mersul timpului / Christoph Ransmayr. – Buucești: Humanitas Fiction, 2018. – 244 p.

5   Pe fundalul Chinei secolului al XVIII-lea, cu tablouri ce zugră- j vesc fastul imperial, rafinamentul sadic al execuţiilor ori strălucirea metalică a râurilor otrăvite cu mercur, Christoph Ransmayr ne oferă un roman magistral, stratificat tematic: de la stranietatea unei lumi exotice dominate de frică şi experienţele extreme de durere şi clarificare interioară, până la o reflecţie filozofică asupra timpului.

Faimosul ceasornicar şi constructor de automate Alister Cox este invitat la Curtea sa de Qianlong, marele împărat al Chinei, spre a inventa mecanisme care să poată măsura timpul interior: al fericirii, al iubirii, dar şi al bolii, decrepitudinii şi morţii. în Oraşul Interzis, dispunând de resurse nelimitate şi având libertatea să folosească oricâte nestemate şi metale există în trezorerii şi în mine, Cox şi asistenţii lui creează automatele cele mai uimitoare. Numai că împăratul se dovedeşte a împărtăşi, pentru o clipă, visul maestrului şi-i cere acestuia să construiască un ceas care măsoară însăsi eternitatea.

Vargas Llosa, Mario. Paradisul de după colț. Mario Vargas Llosa. – București: Humanitas, 2014. – 392 p.

21   Unde ar fi de găsit Paradisul? într-o societate egalitară care trebuie edificată sau intr-un efort de întoarcere la valorile lumii primitive?

Două vieţi: Flora Tristân, care se dă de ceasul morţii în lupta ei pentru drepturile femeii şi muncitorilor, şi Paul Gauguin, cel care îşi descoperă pasiunea pentru pictură şi lasă baltă existenţa burgheză ca să trăiască în Tahiti, unde caută o lume încă necontaminată de convenţiile occidentale.

Două concepţii despre sex: cea a Florei, care vede în el doar un instrument de dominare masculină şi alunecă ocazional într-o experienţă lesbiană, şi cea a lui Gauguin, care îl simte ca pe o forţă vitală esenţială, o dată chiar la nivel homosexual, de vreme ce ajută la expansiunea creativităţii sale.

Ce au în comun aceste două vieţi opuse, dincolo de relaţia de familie – Flora fiind bunica pe linie maternă a lui Gauguin? în Paradisul de după colţ, Mario Vargas Llosa ilustrează prin două cronici paralele lumea utopiilor din secolul XIX, relatând amănunţit aspiraţia paradiziacă a celor doi eroi şi decăderea lor, inevitabilă când o idee ajunge să fie aplicată mecanic.

Zusak, Markus. Podul de lut / Markus Zusak. – București: RAO Disribuție, 2019. – 552 p.

3„Una dintre acele cărţi monumentale care te transportă prin spaţiu şi timp în viaţa unei alte familii, în cel mai profund mod posibil.”

The Washington Post

Delaney, J.P. Fata dinainte / J.P. Delaney. – București: Litera, 2017. – 371 p.

  Vă rog să faceţi o listă cu toate bunurile pe care le consideraţi esenţiale pentru viaţa dumneavoastră.

Cererea pare ciudată, chiar indiscretă, iar pentru cele două femei care răspund, consecinţele sunt devastatoare.

EMMA

1   Traumatizată de o spargere la vechea locuinţă, Emma îşi doreşte un loc nou în care să trăiască. Dar nici unul dintre apartamentele pe care le vizionează nu este sigur sau la un preţ accesibil. Până la One Folgate Street. Casa e o capodoperă arhitecturală: design minimalist din piatră de culoare deschisă, sticlă şi tavane înalte. Dar există anumite reguli. Arhitectul enigmatic care a proiectat casa păstrează un control total asupra ei: fără cărţi, fără perne aruncate, fără fotografii sau obiecte personale de orice fel. Spaţiul e destinat să-l transforme pe cel care-l ocupă – şi asta se şi întâmplă.

