Publicat în ghid turistic, interviuri, Republica Moldova

Interviu // Gloria Jigău, ghidă de turism în Moldova: Multor turişti străini le place să numere în câte ţări ale lumii au fost, indiferent dacă sunt sau nu recunoscute de alte state


Gloria Jigău este un ghid de turism în Republica Moldova. Deși țara noastră nu are ieșire la mare sau munți, avem locuri frumoase, iar interesul pe care îl au cetățenii față de țara explorarea locurilor natale denotă că avem, totuși ce admira acasă. Cum e să fii ghid de turism în Moldova și ce avantaje prezintă activitatea, aflați din interviul de mai jos.

Daniela Gorincioi: Când ți-ai început activitatea de ghid de turism și ce s-a schimbat în activitatea ta în ultimii ani în Chișinău?

Gloria Jigău: Activitatea de ghid mi-am început-o cu aproape un deceniu în urmă şi în ultimii ani am încercat să mă perfecţionez în turism urmând cursuri de ghid la Iaşi, în cadrul organizaţiei Ghizii României.

DG: Ce tururi inedite propui turiștilor care ne vizitează țara?

GJ: Tururile inedite le facem expromt. Atunci când turistul se implică la gătitul plăcintelor la Orheiul Vechi, sau când sunt serviţi cu un „borş cu clopot” la mănăstirea Căpriana sau atunci când servesc sarmalele pitice de la Hanul lui Hanganu – surprize pentru turiştii străini se găsesc la fiecare pas.

DG: Ce ar trebui să facă Moldova ca să se promoveze mai mult pe plan internațional?

GJ: Să continue să menţină un nivel înalt la capitolul deservirea clienţilor atât cei locali cât şi cei internaţionali. Republica Moldova este una din cele mai sigure ţări pentru turiştii străini şi ar trebui să rămână la acest nivel.

DG: De ce crezi că Transnistria e un mister pentru turiștii care ne vizitează țara?

GJ: Multor turişti străini le place să numere în câte ţări ale lumii au fost, indiferent dacă sunt sau nu recunoscute de alte state. De aici şi dorinţa lor de a descoperi ce se află în spatele brandului transnistrean. Un plus al regiunii transnistrene este faptul că au păstrat monumentele cu Lenin din perioada sovietică, au redeschis cantine unde se poate lua prânzul în stilul sovietic de odinioară, au păstrat vechile denumiri de stradă.

DG: Ce sfaturi importante le oferi turiştilor?

GJ: Îi îndemn să trăiască clipa prezentului şi să nu stea numai cu telefonul în mână făcând fotografii.

DG: Care este feedback-ul pe care îl primești de la turiști referitor la orașul Chișinău?

GJ: În ceea ce priveşte orașul Chişinău, turiştii sunt scumpi la vorbă, dar nu voi uita uşor mirarea unui cuplu din Germania care vizitând Grădina Publică au rămas surprinşi să vadă atât de multe pubele plasate aproape la fiecare scaun. M-au întrebat atunci dacă vizitatorii parcului fac chiar atât de mult gunoi. Nu am ştiut ce să le spun atunci.

DG: Dar care este feedback-ul pe care îl primești de la turiști referitor la Republica Moldova?

Turiştii străini ar vrea să vadă în Moldova puncte de reciclare a sticlelor de plastic şi a gunoiului, mai ales în atracţiile turistice din afara Chişinăului.

DG: Trebuie să fii dotat cu anumite calități specifice pentru a fi un bun ghid de turism?

GJ: Principalele calităţi ale ghidului este să fie diplomat în răspunsuri şi să cunoască suficient de multă informaţie din istorie, geografie, economie, politică ca să poată răspunde turistului  la întrebări.

DG: Care sunt dificultăţile pe care le întâmpină un ghid de turism pe durata unei călătorii?

GJ: Cea mai mare dificultate pe care le întâmpină un ghid de turism, în special cei care conduc maşina sunt defecţiunile tehnice ale mijlocului de transport ca urmare a stării precare a drumului. De multe ori câştigul din călătoria cu turistul merg la reparaţia maşinii.

DG: Cum vezi dezvoltarea turismului moldovenesc pe fonul pandemiei COVID?

GJ: Turismul moldovenesc se va putea dezvolta într-o direcţie bună numai dacă toată populaţia Moldovei se va vaccina împotriva COVID, după exemplul Israelului.

