Enciclopedia Bordas Nature la Biblioteca Centrală


Recomandăm atenţiei dvs! o enciclopedie în 12 volume în limba franceză Encyclopédies Bordas Nature. Pe lîngă text, fiecare volum include imagini color şi un index. Enciclopedia e din domeniul Biologiei.

Nature. Vol. 1 : Europe: Mammiferes. Amphibiens. Reptiles. –  Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.;

Nature. Vol. 2 : Europe: Oiseaux. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.  Enciclopedia Bordas. Nature

Nature. Vol. 3 : Europe: Poissons. – Paris : SGED, 1998. – 359 p. : il.

Nature. Vol. 4 : Europe : Arthropodes. Araignees. Crustaces. Insectes. – Paris : SGED, 1998. –360 p. : il.

Nature. Vol. 5 : Europe : Arthropodes : Papillons et autres insectes. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.

Nature. Vol. 6 : Europe: Mollusques et autres invertebres. – 360 p. : il.

Nature. Vol. 7 : Europe: Arbres et arbustes. – Paris : SGED, 1998. – 359 p. : il.

Nature. Vol. 8 : Europe : Fleurs 1. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.

Nature. Vol. 9 : Europe : Fleurs 2. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.

Nature. Vol. 10 : Europe: Champignons. Lichens. Algues. Mousses. Fougeres. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.

Nature. Vol. 11 : Milieux naturels. – Paris : SGED, 1998. – 359 p. : il.

Nature. Vol. 12 : Protection des especes. – Paris : SGED, 1998. – 360 p. : il.

 

In Memoriam Tudor Arghezi – 50 ani de la moartea marelui poet


logo          Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, n. 21 mai 1880, București– d. 14 iulie 1967) a fost un scriitor român cunoscut pentru contribuția sa la dezvoltarea liricii românești sub influența baudelairianismului. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române. A scris,  teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire și Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii. A fost printre autorii cei mai contestați din întreaga literatură română. Pseudonimul Arghezi provine, explică însuși scriitorul, din Argesis – vechiul nume al Argeșului.  Arghezi este unul dintre autorii canonici din literatură.

Expoziţie virtuală de carte

Arghezi, Tudor. Buna – Vestire / Tudor Arghezi. – Chișinău : Ed. Prut Internațional, 2002. – 82 p.scan22

           Volumul Buna – Vestire începe cu poezia Testament și observăm că  poetul e și el termenul unei opoziții: este un nume adunat pe o carte, dar este unul singur, alesul, autorul unei singure cărți, iar autorul și cartea sunt rodul unei suferințe colective.

 

Scan20

Arghezi, Tudor. Cimitirul Buna – Vestire / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Art, 2011. – 251 p.

      Cimitirul Buna-Vestire e o „fabulă vitriolantă” consideră prefaţatorul Eugen Simion. Intriga e simplă. Unanian Gulică, dobitoc blând şi sentimental cu ştofă de reformator şi situaţie de om foarte salutat (deoarece toată lumea-l consideră încornorat pe-o filieră ministerială), scrib de tomuri şi discursuri pentru diverse „autorităţi” literare ori politice, îşi ia doctoratul însă ratează sprijinul rectorului, care i-ar fi dat o catedră universitară la pachet cu o nepoată cocoşată şi neagră ca un geamantan, natură cultă şi delicată, însă cu o călcătură de pelican

 

Scan18Arghezi, Tudor. Frînturi / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1970 . – 119 p. : il.

      Această carte include multe poeme foarte interesante și captivante, cum ar fi: Fata de demult, Lumina, Uriașii, Ulciorul de lut, Bătrânii din insulă, O întâlnire de necrezut, Ulcica de porțelan, Omul Sunător, Zburătorul, Un roman în deșert, Năvodul dragostei…

 

Arghezi, Tudor. Cîntare omului / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Minerva, 1986. – 182 p.Scan19

       Poetul în lucrarea Cîntare omului oferă o viziune sociogonică prevalent moralistă a umanității în ascensiune rațională,  pe linia marilor valori universale, dar într-o tratare mai constructivă și, pe alocuri, chiar didactică.

