Publicat în cultura poloneză, istoria românilor, epoca contemporană, istoria românilor, epoca medievală, istoria românilor, epoca modernă, istorie, prezentare de carte

Polonezii în Moldova: istorie și contemporaneitate. Culegere de studii și documente


Polonezii în Moldova: istorie și contemporaneitate. Culegere de studii și documente = Polacy W Mołdawii. Historia i wspóczesność: Zbiór artykułówi dokumentów = Poles in Moldova : History and Modernity: The collection of articles and documents / coord. șt.: Lilia Zabolotnaia, Ilona Czamanska; col. red.: Helena Krasowska [et al.]; Acad. de Științe a Moldovei, Muzeul Naț. de Istorie a Moldovei, Inst. de Istorie [et al.] – Chișinău : Cartidact, 2015. – 368 p.

„Astăzi, când între Polonia și Moldova se află Ucraina, uităm adesea că, începând de la înființarea Principatului independent Moldova în anul 1359, țările noastre erau învecinate și le unea (uneori le despărțea, să recunoaștem…) frontiera comună polono-moldovenească destul de lungă, sub rezerva ajutărilor la momentul respectiv, care se întindea – pe scurt vorbind – de-a lungul Ceremușului până la confluența până la confluența acestuia cu Prutul și pe Nistru alipindu-se (din anul 1569) pe tumultuosul Iagorlâc” afirmă Artur Michalski, ambasadorul Republicii Moldova în Republica Moldova.

Cartea are trei capitole:

  1. Polonezii în societatea medievală și modernă timpurie din Moldova;
  2. Polonezii în Basarabia în sec. XIX-lea – XX-lea;
  3. Polonezii în Republica Moldova în perioada contemporană.

Textul cărții e în limbile română, poloneză și engleză.

Publicat în literatura engleza, prezentare de carte

Romanul de fantezie pentru copii scris de J. R. R. Tolkien. A fost publicat pe 21 septembrie 1937


Hobbitul sau O poveste cu un hobbit (titlul original este The Hobbit, or There and Back Again) este un roman de fantezie pentru copii scris de J. R. R. Tolkien. A fost publicat pe 21 septembrie 1937, primind multe aprecieri, fiind nominalizat pentru medalia Carnegie și primind un premiu de la New York Herald Tribune pentru cea mai bună carte de ficțiune pentru copii. Este popular și în zilele noastre și face parte din literatura clasică pentru copii afirmă cei de la wikipedia.org.

În context, ținem să menționăm că puteți citi romanul Hobbitul scris de J. R. R.Tolkien.

Tolkien, J. R. R. Hobbitul / J. R. R.Tolkien; trad. : Irina Horea, Ion Horea. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2012. – 313 p.

Publicat în ACTIVITĂȚI BC, personalităţi istorice, prezentare de carte

Prezentare de carte „Prin hățișurile emigrației”


Autoare Varvara Valentina Corcodel

     Ieri, 10 august la Biblioteca Centrală a avut loc Prezentarea de carte „Prin hățișurile emigrației”, autoarea acestui volum de valoare documentară fiind Varvara Valentina Corcodel. Moderatorul evenimentului – Constantin Șchiopu, doctor habilitat, profesor universitar și invitatul special doctor habilitat, scriitorul și istoricul Anatol Petrenco au vorbit despre importanța aceste cărți în rândurile cititorilor.

   Constantin Șchiopu, doctor habilitat, profesor universitar a făcut o scurtă incursiune, despre ce anume ne vorbește această carte și a mai menționat că nu este primul volum al autoarei Varvara Valentina Corcodel, dar care se înscrie perfect în această arie a autoarei.

Trăirile interioare ale autoarei sunt sincere, amintirile acestor oameni copleșesc. „Totodată dincolo de istoriile relatate, interesul cititorului este menținut treaz pe tot parcursul lecturii și datorită atitudinii positive și pline de încredere a autoarei în triumful binelui, bunătății, valorilor, atitudine ce inspiră și revigorează” ne relatează Constantin Șchiopu, doctor habilitat, profesor universitar.

  „Prin hățișurile emigrației” este o filă reprezentativă de istorie zbuciumată a neamului nostru, un volum despre exilul românesc, în special al femeilor, din ultimul deceniu al secolului al XX-lea – primele două decenii ale sec. XXI-lea.

  Autoarea nu apreciază, nu judecă felul de a fi al emigrantelor, nu are intenții moralizatoare, nu impune nimic. Recurgând la confesiune, consemnând mărturisirile lor, îi oferă cititorulu, pe de o parte statutul de confident, pe de altă parte, îl îndeamnă să afle, să știe, să cunoască, să citească. Prin această mărturie depusă spre neuitare, un om fie depășește această trăire, fie că se lasă tîrât  la fund, renunțând la visele sale.