Publicat în ghid turistic, mănăstirile din Republica Moldova, Republica Moldova

Cartea 99 de atracții turistice din Republica Moldova scrisă de jurnalistul Vadim Șterbate: recomandare de carte


Șterbate, Vadim. 99 de atracții turistice din Republica Moldova / Vadim Șterbate. – Chișinău : Prut Internațional, 2019. – 228 p.

„Între Nistru și Prut avem sute de atracții turistice care așteaptă să fie cunoscute, în primul rând cei de acasă. Potențialul unora dintre acestea a început să fie valorificat, altele încă așteaptă investitori entuziaști și promovare creativă” afirmă autorul cărții, Vadim Șterbate în Cuvânt-înainte.

Informațiile sunt împărțite pe următoarele criterii:

Atracții turistice inedite;

Lăcașuri de cult;

Monumente medievale;

Muzee;

Peisaje pitorești;

Pe urmele înaintașilor;

Vinării.

Cartea poate i consultată în sala de lectură a bibliotecii noastre, dar și în filiale.

Publicat în ACTIVITĂȚI BC, ghid turistic, LANSĂRI DE CARTE

Moldova și cele șapte minuni ale ei: lansarea albumului


La 12 decembrie 2019, în cadrul Cenaclului „Magia cuvântului”, la Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, a fost lansat albumul fotografic „Moldova și cele șapte minuni ale ei”, ediția a doua. Autorul cărții,  Iurie Răileanu,  pictor-fotograf, a fost așteptat de un public numeros, peste 50 de tineri. 

A deschis evenimentul șefa Filialei Biblioteca Centrală, Maria Pilchin, apoi a urmat discursul energic al Alexandrei Perev, studentă la Facultatea Litere, care a făcut o conexiune dintre poezia Victoriei Fonari din cartea „Fericirea din clepsidră” și imaginea urmelor Mării Sarmate. Despre frumusețea Moldovei în viziunea fotografului Iurie Răileanu a comunicat doctorul în filosofie Igor Fonari. Reprezentanții editurii au spus despre importanța difuzării imaginii țării. Cartea poate fi găsită în sute de biblioteci peste hotare, având text în limbile: română, engleză, rusă.  Pentru a distinge atmosfera Emilia Ciubotaru și Igor Doroșenco au dansat pe melodia „Hora din Moldova”. La final Iurie Răileanu i-a îndemnat pe cei prezenți sa cunoască locurile pitorești ai Moldovei.

IMG-ed6b73065595439cc6327df2fbed06ee-V (1)

Publicat în album monografic, arheologie, ghid turistic, istoria antică, patrimoniu cultural, PREZENTARE DE CARTE, revistă bibliografică virtuală

Orheiul Vechi, peisaj şi fenomen cultural românesc: revistă bibliografică virtuală


Recomandăm atenției dvs șase cărți ce fac referință la Orheiul Vechi, loc magnific din Republica Moldova.

Revistă bibliografică virtuală

Nesterov, Tamara. Situl Orheiul Vechi : monumente de arhitectură. – Chişinău : Epigraf, 2003. – 235 p.

Studiul sistematic asupra sitului Orheiul Vechi a început în anul 1946, continuînd, cu două intermineţe, pînă în prezent. În prezenta lucrare s-a încercat o corelare dintre studiile anterioare referitoare la Orheiul Vechi şi analiza arhitecturii din acest sit, aducîndu-se în lumină noi date, noi interpretări bazate pe studiul arhitecturii. În atenţia cercetării s-a aflat, în primul rînd, arhitectura edificiilor cu caracter monumental şi, în al doilea rînd, cea a obiectivelor de arhitectură vernaculară, fără de care nu ar putea fi dezvăluită plenar, la scară umană, istoria sitului afirmă autoarea lucrării.
Informaţiile prezentate reflectă Istoriografia şi istoria Orheiului Vechi, Monumentele de arhitectură, Detaliile arhitectonice, Arhitectura vernaculară, Reconstituirea istoriei Orheiului Vechi în baza studiului arhitecturii sitului.

Peisajul Cultural Orheiul Vechi / Gh. Postică, N. Boboc, L. Chirică etc. – Chişinău : CEP USM, 2010. – 138 p.

