Publicat în Cenaclul Literar „Magia cuvântului”, literatura romana

Filmul documentar „Nicolae Dabija – generația Ochiul al treilea” prezentat scriitorilor băcăuani


La 6 august, la pensiunea „Vasile Alecsandri” din Valea Budului, Uniunea Scriitorilor din România, filiala Bacău, a realizat un eveniment de amploare dedicat scriitorului tribun Nicolae Dabija. În prima parte au avut loc lansările de carte: „Creația lui Nicolae Dabija sub semnul orfic” (Editura Princeps Multimedia, 2022) scrisă de conferenţiarul universitar doctor Victoria FONARI și „Podul de flori. Consubstanțialitate ideatico-stilistică în creația poetică a lui Nicolae Dabija” (apărută la Editura „Alma Mater”, Bacău, 2022) un studiu elaborat de criticul literar Liviu Chiscop. 

Monografiile au fost prezentate de criticul literar Petre Enache, scriitorul Doru Cucescu, profesorul Petre Măzăreanu. Președintele Filialei Bacău, Uniunea Scriitorilor din România, Dumitru Brăneanu a specificat legătura de prietenie dintre redactorul-șef al revistei „Literatura și arta” și scriitorii băcăuani. Liviu Chiscop a menționat că monografia este rezultatul studiului în cadrul Universității de Stat din Moldova, fiind recenzată de Secretarul de stat  al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Adriana Cazacu-Țigaie, conferențiar universitar doctor, Ana Ghilaș, conferențiar universitar doctor, Institutul Patrimoniului Cultural. Victoria Fonari a valorificat poezia și proza lui Nicolae Dabija prin intermediul imaginilor mitice. A specificat despre prietenia dintre acad. Mihai Cimpoi, cel care i-a prefațat monografia, și scriitorul Nicolae Dabija.

În partea a doua a fost prezentat filmul documentar „Nicolae Dabija – generația Ochiul al treilea”, realizat la indemnul Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, în care invitata din Chişinău, Victoria Fonari era pe post de scenarist. După vizualizare scriitorul Dumitru Brăneanu, ziaristul  Gheorghe Buznea, ziaristul Ștefan Olteanu au trăit vii amintiri povestind celor prezenți despre dialogurile cu acad. Nicolae Dabija. Despre filmul documentar au vorbit prozatorul Ioan Bărbunțoiu, poeta și scenarista Cecilia Moldovan, scriitoarea Cristina Ștefan, scriitoarea Tinca Tamaș Pavel, poeta Ligia Stan, profesoara de Gimnaziul din Solonț Emilia Grigoraș și  Un ecou al evenimentului este consemnat în programul Bibliotecii Centrale  din Chişinău „Cartea care ne-a trecut pragul” unde este prezentată succint cartea criticului literar Liviu Chiscop. Lucrarea deja se află pe raftul Bibliotecii Municipale „B. P. HASDEU”, fiind transmisă de scriitoarea Victoria Fonari. Astfel Nicolae Dabija continuă să ne fac prieteni prin lansări de cărți, publicații în ziarul „Literatura și arta” pe care l-a condus 35 de ani, prin valorile textelor sale, traduse și editate continental: din SUA, Canada, Italia, Franța, Germania, Macedonia, China, Coreea etc.

Publicat în Aniversări (scriitori în ceas aniversar), Cenaclul Literar „Magia cuvântului”, literatura romana

Centenarul Marin Preda la Bacău. Invitat special – Victoria Fonari


La 5 august anul curent, creația scriitorului Marin Preda este în centrul atenției. E ziua când Biblioteca Centrală a organizat o expoziție de carte. În anul 2022 s-a anunțat „Centenarul Marin Preda”. Un eveniment deosebit a avut loc azi la Galeriile Alfa, organizat de Filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România. Invitat special a fost Victoria FONARI, conferențiar universitar, doctor, moderatoarea Cenaclului Literar „Magia cuvântului” în cadrul Bibliotecii Centrale. 