Astfel, una câte una, istoriile emigranților, în mare parte ale interlocutoarelor, se leagă alcătuind o biografie colectivă, cea a unei lumi de exilați din propria țară, cu trecut, prezent și viitor, cu triumfuri și eșecuri, cu dureri și bucurii, cu melancolia și dorul fiecăruia după patria natală. Un emoționant roman autobiografic al acestor oameni plecați în străinătate, conștienți că nu au avut libertatea de a alege.

    Emigrația este văzută și înțeleasă în mod diferit – unii o percep ca o salvare de la sărăcie, alții – ca o șansă de a vedea lumea, de ce nu, sau de a face o schimbare în viață, de a se realiza. Dante Aligheri spunea: „Întregul efort al neamului omenesc constă în a transforma în realitate puterea inteligenței creatoare”. Mulți dintre cei plecați s-au distins în multe domenii.

      La această frumoasă prezentare de carte au mai participat: Delia Tănase, elevă la liceul „Nicolae Iorga”, Andreea Litra, studentă la Centrul de Excelență în Informatică și Tehnologii Informaționale, Nicoleta Vâlcu, abiturientă din Ulmu, Nina Barcari din Căpriana, Nicole Balaur din Ulmu, stabilită cu familia în Canada, Maria Manuchian, medic cardiolog din Văsieni, Elena Munteanu cu 2 copii emigranți, Gabriela Mihăilă, elevă la liceul „Mihai Viteazul”.

Zaborot Felicia, bibliotecar

Publicat în Biblioteconomie, prezentare de carte

Din ghidul tânărului bibliotecar: recomandare de carte


BIBLIOTECARII CITESC

Inițiativa Bibliotecii Centrale

Aglaia IEPURE, bibliotecar, BC

Mcllwaine, I. C. Clasificarea Zecimală Universală: ghid de utilizare/ I. C. Mcllwaine; trad. de Victoria Frâncu. – București : Asociația Bibliotecarilor din Învățământ – România, 2006. – 285 p. – (Biblioteca ABIR ; 21).

Despre autoare:

I.C. Mcllwaine este profesoară la Universitatea din London, editor șef al prezentului ghid.

Prezentarea cărții:

Cartea vede lumina zilei în anul 2000 și a fost tradusă din engleză în anul 2006. Cartea cuprinde:

  • Cuvânt înainte;
  • Prefață;
  • Introducere;
  • 12 capitole;
  • Glosar;
  • Bibliografie;
  • Appendex;
  • Index.

Prezentul ghid este un bun prieten tuturor celor din domeniul biblioteconomic, dat fiind faptul că citind acest ghid ne înbogățește vocabularul profesional. Celor care se ocupă de clasificarea cărților și responsabililor de catalogul electronic, baza creării lui servind drept reper la Clasificarea Zecimală Universală.

Mai jos vreau să vă prezint mai detaliat subcapitolele 1, 2, 3, 4 din capitolul 1 „Cadrul istoric al clasificării”:

Istoric:

În acest subcapitol, autoarea ne vorbește despre originele CZU? De către cine a fost inițiat acest ambițios proiect? Pentru o mai amplă informație la subiectul descris în acest subcapitol autoarea ne trimite la un alt capitol 9 Master Reference File din această carte.

Natura clasificării:

Conceptul de universalitate existent chiar și în denumirea CZU include aceste obiective, dar sugerează și faptul că este adecvat utilizării oriunde în lume.

Principiile clasificării:

Clasificarea se bazează pe principiul sortării conceptelor pe baza gradului de:

  • Similitudine;
  • Analiză;
  • Aspect;
  • Ierarhie;
  • Sinteză.

Baza disciplinară:

Orice clasificare este organizată pe clase (domenii).

Publicat în ACTIVITĂȚI BC, Activități ştiinţifice, Cafenea literară, Critica, critică literară, literatura artistica, Poezia, prezentare de carte

un animal cu fața în lumină


S-a întâmplat să revin la cartea Svetlanei Corobceanu „Rozariu” (Arc, Chișinău, 2014). M-a făcut atentă versul: „nu vă transformați în martiri/ sunt destui și dintr-aceștia/ pe adevărul lor/ se înalță sate, orașe”. E istoria noastră basarabeană în care suntem cu toții niște mimi sau clovni veniți întâmplător la o „procesiune funerară”. Ne tot martirizăm, fără a face ceva substanțial pentru schimbare. Fără a lua în serios constatarea „circ pe străzi – și în casele voastre”, „același spectacol/ dacă incluzi și dacă nu incluzi televizorul”.