Peisajul Cultural Orheiul Vechi reprezintă un fenomen cultural-natural de excepţie. Este aşezat în defileul rîului Răut, Peisajul Orheiului Vechi, cuprinde vestigii arheologice deosebite, inclsiv mai multe staţiuni ale omului preistoric.

Aceste sit, declarat prin lege drept rezervaţie cultural-naturală, ocupă şapte promontorii formate de rîul Răut, care secţionează podişul alcătuit din calcare cu mutiple fosile de o deosebită valoare ştiinţifică ale fostei Mări Sarmatice.
În această lucrare se vorbşete despre descrierea sitului, istorie şi dezvoltare, starea sitului, factori care afectează situl.

Lucrarea este un rezultat al colaborării dintre Universitatea de Stat din Moldova şi Centrul de CErcetări Arheologice din Moldova sun egida Ministerului Culturii.

Orheiul Vechi: buletin istorico-arheologic 1998 / resp.: Gh. Postică – Chişinău : Editura Ruxanda, 1999. – 72 p.

Cercetarea arheologică a complexului Orheiul Vechi a început în anul 1947, au fost declanşate primele investigaţii de teren. În anii 1947-1962 sub conducerea lui Gh. Smirnov au fost descoperite şi cercetate obiective arheologice care sunt considerate clasice pentru complexul Orheiul Vechi. În această lucrare se vorbeşte despre acest complex arheologic, monumente rupeste, şantierul arheologic, contextul geografic şi arheologic, ecologia landşaftului şi a monumentelor, şcoala de vară şi curriculum.

Orheiul Vechi / Alc.: P. P. Bîrnea. – Chişinău : Timpul, 1986. – 122 p.
Este o ediţie trilingvă, informaţiile fiind prezentate în limbile română, rusă şi franceză. Pe lîngă informaţiile de bază prezentate despre situl Orheiul Vechi sunt incluse şi imagini care au fost descoperite pe acet loc, fiecare obiect prezentat în ilustraţii fiind descris şi comentat.

Moldova – spațiu european = Moldova – European space / foto, texte : Alecu Reniță, Constantin Mihăilescu, Vitalie Sochircă ; trad. : Lucian Reniță. – Ch. : [S. n.], 2007. – 160 p. : fot.

Este un album-foto în care sunt incluse imagini de importanţă istorică, patrimonială, naturală din diverse localități ale republicii: Brânzeni, Butuceni, Orheiul Vechi, Soroca, inclusiv Chişinău.
La începutul cărții sunt informații generale ce fac referință la geografia R. Moldova și eforturile țării pentru integritatea europeană.

Moldova și cele 7 minuni ale ei : [album monografic] / Iurie Răilean ; col. red. : Ghenadie Popescu. – Ch. : Î.I. „Răileanu Iurie”, 2003. – 240 p.
Lucrarea este un album care conține o amplă colecție de fotografii a celor 7 monumente naturale de importanță naţională și internațională: Peștera Criva, Valea regilor, Cetatea Sorocii, Stejarul lui Ștefan cel Mare, Valea dragonului, Orheiul vechi, Valea celor o mie de neguri. Informația din album este prezentată în 3 limbi: română, engleză și rusă.

Publicat în cultura, EXPOZIȚII DE CARTE, științe sociale, ghid turistic, managementul afacerilor

Etichete, obiceiuri și afaceri: ghidul tău de buzunar


Fiecare ţară are cultura ei şi se diferențiază prin obiceiuri și tradiții. E bine să cunoaştem unele tabieturi a ţării pe care vrem să o vizităm. E bine să evităm o gafă în cazul în care avem ca partener o companie din Franţa, Marea Britanie or altă țară.

Cărțile includ:
1. Cadrul general vorbeşte despre realităţile ţării; clişeele culturale; diferenţe regionale;
2. Mediul de afaceri relatează despre guvernul şi afacerile; mediul de lucru; femeile în lumea afacerilor; întîlnirile de afaceri; negocierile cu parteneri etc;
3. Obiceiurile şi eticheta. Capitolul oferă informaţii cu privire la nume şi formule de adresare, stiluri de comunicare; obiceiuri, ţinută, viaţa socială, cum să „citeşti” locuitorii țării; primirea oaspeţilor;
4. Informaţii suplimentare şi anume expresii de bază, corespondenţa, numere utile, adrese pe internet.

Expoziţie virtuală de carte

Novas, Himilce. Paşaport Spania: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Spania / Himilce Novas; trad.: Oana Popescu. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2000. – 94 p.