Moderatorul evenimentului, conferențiarul universitar doctor Ioan Dănilă, a menționat imaginea scriitorului în revistele de specialitate din perioada vieții.

Criticul și istoricul literar Petre Isachi a specificat „Interogația lui Marin Preda”. A realizat o comparație cu J. P. Sartre, susținând ideea că Marin Preda este un promotor al existențialismului literar.

Scriitorul Grigore Codrescu a evocat că a fost coleg de cancelarie la Colegiul „Vasile Alecsandri” cu regretatul profesor Marin Preda / Marinică, care era nepot de frate al celebrului scriitor.

Pictorul Aurel Stanciu a amintit despre o vizită acasă la Alexandru/Saie/Preda, fratele prozatorului.

În acest context redactorul revistei „Ateneu” Ioan Dănilă a atras atenția asupra unui scaun pe care era scris despre prezența lui Marin Preda, un obiect pe care i l-a oferit fratele scriitorului.

Scriitoarea Cecilia Moldovan a analizat filmele montate după scrierile lui Marin Preda.

Carmen Voisei, directoarea Școlii Populare de Artă, a recitat emotiv poezia dedicată omagiatului scrisă de Anta Raluca Buzinschi.

Victoria Fonari a menționat despre destinul receptării cărților lui Marin Preda în Chișinău, fiind interzise în spațiul pruto-nistrean pana în anii 90. A susținut ideea ca întreaga creație a lui Marin Preda are capacitatea de a se plia pe cerințele actuale de interpretare, atât din optica psihocritică (fie după Freud, fie după Jung sau Lacan), din perspectiva transdisciplinară. Cititorii perioadei postsovietice au posibilitatea să empatizeze cu personajele care tind să păstreze libertatea, verticalitatea, conceptele de existență în detrimentul cerințelor dogmatice.

Președintele Filialei Bacău, Uniunea Scriitorilor din România, Dumitru Brăneanu a explicat cât de important este să fie cunoscută opera și a propus ca aceste discuții să continue pe paginile revistelor și la alte evenimente culturale.

Cele 30 de persoane prezente la eveniment au demonstrat că opera lui Marin Preda trece prin diferite etape ale culturii românești, punând accent pe imaginea satului, dar și problemele intelectuale.

Publicat în Cenaclul Literar „Magia cuvântului”, Chisinau, literatura romana

CHIȘINĂU ȘI REFLECȚIILE LUI ÎN DESTINUL MEU


Chișinău este orașul copilăriei mele, el îmi ține minte părinții tineri și cum eu mă învățam să sar de pe un picior pe altul. Eu țin minte cum am intrat de mână cu tata în Muzeul Național de Artă a Moldovei. Chișinău înseamnă spectacole cu părinții la Teatrul Național „M. Eminescu”, „Luceafărul”.

Îmi amintesc despre marea libertate prezentă în ochii studenților din anii ’90, atunci când toți doreau să învețe la Facultatea de Litere, când aveau certitudine că limba latină, filosofia este importantă în formarea personalității elevului.

Dar, se vede, criza economică a transformat Chișinăul și el a cedat multe cartiere istorice. A plâns, dar nu a putut să lupte pentru clădirile din secolul al XIX-lea. Acestea au fost dărâmate. În locul lor au fost construite hoteluri, clădiri de locuit, magazine.

Chișinău, cu parcurile sale, cu drumurile încâlcite ale orașului vechi, m-a făcut să mă îndrăgostesc și să simt această dragoste ani frumoși, în care descoperim, împreună cu soțul, săli de expoziții, spectacole, conferințe, discutăm despre cărți și evenimente din biblioteci. Suntem uniți prin faptul că ambii suntem absolvenții Universității de Stat din Moldova și ne-a apropiat Istoria Universității, începând cu anul 2006. Anul acesta Chișinău împlinește 585 de ani, Universitatea de Stat din Moldova – 75 de ani. În prezent Chișinăul îmi aduce bucurii și, sper, eu îi aduc la rândul meu, prin aparițiile mele editoriale și activitățile culturale pe care le organizez la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

Chișinău este orașul care a plâns cu mine, când părinții au plecat în lumea celor drepți, dar și s-a bucurat de succesele fiicei mele. Biserica „Întâmpinarea Domnului” este cea care m-a văzut mireasă, a văzut-o mireasă pe fiica mea și unde mi-a fost botezat nepotul.