JANE

   După o tragedie personală, Jane simte nevoia unui nou început. Atunci când găseşte One Folgate Street, ea este atrasă instantaneu de casă – şi de creatorul ei rezervat, dar seducător. Curând după ce se mută, Jane află despre moartea prematură a chiriaşei anterioare, o femeie care îi seamănă, ca vârstă şi ca înfăţişare. În timp ce încearcă să separe adevărul de minciună, Jane urmează fără să ştie aceleaşi tipare, face aceleaşi alegeri, întâlneşte aceleaşi persoane şi trece prin aceeaşi teroare ca fata dinainte.

„Fascinant! Un roman pe care nu îl poţi lăsa din mână, aşa cum nu am mai citit de mult în ultimii ani. Plin de răsturnări de situaţie şi cu un final care nu trebuie ratat!”

Lisa Gardner

 

 

Cărți noi la Biblioteca Centrală


15

Vă invităm într-o călătorie interioară!

Barry, Sebastian. Calea cea lungă / Sebastian Barry. – București: Univers , 2007. – 237 p.

Willie Dunne, fiul unui poliţist din Dublin, se înrolează în armata britanică în Primul Război Mondial fiindcă e prea scund pentru a fi primit în poliţie. Frica nu-l împiedică să-şi facă datoria pe frontul din Belgia din primul până în ultimul an de război, deşi se întreabă si el, ca majoritatea voluntarilor irlandezi, ce caută în armata regelui. Willie îşi pierde prietenii pe front, iubita de acasă îl părăseşte, iar în ultimele zile de război îl abandonează şi norocul care l-a ajutat să supravieţuiască.

Un roman scris în 2005, în ritm de reportaj modern, dar din care răzbate ceva din poezia remake-urilor în sepia.

11Bartis, Attila. Plimbarea / Attila Bartis ; trad. de Marius Tabacaru. – Iași : Polirom, 2008. – 246 p.

„Cititorule! Ai pus deja mîna pe această carte. Te rog să o răsfoieşti şi să citeşti trei fraze. Plimbările au efect curativ. Chiar farmec. O plimbare temeinică poate prelungi cu ani buni viaţa plimbăreţilor, a locurilor de pelerinaj. în acest sens, Plimbarea nu este doar un roman, ci şi o plimbare. O forţă tămăduitoare. Iar boala nu este decît decadenţă. Plimbarea descrie decadenţa şi se ridică împotriva ei. A existat odinioară un imperiu printre ale cărui ruine trăim noi. Epoca lui de aur a fost una de argint, iar cea de argint a fost de fier. Şi doar în aparenţă etern: obiectele ni s-au păstrat, însă oamenii lui au murit aproape întotdeauna… Dar sînt suficiente doar cîteva nume de staţiuni balneare şi vedem aievea un imperiu întreg, de la Marienbad pînă la Tuşnad şi de la Abbazia pînă la Băile Tatra. Una dintre locaţiile Plimbării este o staţiune balneară, dar nu în epoca ei de aur, ci mult mai tîrziu, undeva între 1968 şi 1992. Majoritatea celor care au apucat să-i vadă epoca de argint au murit încă de când cei din generaţia lui Attila Bartis erau copii. Acum, scriitorul epocii de plastic tîrzii le cîntâ respectuos prohodul. Se pare că Plimbarea e primul roman care o face.“

Istvan Kemeny

17Ben Jelloun, Tahar. Azilul săracilor / Tahar Ben Jelloun ; trad.: Cecilia Ștefănescu. – București : Paralela 45, 2002. – 221 p.

Tahar Ben Jelloun (n. 1944), cel mai cunoscut scriitor marocan, este autorul a peste 25 de volume (romane, nuvele, poezii, eseuri): Harrouda (1973), La Réclusion solitaire (1976), L’Ecrivain public (1983), La Nuit sacrée (PREMIUL GONCOURT, 1987), L’Ange aveugle (1992), La nuit de l’erreur (1997), Le racisme expliqué à ma fille, (1999), Cette aveuglante absence de lumière (2001). Vasta sa operă literară şi jurnalistică l-a consacrat drept una dintre cele mai autorizate voci ale Maghrebului contemporan.