„un copil în prag rămâne orfan între păpuși”

Volumul surprinde printr-o poezie a urbei, o poezie a poetului în cetate: „la următoarele alegeri vom avea de ales între blana de câine și coada de câine”. E animalul tărcat, e bestia bălțată a politicii noastre din cetatea cea nouă, o lume pestriță în care „prin geam licăresc acoperișurile unor blocuri țipător colorate”. Un univers amestecat. Din acest spațiu al derivei există însă posibilitatea unei escapade salvatoare în dimensiunea unei „lumi paralele”, așa cum „vine o zi când fiecare locuitor al orașului are câte un înger”. Este urbea imaginară – „o noapte cu un mic oraș văzut în depărtare”, e „orașul cu îngeri”. Detașarea asigură senzația unei fericiri posibile. E distanța necesară poeților pentru a configura in mente o lume mai bună.

Poemele sunt (re)construite și din amintiri, aceste „flori tăiate din rozariul bunicii”, din jocul copilăriei cu „păpuși din păpușoiște” dintr-o „casă cu amintiri”. Păpușile sunt la ele acasă în aceste pagini, „în copilărie mina visa/ că e mama tuturor păpușilor din vitrine”. Aceste jucării cu chip uman sunt și simbolul unei dezrădăcinări, al unei pierderi umane: „un copil în prag rămâne orfan între păpuși”. Un obiect-simbol al fragilității umane, dar și al simulării vieții adulte.

Reperăm o poezie plină de magia satului natal, a vieții și a morții: „un trunchi/ acolo unde mai devreme creștea un copac”, „moartea e un copac ale cărui mâini nu se mai agață de viață”. Lectura scoate la iveală sacrul și profanul unei existențe mariale, relația binară – o „stea pe cer” și „groapa de gunoi”, cartea de rugăciuni și răzorul cu roze, celestul și teluricul. Și bunica Maria care „se temea de moarte deși nu arăta nimănui”. E Marea Trecere a micilor noastre vieți: „se zbate/ ca un animal/ cu fața în lumină”. Moartea este tema centrală, spre ea converg toate, „în casa în care se moare”. Un jurnal, un pomelnic, de la amintirile despre „zăpada în care îngroapă un prunc în inima siberiei”, „din moarte de iubire născut, copil/ al iubirilor moarte”, la înmormântarea bunicii Maria: „i-au închis ochii/ i-au închis gura/ au îmbrăcat-o în haine albe/ mustăcioasă/ bătrână/ numai bună de speriat copiii/ scumpa noastră/ draga noastră”. Imagini și stări oximoronice. Tonul e calm, aproape neutru. Nu e bocetul de „la capul unui mort”. E seninătatea rațiunii care se apropie de moarte și reverberează. De acolo vine poezia. Luciditatea acesteia uimește și încântă.

Vorbim despre o poezie-joncțiune – o existență urbană care revine mereu la lumea rurală de ieri, unde e „copilăria mea roasă de îndoieli și temeri”. Axul acelei copilării sunt „mâinile mamei”, obiectele din casă, acele accesorii sugestive, și bunicile, vrăjitoarele cele bune, de la care înveți mereu să te reinventezi. Unele texte transpun și marea angoasă familială: „anca a moștenit pustiul de la mama ei care l-a moștenit de la bunica”. Poemele rămân a fi „urmele trecerii prin moarte”, dar și mărturiile unei eterne zbateri umane între Eros și Thanatos, cu gândul că „l-ar fi iubit până la moarte”.

Svetlana Corobceanu proiectează în textele sale o lume viabilă, cu dramele și fericirile ei. Detaliu deloc lipsit de importanță în aceste pagini este faptul că Thanatosul e învins de Logos. Chiar dacă uneori avem impresia că e mai degrabă doar o bătălie câștigată într-un război continuu. Poezia care iese în fața morții, iată conceptul forte al acestei cărți. Zoon Politikon, animalul politic din noi, se poate salva prin cuvânt și iubire. Moartea, aparent răul cel mai rău, e și ea o salvare luminoasă. Poți rosti (poezie), poți iubi și poți muri – iată cele trei ipostaze ale eliberării umane.

O carte distinsă prin intensitatea ideilor și a imaginilor. O intensitate care te zguduie și te scoate din starea unui om anchilozat. „Rozariu” e departe de a fi însă rodul întâmplării unei agitații poetice de care suferă din ce în ce mai mult poezia noastră recentă, o poezie accelerată care nu oprește de mult în toate gările.

Corobceanu, Svetlana. Rozariu // Svetlana Corobceanu. – ARC: Chișinău, 2014.

*

Articol semnat de Maria Pilchin și preluat din Revista literară, rubrica Poetae novi, februariebrie, 2020, p. 22, ISSN: 2345-1777.