Chișinău, îmi ești foarte drag. Îți sunt recunoscătoare pentru prietenii. Dar am câteva dorințe: păstrează clădirea Bibliotecii Municipale (construită în anul 1840 – unica de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt care a supraviețuit războiul) și găsește forțe să fie reconstruit blocul 1 al Universității de Stat din Moldova.  

Chișinău mă inspiră, este o componentă a „Primăverii Poeților”. Rămâi în poezia mea şi „continuă proiectul: Chişinău – în nebuloasa petalelor de cireş”, fii descoperit de copii prin „Jurnalul micului călător din Chișinău”, pe care l-am editat în anul 2020. Te îmbrățișez și vreau să te arăt lumii, în rubrica „ArtChișinău”, pe care o îngrijesc în revista bilingvă din Spania „Passion 4 live”.

Articol scris de Victoria FONARI, conferențiar universitar, poet și critic literar

Publicat în Bogdan Petriceicu Hasdeu, literatura romana

Valorificarea colecțiilor speciale la Biblioteca Centrală a BM „B. P. Hasdeu”


VALORIFICAREA COLECȚIILOR SPECIALE:

100 de cărți digitizate deținute de Biblioteca Centrală

Colecțiile speciale sunt constituite din documente (carte și non-carte) de valoare patrimonială deosebită, care solicită o atenție specială în păstrarea și mânuira lor.
Acum 30 de ani IFLA, în colaborare cu UNESCO, a lansat programul Memoria lumii cu scopul salvgaldării patrimoniului documentar, precizând toate tipurile de documente cuprinse în noțiunea de Colecțiile speciale: manuscrise; patrimoniu imprimat; patrimoniu audiovizual; patrimoniu informațional; documente de arhivă.


Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, inclusiv Biblioteca Centrală și-a propus să asigure, în anul 2022 necesitățile de informare, de cercetare și studiu, de lectură și de recreere ale utilizatorilor asigurând accesul gratuit și liber la serviciile sale, la facilitățile informaționale și la colecția specială de documente. Digitizarea colecției „Moștenire”, carte veche și rară este unul dintre obiective, contribuind astfel la crearea Bibliotecii digitale a Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu.
Pentru început, au fost identificate acele documente de patrimoniu, care ar scoate în evidență colecțiile: dinastiei Hâjdeu-Hașdeu, Alexandru V. Boldur; ale altor personalități notorii cărora nu le-a fost indiferentă soarta românilor și în special a basarabenilor.
Expoziția de carte virtuală Valorificarea colecțiilor speciale (100 sută de cărți digitizate deținute de Biblioteca Centrală) este o expoziție de cronică, cuprinde șapte secțiuni. Documentele expuse sunt complet digitizate și se regăsesc în Biblioteca digitală a Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu.
Deoarece aceste șapte secțiuni cuprind documente care ocupă un spațiu vast de informații în descrierea lor, vom posta câte o secțiune, lunar. Astfel vom demara un ciclu al expoziției virtuale, care se va realiza o dată pe lună, oferind acces rapid la materiale și informații despre documente, despre valoarea cărții, dar și o bibliogafie a lucrărlor prezentate.

Primul slide din expoziția virtuală în format video cuprinde documente de patrimoniu, care scot în evidență colecția dinastiei Hâjdeu-Hașdeu.

Sunt expuse 100 cărți.

Hasdeu, B. P. Scrieri literare, morale şi politice. T. 1: Poezii. Proză. Literatură. Dramă / Bogdan Petriceicu Hasdeu ; ed. crit. cu note şi variante de M. Eliade. – Bucureşti : Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1937. – 468 p.