Această carte te va ajuta să eviţi gafele; să cunoşti valorile şi tradiţiile spaniolilor; să înţelegi motivele care stau în spatele acţiunilor lor; să-ţi dezvolţi un stil de negociere eficient.
Date generale:
Denumirea oficială: Regatul Spaniei;
Suprafaţa: 504.784 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Madrid; 2,9 milioane locuitori;
Altitudne: maximă – Mulhacén, 3,478 m, minim – nivelul mării, de-a lungul coastelor
Populaţia: Numărul de locuitori (1996): 39.887.240;
Limba oficială: spaniola castiliană;
Religia: romano-catolicismul.

Flamini, Roland. Pașaport Germania: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Germania / Roland Flamini; trad.: Cristina Dogaru. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 1999. – 94 p.

Această carte te va ajuta să eviţi gafele; să cunoşti valorile şi tradiţiile spaniolilor; să înţelegi motivele care stau în spatele acţiunilor lor; să-ţi dezvolţi un stil de negociere eficient.
Date generale:
Denumirea oficială: Bundesrepublik Deutschland;
Suprafaţa: 355.744 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Berlin;
Populația: 81.087.506 locuitori;
Limba oficială: germana;
Religia: romano-catolicismul (37%), protestantă (45%), altele (18%).

Gioseffi, Claudia. Pașaport Italia: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Italia / trad.: Margareta Boacă. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 1999. – 94 p.
Date generale:
Denumirea oficială: Republica Italia;
Suprafaţa: 301.225 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Roma;
Populația: 57 milioane;
Limba oficială: italiană;
Religia: romano-catolicismul;

Li, Jenny. Pașaport China: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în China / Jenny Li; trad.: Cristina Dogaru. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 1999. – 94 p.

Denumirea oficială: Republica Populară China;
Suprafaţa: 9.596.960 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Beijing;
Limba oficială: chineza;
Religia: romano-catolicismul;

Harper, Timothy. Pașaport Marea Britanie: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Marea Britanie / Timothy Harper; trad.: Cristina Dogaru. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 1999. – 94 p.

Denumirea oficială: Regatul Unit al Marii Britanii
Suprafaţa: 244.820 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Londra;
Limba oficială: engleza, velșa, gaelica etc.;
Religia: anglicană, romană-catolică, presbiteriană;

Kissel, Natalia. Pașaport Polonia: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Polonia / Natalia Kissel; trad.: Anca Simion. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2001. – 94 p.

Denumirea oficială: Republica Polonia
Suprafaţa: 304.510 km2;
Capitala şi cel mai mare oraş: Varșovia;
Limba oficială: poloneza;
Religia: romană-catolică, protestanți, ortodocși și unitarieni, mozaici

Mitchell, Charles. Pașaport Rusia: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Rusia / Charles Mitchell; trad.: Anca Simion. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2000. – 94 p.

Denumirea oficială: Federația Rusă
Suprafaţa: 17.075.400 km2;
Capitala: Moscova;
Limba oficială: rusa;
Religia: ortodoxă rusă, islamică, protestantă, iudaică

Grzeskowiak, Andrew. Pașaport Hong Kong: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Hong Kong / trad.: Oana Popescu. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2001. – 94 p.

Date generale:
Denumirea oficială: Hong Kong;
Suprafaţa uscatului: 1060 km2;
Cel mai mare oraş: Kowloon;
Populația: 6.706.965 (1998);
Religia: budismul, taoismul și confucianismul 90%, creștinismul 10%;

Rosenthal, Donna. Pașaport Israel: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Israel / trad.: Anca Simion. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2002. – 94 p.
Denumirea oficială: Israel
Suprafaţa: 21.501 km2;
Capitala: Tel Aviv;
Limba oficială: ebraica nouă și araba;
Religia: iudaism, islamismul
Joseph, Nadine. Pașaport Franța: ghidul tău de buzunar pentru afaceri, obiceiuri şi etichete în Franța / trad.: Anca Simion. – Bucureşti: Rentrop&Straton, 2000. – 94 p.
Denumirea oficială: Franța
Suprafaţa: 545.630 km2;
Capitala: Paris;
Limba oficială: franceza;
Religia: romano-catolică 90%, musulmană 5%, protestantă 2%, iudaică 1%