În Ulise, Joyce a suprapus detaliile banale ale vieţii cotidiene din Dublin peste naraţiunea homerică din Odiseea, conferindu-i lui Leopold Bloom o aură eroică, în contextul unei Irlande marcate de fiindamentalismul naţional şi religios. Bidoun, personajul lui Tahar Ben Jelloun, visează să scrie un roman joyceean prin care să evadeze din constrîngerile vieţii tradiţionale marocane. Astfel ia naştere o geografie literară ce are în centru bătrîna Mediterană – de la Fez şi Tanger pînă la Neapole -, un spaţiu al violenţei pătimaşe şi al iubirilor imposibile.

Al Ahram

1Hiaasen, Carl. Bufnițe / Carl Hiaasen; trad.: Adriana Bădescu. – București: Booklet, 2017. – 238 p.

Convinşi de dragostea neabătută a locuitorilor din Florida pentru clătite, patronii companiei La Mama Paula lucrează de zor la ridicarea unui nou restaurant în liniştitul orăşel Coconut Cove. Toate bune şi frumoase, numai că pe şantier trăieşte o specie rară de bufniţe de vizuină. Patronii fac eforturi să ţină povestea departe de ochii presei, dar bufniţele au câţiva aliaţi nesperaţi: nişte şerpi, nişte aligatori şi trei copii cu multă, multă imaginaţie.

„Un roman cu un puternic mesaj ecologic, în care cititorii vor regăsi excentricitatea şi umorul savuros pentru care CarL Hiaasen este atât de îndrăgit.”

Publishers Weeldy

19Duras, Marguerite. Stăvilar la Pacific / Marguerite Dras; trad.: Alexandru Baciu. – București : Humanitas, 2006. – 262 p.

Stăvilar la Pacific, primul roman de succes al lui Marguerite Duras, a fost ecranizat în 1958, în regia lui René Clément, cu Anthony Perkins şi Silvana Mangano în rolurile principale.

Indochina anilor ’20, un spaţiu al culorilor violente. Două oraşe: al albilor, strălucitor şi fantomatic, şi al „celorlalţi“, sărăcăcios, crud şi senzual. O familie care se luptă pentru supravieţuire cu trei duşmani neîndurători: apele oceanului atotputernic, coloniştii mercantili şi propriii demoni. Dragostea a devenit monedă de schimb iar viaţa omenească o marfă oarecare. Cât va rezista stăvilarul ridicat în calea acestui potop ?

„Personajele din Stăvilar la Pacific se dezvăluie cititorului treptat, relaţiile dintre ele se întemeiază pe sentimente intense şi simple. Ele trebuie înţelese în spiritul lumii fascinante din care vin.“

Maurice Blanchot

„Marguerite Duras se priveşte în romanul său ca într-o oglindă, astfel că adevărul autobiografic şi ficţiunea se topesc împreună într-o creaţie a cărei forţă îţi taie răsuflarea.“

Jean-Louis Arnaud

„Romanul lui Marguerite Duras îşi trage sevele din Indochina natală. Totul porneşte la ea de la sfâşietoarele culori ale Asiei.“

Le Monde

9Hall, Sarah. Michelangelo Electric / Sarah Hall; trad.: Sanda Aronescu. – București: Humanitas, 2006. – 335 p.

Michelangelo Electric, un roman captivant şi neconvenţional, s-a numărat printre finalistele prestigiosului Booker Prize pentru 2004.

Fiecare tatuaj spune o poveste. Despre cel care îl poartă, dar şi despre artistul care, orgolios şi fascinat, a ales să remodeleze corpul uman, devenind el însuşi parte a poveştii celuilalt. In jurul protagonistului, artistul underground supranumit Michelangelo Electric, ia naştere un patchwork de istorii individuale, intercalate cu hărţi ale corpului şi marcaje ale fantasmelor inavuabile.

3Oliva, Alexandra. Supraviețuitoarea / Alexandra oliva; trad.: Graal Soft. – București: Litera, 2017. – 329 p.

Dar nu şi-a imaginat că va ajunge atât de departe.

Totul începe cu un reality-show. Doisprezece concurenţi sunt trimişi în pădure pentru a fi supuşi unor provocări extrem de dure. în răstimp, lumea e devastată de o catastrofa, despre care, izolaţi de societate, concurenţii nu ştiu nimic. Când dă întâmplător peste anumite indicii, tânăra Zoo, una dintre participante, îşi imaginează că totul face parte din joc.