Hasdeu, B. P. Scrieri literare, morale şi politice. T. 2: Esseu şi cultură / Bogdan Petriceicu Hasdeu ; ed. crit. cu note şi variante de M. Eliade. – Bucureşti : Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1937. – 413 p.

Pe versoul foii de titlu, al fiecărui volum, scrie: S-au tras din această carte, pe hârtie vidalon vărgată, douăzeci și cinci de exemplare nepuse în comerț, numerotate de la 1 la 25. Colecția Carte veche și rară a Bibliotecii Centrale deține câte 2 exemplare al fiecărui volum din cele 25 tipărite nepuse în comerț, în tot spațiul românesc.
În toamna lui 1933, d. profesor Alexandru Rosetti, directorul Fundației pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, a semnalat urgența descoperirii lui Hasdeu publicului românesc.
M. Eliade scria în prefața la vol. 1 că editarea acestor volume a contribuit la restaurarea acestui uluitor scriitor în istoria vieții civile, morale și profetice a veacului XIX românesc. Hasdeu deja era considerat un genial scriitor, care a făcut tot ce i-a stat în puteri în timpul vieții și mai ales spre sfârșitul vieții sale ca să rămână un izolat și un „neînțeles”, pe care a plătit-o cu soarta de a fi ținut în întuneric treizeci de ani. La întocmirea ediției au fost folosite doar trei din șase dosare de manuscrise depuse de Academia Română.

Hasdeu, B. P. Istoria critica a romaniloru : Pamentului terrei-romanescu. Vol. 1: Întinderea territorială. Nomenclatura. Acţiunea naturei / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Bucureşti, 1875. – 316 p.

Volumul este însoțit de autograful domnului Mihai Cimpoi, academician român, critic și istoric literar, eminescolog, redactor literar și eseist basarabean.

Autorul a dedicat acest studiu memoriei tatălui Alexandru Petriceicu-Hasdeu, magistru în știința istorică. Trimiterile din subsol ajung la 1350 de surse, asta ca să ne dăm seama câtă trudă a fost depusă la realizarea acestui studiu vast, cuprins în 312 pagini. Sursele au o vechime din cele mai vechi timpuri.

Hasdeu, B.P. Archiva istorică a României. T. 1 / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Bucuresci : Imprimeria Statului, 1865. – 176 p.

Acum, 157 de ani, sub auspiciile Ministerului Justiției, Cultelor și al Instrucțiunii Publice a apărut acest volum care cuprinde colecția critică de documente asupra trecutului român, începând din timpurile cele mai depărtate și până la anul 1800. În prefață, B.P. Hașdeu scrie că istoria română e plină de povești și de lacune, scise de străini sau cronicari români, care s-au plâns de materiale care se adăposteau în mănăstiri, familii particulare și la care nu aveau acces. Această operă vine să îndrepte lacunele. Arhiva istorică cuprinde toate epocile istoriei române. S-au studiat epistole, acte oficiale, călătorii și memorii scrise sub impresia evenimetelor. Cunoscând vre-o 10 limbi antice și moderne Hașdeu avea cheile cele mai necesare pentru a înțelege și a alege totul ce putea arunca vre-o lumină asupra trecutului român. Despre importanța acestei publicații vorbesc și cele 60 de documente inedite, care datează din anul 201 până la 1499.

Hasdeu, B.P. Cărţile poporane / Bogdan Petriceicu Hasdeu ; introd. şi note de Petre V. Haneş. București : Tipografiile Române Unite, 1936. – 85 p.


„Acest studiu se caracterizează prin bogăția materialului studiat, adâncimea cercetării și lărgimea punctului de vdere din care este studiat”, scria prof. Petre V. Haneș.
Această ediție a fost publicată și la Paris, în limba franceză.

Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială / dir. D. Gusti. – Anul IV, Nr 4-5. – Bucureşti : Cultura Naţională, Inst. Social Român, 1923. – 420-646 p.


