Arhive categorie: literatura artistica

Herta Müller – autor al literaturii globale


Ziua de ConstantaLa data de 17 august se împlinesc 65 de ani de la nașterea scriitoarei Herta Müller.

Herta Müller este o scriitoare germană, originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009. Herta Müller a făcut studii de germanistică și de limbă și literatură română la Universitatea din Timișoara, în perioada 1973–1976. În 1982 debutează cu volumul de povestiri Niederungen (Ținuturile joase). Este laureată a numeroase premii importante, printre care Premiul Kleist (1994), Premiul european pentru literatură Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998), Premiul pentru literatură al Fundației Konrad Adenauer (2005).

Revista bibliografică virtuală

Din Colecția Bibliotecii Centrale:

5Müller, Herta. Încă de pe atunci vulpea era vânătorul / Herta Müller. – București: Humanitas Fiction, 2010. – 220 p.

„O blană de vulpe în apartamentul profesoarei Adina devine un simbol al ameninţărilor unei Securităţi omniprezente pe când regimul începe deja să se clatine. în imagini expresive şi de o frumuseţe înfricoşătoare, Herta Müller reconstituie panorama crudă şi înspăimântătoare a dictaturii şi a unei societăţi distruse până la rădăcină. Decăderea oamenilor, ba chiar a unei întregi ţări, este redată aici până în cele mai mici detalii – în toată această suferinţă pare că natura însăşi trece de partea terorii. încă de pe atunci vulpea era vânătorul este probabil cartea cea mai românească a acestei mari autoare de limbă germană.“

Ernest Wichner

3Müller, Herta. Leagănul respirației / Herta Müller; trad.: Alexandru Șahighian. – București: Humanitas Fiction, 2010. – 290 p.

„Era ora trei din noaptea spre 15 ianuarie 1945 când m-a luat patrula. Gerul se înteţea, erau minus 15°C.“ Aşa începe povestea deportării lui Leo Auberg într-un lagăr din Uniunea Sovietică.    Leagănul respiraţiei este un mare roman despre umanitate şi fragilitatea ei, inspirat de adevărul dureros al experienţei personale pe care în primul rând poetul Oskar Pastior i l-a încredinţat Hertei Muller.

„Această carte este scrisă cu sânge. Un manifest al neuitării şi al limbajului, al căror raport complex este acum dovedit într-un mod extrem de emoţionant. O capodoperă.“

Frankfurter Allgemeine Zeitung

2050213.jpgMüller, Herta. The appointment / Herta Müller. – London : Portobelo, 2010. – 214 p.

„I’ve been summoned. Thursday, ten sharp.” Thus begins one day in the life of a young clothing-factory worker during Ceaucescu’s totalitarian regime. She has been questioned before; this time, she believes, will be worse. Her crime? Sewing notes into the linings of men’s suits bound for Italy. „Marry me,” the notes say, with her name and address. Anything to get out of the country.

As she rides the tram to her interrogation, her thoughts stray to her friend Lilli, shot trying to flee to Hungary, to her grandparents, deported after her first husband informed on them, to Major Albu, her interrogator, who begins each session with a wet kiss on her fingers, and to Paul, her lover, her one source of trust, despite his constant drunkenness. In her distraction, she misses her stop to find herself on an unfamiliar street. And what she discovers there makes her fear of the appointment pale by comparison.

Herta Müller pitilessly renders the humiliating terrors of a crushing regime. Bone-spare and intense, The Appointment confirms her standing as one of Europe’s greatest writers.

Müller, Herta. The land of green plums / Herta Müller. – London : Granta Books, 1996. – 242 p.

Set in Romania at the height of Ceausescu’s reign of terror, this novel tells the story of a group of young students, each of whom has left the impoverished provinces in search of better prospects in the city.

1Müller, Herta. The passport / Herta Müller. – London : Serpent’s Tail, 1989. – 93 p.

The Passport is a beautiful, haunting novel whose subject is a German village in Romania caught between the stifling hopelessness of Ceausescu’s dictatorship and the glittering temptations of the West. Stories from the past are woven together with the problems Windisch, the village miller, faces after he applies for permission to migrate to West Germany. In need of a passport, when his attempts to bribe the mayor with sacks of flour fail, he sends his daughter to visit the village officials…

 

Herta Müller describes with poetic attention the dreams and superstitions, conflicts and oppression of a forgotten region. In The Passport’s sparse language, she captures the forlorn plight of a trapped people.