Singură şi dezorientată, ea refuză totuşi să se dea bătută. Pătrunzând tot mai adânc într-un teritoriu necunoscut, Zoo îşi testează toate abilităţile de supravieţuire. Dar, pe măsură ce puterile îi scad, ea începe să înţeleagă că lumea reală s-a schimbat în mod neaşteptat şi că viaţa ei depinde acum de capacitatea de a dezlega această enigmă.

Sofisticat şi provocator, Supravieţuitoarea pune în discuţie rolul jucat de mass-media în mecanismul prin care despărţim realitatea de închipuire: cât de pripit emitem judecăţi de valoare şi cât de uşor ne lăsăm manipulaţi.

„În Supravieţuitoarea, două dintre obsesiile noastre contemporane -ameninţarea unei catastrofe globale şi drama reality-show-urilor -se contopesc într-o poveste plină de imaginaţie despre psihicul uman afectat de stres. Un debut lipsit de compromisuri şi provocator.“

Justin Cronin

13Scrisoare pentru tata. Antologie de proză scurtă din Azerbaijan / Iași: Junimea, 2018. – 324 p.

Literatura artistică reprezintă nu numai istoria faptelor umane, ci şi a spiritualităţii. Cetăţenii ţărilor noastre capătă posibilitatea, prin intermediul literaturii, să se cunoască reciproc…

Abulfas KARAEV,

Ministru al Culturii şi Turismului din Republica Azerbaijan

Pentru prima dată în istoria relaţiilor literare, prozatorii din Azerbaijan sunt traduşi şi prezentaţi, într-un volum atât de impunător, cititorului de limba română…

Vugar Ş. NOVRUZOV, Preşedinte al Congresului Azerilor

7Stassi, Fabio. Ultimul dans al lui Charlot / Fabio Stassi; trad. din lb. it. De Cerasela Barbone. – Iași: Polirom, 2013. – 228 p.

Aventură, sentiment, lacrimi şi rîsete, emoţia cinematografului şi minunile unei naţiuni care reuşea să viseze cu ochii deschişi, cu ajutorul celui mai iubit vagabond din toate timpurile.

„Roman pasionant şi nostalgic, Ultimul dans al lui Charlot alunecă graţios prin biografia lui Charlie Chaplin fără să se lase copleşit de renumele personajului legendar. Stassi se dovedeşte un povestitor atent, care nu se pierde în detalii, prelungind mitul lui Charlot într-o naraţiune pecîtde puternică, pe atît de subtilă.”

II Messaggero

„O carte încîntătoare, Ultimul dans al lui Charlot omagiază unul dintre geniile secolului trecut, care continuă să influenţeze şi astăzi gustul contemporanilor.”

Giornale di Brescia

5Stricker, Sarah. Cinci copeici / Sarah Stricker ; trad.: Graal Soft SRL. – București : Editura EAO, 2016. – 474 p.

Extraordinarul roman de debut al lui Sarah Stricker pune pe tapet problematica spinoasă a relaţiilor germano-evreieşti de după război într-o manieră lipsită de clişeele obişnuite. Discernământul şi profunzimea care însoţesc stilul jurnalistic al autoarei, plin de umor, nu fac decât să potenţeze prezentarea unei spectaculoase drame de familie.

„Un roman de debut suveran, povestit cu mult umor şi cu o mare uşurinţă […] Povestea este de-a dreptul grandioasă: amuzantă, lirică, tragicomică şi incredibil de veridică…“

Kleine Zeitung

Cartea de vizită a Republicii Moldova – acad. Nicolae Dabija


În semn de mare recunoștință pentru opera scriitorului, Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeua” a organizat o frumoasă surpriză pentru acad. Nicolae DABIJA –  În premieră un film documentar „Nicolae DABIJA – generaţia ochiului al treilea”.

 

2018: CENTENARUL MARII UNIRI LA BIBLIOTECA CENTRALĂ (Simpozion) Filmul evenimentului


Eliza Botezatu, 80 ani de la naștere


Această prezentare necesită JavaScript.