Dimitrie Gusti, profesor la Universitatea din București, membru al Academiei Române, scria, în 1923, în capitolul I-Studii „ar fi de dorit ca toate partidele politice, care năzuiesc să devină într-adevăr pedagogul politic al națiunii, în sânul căreia s-au format, să pună la îndemâna partizanilor lor astfel de îndreptare, căci, firește, de gradul de cultură politică al propagandistului va atârna și calitatea culturii ce va împrăștia”.

Slăvescu, Victor. Economistul Bogdan Petriceicu Hasdeu / Victor Slăvescu ; Institutul Economic Românesc. – Bucureşti : Cartea Românească, 1943. – 171 p.


Acest volum a fost donat de Pavel Balmuș, distins critic si istoric, cercetator științific la Institutul de Filologie al Academiei de Știinte a Moldovei.
Hașdeu a publicat un șir de studii cu caracter economic, mai ales în tinerețe. Volumul cuprinde studii și cercetări care nu ai mai fost retipărite decât în acest volum. La sfârțitul lucrării autorul a reprodus unele observații asupra diferitor probleme cu caracter economic și financiar, publicate sub formă de notițe și cronici zilnice, în ziarele care le conducea

Hasdeu, B.P. Hasdeu povestind copiilor / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Bucureşti : Ed. Librăriei SOCEC&Co. S.A., 1931. – 129 p.


Acest volum de povești a apărut la 24 de ani de la moartea autorului în Colecția clasicilor români și străini pentru copii și tineret.
În „Apoteozarea lui Eminescu” B.P. Hașdeu scria: „El va trăi, deși a murit nebun. Și cum oare putea să nu înnebunească? În toate epocile au fost poeți, pe cari flămânda sărăcie, uneori numai deșertăciunea, pentru o ticăloasă pomană însoțită de o mai ticăloasă laudă îi încovoia tăinuitori dinaintea celor puternici. În toate epocile s-au văzut însă și de acele firi semețe, înnalte, vrednice de solia ce le-a dat-o Dumnezeu, cari niciodată n-au întins o mână cerșetoare către vreo mărire pământească, către acei ce uită că nu săracii spălau picioarele Lui Isus, ci Isus a spălat picioarele săracilor. Așa poet a fost Eminescu. El va trăi, deși a murit nebun, vor muri însă pentru vecie nenumărații înțelepți, cari au lăsat, lasă și vor lăsa totdeauna să înebunească un Eminescu.”
A fost donat de către Mihai Cimpoi, academician român, critic și istoric literar, eminescolog, redactor literar și eseist basarabean în 2007.

Hasdeu, B.P. lon-Vodă cel Cumplit : Aventurile, domnia, resboiele, moartea lui; rolul seu în istoria universale și în vieţa poporului român : (1572-1574) / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Ed. a 2-a. – Bucuresci, S.n., 1894. – 256 p.


O ediție extrem de valoroasă, din seria Oameni mari ai Românie, despre aventurile, războaiele, moartea lui Ion-Vodă cel Cumplit. Rolul său în istoria universală și în viața poporului român (1572-1574). Cartea e însoțită de un portret, trei planuri de bătălie, o hartă militară, o gravură de costum și două faximile. A scris această carte în 1864, care abia după 30 ani a fost tipărită. Pe versoul foii de titlu găsim autograful lui B.P. Hașdeu (facsimil).

Reproducem aici harta militară a ordinei concavă, în care Petru Rareș atacă pe Poloni în bătălia de la Obertin în 1531. Deja 128 de ani se păstrează aici. Această hartă a fost desenată în urmă cu 500 de ani de Martin Bielski, care luase parte la acea bătălie.

Prezentăm iscălitura lui Ion-vodă din documentul, publicat în Arhiva istorică a României, t.1, p. 133-4.

Hasdeu, B.P. O nevestă româncă în traiul pămîntesc şi ‘n vieţa după moarte : O conferinţă academică şi mai multe şedinţe extra-academice / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Bucureşti : Editura Librăriei SOCEC&Co. S.A., 1903. – 63 p.

Sunt aproape 100 de ani de când a apărut această ediție. Însoțită de trei poze inedite ale soție, Julia B.P. Hasdeu, cu trimiteri la surse, cea mai veche consultată fiind din 1623.