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursa foto:  www.ziuaconstanta.ro

Lucia Brainstorm și-a lansat o nouă carte: „Rămâi pentru totdeauna”


În incinta Bibliotecii Centrale a avut loc lansare cărții: Rămâi pentru totdeauna, autor Lucia Brainstormk. La evenimet au fost prezente  persoane de la toate lansările de carte a autoarei,  familia, prieteni, mass media.

Informații cu referire la eveniment puteți vedea aici:

https://bibliotecahasdeu.wordpress.com/2018/07/05/ramai-pentru-totdeauna-la-biblioteca-hasdeu-scriitoarea-lucia-brainstorm-isi-lanseaza-azi-cartea/ ;

https://zugo.md/article/foto–aceeasi-dragoste–alte-povesti–zeci-de-oameni-au-ascultat–cu-emotii–randuri-din-noul-roman-al-luciei-brainstorm_27822.htm

http://evenimente.md/emotii-si-fericire-pentru-lucia-brainstorm-tanara-scriitoare-a-lansat-romanul-ramai-pentru-totdeauna-foto/

Lucian Blaga, 123 ani de la naștere


0 0Lucian Blaga (născut la 9 mai 1895, Lancrăm, j. Alba – decedat la 6 mai 1961, Cluj), a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat român.

Debutul. Debutează în ziarul „Tribuna” din Arad în martie 1910, cu poezia  Pe țărm…, cu studiul  Intuiția în filozofia lui Bergson (1914).

Debutează editorial cu Poemele luminii (1919), a părute parțial în „Glasul Bucovinei”, în acelaș an publicând culegerea de cugetări Pietre pentru templul meu, ambele obținând Premiul Academiei Române, la propunerea lui Sextil Pușcariu. Foarte fecund, o nouă contribuție pe tărâmul liricii, dramaturgiei sau eseisticii: pașii profetului (1921), Zamolxe (1921) Tulburarea apelor (1923), filozofia stilului (1924), În marea trecere (1924), Fețele unui veac (1925), Daria (1925), Fapta. Învierea (1925), Fenomenul originar (1925), Ferestre colorate (1926). Cariera de diplomat nu-l stânjenește în desfășurarea activității literare, dimpotrivă, îi dă răgaz să și-o împlinească. Continuă citirea →

Mihaela Perciun în discuție cu studenții


În cadrul programului „Chișinău citește” la Biblioteca Centrală s-a implicat cenaclul literar „Magia cuvântului”. După optica moderatoarei cenaclului Victoria Fonari, DSC_0765dr. conf., este important de colaborat cu tinerii care nu au avut încă posibilitate să viziteze acest frumos spațiu al culturii. Respectiv la Biblioteca Centrală a BM „B.P.Hasdeu” s-a desfășurat o întâlnire dintre scriitoarea Mihaela Perciun și 25 de studenți din Centrul de Excelență în Viticultură și Vinificație din Chișinău, specialitatea turism, care au fost ghidați de competentul profesorul de istorie Vasile Diacon.

DSC_0772DSC_0774

În cadrul întâlnirii au fost citite fragmente din cartea „Cenușa rece”DSC_0761 de către autoare, de poeta Victoria Fonari și studenta Cristina Cârlan. Au fost abordate următoarele teme: tradiția versus zgârcenia, paternitatea versus implicarea în educația copilului, conflictele de generații, importanța comunicării.

 

 

 

 

 

Petru Cărare, 83 ani de la naștere


Petru Cărare este unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai genului umoristic din Basarabia, impunându-se ca un comic nativ, care ştie arta râsului nu din carte, ci din fondul genetic propriu, din modul firesc în care s-a depozitat în fiinţa lui râsul popular.

Calitățile de umorPetru Cărareist și satiric sunt valorificate și în poeziile pentru copii, și în nuvele (Zodia musafirului), și în pesele de teatru (Străinul, 

 

 

Portretul, Umbra Domnului) În lucrările bune Petru Cărare rămâne fidel umorului tradițional inofensiv, reverențios, șăgalnic, binevoitor și chear îngăduitor, umor ce blamează cu atâta discreție slăbiciunea oamenilor și (ne)ordinea lucrurilor.

Mihai Cimpoi.

 

 

Petru, Cărare. Carul cu proşti : (cronici rimate) / Petru Cărare. – Chişinău : Pontos, 2007. 172 p.

Petru Cărare până azi brăzdează cerul „Fulgerele lui Basarabene”, ca o dovadă că Basarabia rezistă, că nasc şi pe meleagurile noastre Oameni. Ion Ungureanu.