Dintr-o poezie închinată soției:
O! tu, ce chiar suspinul îl împărțeai cu mine,
Făcându-l mai ușor:
Tăiai oftarea-ntreagă în două mici suspine,
Unite prin amor!…

Bibliografie:

1. Hasdeu, B.P. Scrieri literare, morale şi politice. T. 1:  Poezii. Proză. Literatură. Dramă / Bogdan Petriceicu Hasdeu ; ed. crit. cu note şi variante de M. Eliade. – Bucureşti : Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1937. – 468 p.       

2. Hasdeu, B.P. Scrieri literare, morale şi politice. T. 2: Esseu şi cultură / Bogdan Petriceicu Hasdeu ; ed. crit. cu note şi variante de M. Eliade. – Bucureşti : Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1937. – 413 p.

3. Hasdeu, B.P. Istoria critica a romaniloru : Pamentulu terrei-romanescu. Vol. 1: Întinderea territorială. Nomenclatura. Acţiunea naturei / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Bucureşti, 1875. – 316 p.

4. Hasdeu, B.P. Archiva istorică a României. T. 1 / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Bucuresci : Imprimeria Statului, 1865. – 176 p.

5. Hasdeu, B.P. Cărţile poporane / Bogdan Petriceicu Hasdeu ; introd. şi note de Petre V. Haneş. București : Tipografiile Române Unite, 1936. – 85 p.

6. Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială / dir. D. Gusti. – Anul IV, Nr 4-5. – Bucureşti : Cultura Naţională, Inst. Social Român, 1923. – 420-646 p.

7. Slăvescu, Victor. Economistul Bogdan Petriceicu Hasdeu /Victor Slăvescu ; Institutul Economic Românesc. – Bucureşti : Cartea Românească, 1943. – 171 p.

8. Hasdeu, B.P. Hasdeu povestind copiilor / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Bucureşti : Ed. Librăriei SOCEC&Co. S.A., 1931. – 129 p.

9. Hasdeu, B.P. lon-Vodă cel Cumplit : Aventurile, domnia, resboiele, moartea lui; rolul seu în istoria universale și în vieţa poporului român : (1572-1574) / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Ed. a 2-a. – Bucuresci, S.n., 1894. – 256 p.

10. Hasdeu, B.P. O nevestă româncă în traiul pămîntesc şi ‘n vieţa după moarte : O conferinţă academică şi mai multe şedinţe extra-academice / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Bucureşti : Editura Librăriei SOCEC&Co. S.A., 1903. – 63 p.

Natalia Smirnov, șef sector carte veche și rară

Publicat în critică literară, filologie, literatura romana

Prezentare de carte // Hermeneutica mitului antic în poezia din Republica Moldova (1990-2010) de Victoria Fonari


Fonari, Victoria. Hermeneutica mitului antic în poezia din Republica Moldova (1990-2010) : studiu monografic / Victoria Fonari. – Chișinău : Epigraf, 2021. – 272 p.

„Noutatea științifică a lucrării rezidă în preconizarea unei teorii de interpretare prin filiera mitului antic: etapele propuse se bazează pe viziunea hegeliană cu anumite modificări : relația mit – text artistic racordează selectarea subiectului mitului antic la actualitatea socială. În acest scop are loc fragmentarea mitului și, prin selecție, fragmentul devine prioritar în centrul creației poetice a unui scriitor. În această secvență decupată autorul o transfigurează după propriile viziuni, determinate și de cele ale timpului în care trăiește” se afirmă în introducerea cărții.

Cartea are cinci capitole:

  1. Hermeneutica mitului antic : perspective de investigare;
  2. Metoda mitică – un instrument al criticii literare: Mihai Cimpoi, Eugen Simion;
  3. Spiritul Renașterii Naționale sub semnul orfismului;
  4. Implicațiile mitului antic în contextul social;
  5. Fenomenul transcendenței în valorificarea mitului antic în literatura artistică.