O, câţi poeţi, la vârsta mea1

Erau de-acuma clasici, da!

Şi câţi mureau, de multe ori,

La vârsta mea, nemuritori.

 

Iar eu, ajuns la vârsta lor,

Nici clasic nu-s, dar nici nu mor…

Petru, Cărare. Fulgere Basarabene: epigrame, catrene şi versuri lirico-satirice, parodii, maxime / Petru Cărare. Chişinău : Săgeata, 1997. – 376 p.

2

Am adunat între aceste coperte, îmi pare, cele mai scântietoare „fulgere” şi o parte dintre cele mai ascuţite săgeţi. M-am oprit în primul rând la cele noi, dar şi la unele dintre cele mai de ieri. Am făcut-o mai mult dintr-o tentă experimental: vreau să văd dacă acestea din urmă mai rezistă şi astăzi – da sau ba?

Am găsit potrivit să presor această „gustărică sufletească”, dealfel destul de considerată, cu un condiment uşor constând din parodii, ceva maxime şi dialoguri. Desigur că nu fără de emoţii, cutez să i-o servesc cititorilor iubitori de haz de necaz, zicând împreună cu cei care se află înt-un gând cu mine: în această devastatoare tranziţie spre capitalism (pe adevăratelea, nu se prea ştie spre ce), decât să murim de foame, hai mai bine ă murim de râs!

Autorul

 

Cărare, Petru. Leul n-are frigider : poezii / Petru Cărare. – Bucureşti : Gnosis, 2000. – 100 p.

Un demon al ironiei, pe cât de maliţios, pe atât de blajin, aprinde lumini colorate, care se amuză şi se hârjonesc creând un joc şiret, care este faţa adevărată a lui Petru Cărare. El pătrunde în psihologia şi logica individuală a parodiaţilor, ne6 dovedeşte majoritatea parodiilor. Ironia lui prelungeşte creator originalul, se constituie numai în spiritul lui. Numeroase beneficii îi oferă lui Petru Cărare concreteţea, precizia ţintei artistice. Spontaneitate, dezinvoltura, lipsa oricărei note de făcut sunt mărturia unei predispoziţii umoristice ingenue. Petru Cărare posedă arta zâmbetului blajin, care ascunde abil acidul, ironic corozivă, pretenţia de a demasca. În poeziile bune el rămâne fidel umorului nostru tradiţional inofensiv, reverenţios, şăgalnic, binevoitor şi chiar îngăduitor, umor ce blamează cu atâta discreţie slăbiciunile oamenilor şi ordinea lucrurilor.

Mihai Cimpoi.

Petru, Cărare. Pălăria gândurilor mele: Parodii din Basarabia / Petru Cărare. – Chişinău : Săgeata, 2000. – 367 p.

4Unele cărți ne stârnesc admirația, unele ne amuză și altele ne tulbură și ne rămân apropiate că ne-au stimulat gândirea. Sunt rare asemenea cărți, iar „Leul n-are frigider” e una dintre ele. Întotdeauna cărțile lui Petru Cărare m-au ademenit și le-am cumpărat imediat. Cărțile lui sunt siropoase, vesele, pline de farmec, de umor.

Nicolae Cărare.

 

 

 

Petru, Cărare. Punctul de reper / Petru, Cărare. – Chişinău : Litera, 2003. – 328 p.
5

În baza analizei creaţiei parodistice a acestui scriitor se poate demonstra şi argumenta întreaga varietate a modurilor de existenţă şi de acţiune asupra cititorului, prin care se remarcă parodia noastră de azi. Acestea sunt, fără îndoială, parodiile cele mai serioase, mai militante, mai eficiente: autorul tinde să pună degetul de-a dreptul pe rană, să evidenţieze neajunsurile şi lacune totale.

„Noi muncim cu stăruinţă

şi ne ţinem de cuvânt:

Spre a muncii biruinţă

Mergem cu avânt…”

Exagerând şi obţinând astfel o expresie proeminentă a stihuirii gratuite şi lozincarde, parodistul îi educă cititorului imunitatea pentru o anumită literatură dăunătoare nu numai gustului estetic, ci în genere înţelegerii juste şi profunde a realităţii obiective.

Cele mai reuşite parodii ale lui Petru Cărare se citesc dintr-o răsuflare, stârnesc haz şi îndeamnă la meditaţie.

Ion Ciocanu