 

Scan15Arghezi, Tudor. Piatra pițigoiului / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1970 . – 23 p.

       În textul literar  Piatra piţigoiului Tudor Arghezi realizează o naraţiune splendidă, evidenţiind faptul că scopul nobil are îngăduinţa paşilor păcătoşi.
Era o toamnă frumoasă, iar păsările călătoare ajunseseră cu bine în ţările depărtate şi calde…

Arghezi, Tudor. Poeme în proză / Tudor Arghezi. – Bucureşti : Ed. Minerva, 1985. – 24 p.Scan16

           În această lucrare observăm atitudinea autorului față de frumos. În natura se concretizează permanent, ca o instanță imanentă, un principiu estetic invizibil și inepuizabil. Frumusețea există incorporată tuturor lucrurilor firii, acesta fiind un semn al sacralității întregii făpturi.

 

Scan14Arghezi, Tudor. Pagini alese / Tudor Arghezi. –   Bucureşti : Ed. Tudor Arghezi : Regis, 2006. – 336 p.

        În cartea Pagin alese intâlnim următoarele versuri: Cuvinte potrivite (1927) Flori de mucigai 1931) Carticica de seara (1935) Martisoare 1936) Hore (1939) Alte cuvinte potrivite (1940) Din abecedar (1940) Una suta, una poeme (1947) 1907 – Peisaje (1955) Stihuri noi (1956) Cantarea omului (1956) Stihuri pestrite (1957).

 

Arghezi, Tudor. Manual de morală practică / Tudor Arghezi. – Galaţi : Porto-Franco, 1993. – 119 p.Scan13

       Prezenta ediție cuprinde 31 de tablete scrise de Tudor Arghezi între 1928 și 1943 și strânse în volumul Manual de morală practică. Însemnările care alcătuiesc acest manual de buzunar, sunt – spre a găsi un punct de reper contemporan- un fel de minimă moralie argheziană.

 

11Arghezi, Tudor. 50 Poeme / Tudor Arghezi; trad. Annie Bentoiu; pref. Eugen Simion. – București : Ed. Minerva, 1981. – 275 p.

În această minunată lucrare, întâlnim  poemul memorabil De ce-aș fi trist, citat de toți comentatorii și, pe drept, pentru că rareori se poate vedea o tristețe mai demnă, un  simț al sfârșitului evocat mai duios decât versurile scăldate de lumina bolnavă a toamnei.

 

Scan12Arghezi, Tudor. Versuri / Tudor Arghezi; Ed. îngrijită, Cronologie, Arghezi, Mitzura; Ed. îngrijită, Cronologie, Radu, Traian; Postfață, Simuţ, Ion; Bucureşti : Ed. Institutul Cultural Român, 2004.- 331 p.

Tudor Arghezi are o situație sigură în canonul estetic al modernității. Deși perioada postdecembristă a pus toate valorile sub semnul întrebării, în scopul unei noi legitimări sau al reautentificării cerute de rupturile dintre epoci, opera argheziană nu a fost trecută deocamdată prin proba dicisivă a unei revizuiri semnificative, a unei lecturi critice de autoritate, care să însemne înnoirea argumentelor de perpetuare a rangului ei estetic.

Scriitorul Vlad Ciubucciu la ceas aniversar


Vlad Ciubucciu – istoric, pedagog, critic literar, scenarist, profesor universitar.

ciubucciu_vlad_sa_ne_amintim_de_biblioteca_din_satul_natalNăscut la 13 iulie 1937 în satul Şipca, raionul Şoldăneşti, Moldova, unde a absolvit şcoala medie. Studiile superioare şi le-a urmat la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău, absolvind-o în anul 1962, angajîndu-se în acelaşi an în calitate de profesor. Peste patru ani a fost numit Şef al Secţiei de învăţămînt raional. Apoi este angajat la Chişinău în calitate de membru al Colegiului de Redacţie al filmelor artistice la studioul „Moldova-film”. Îşi continuă activitatea de critic literar, susţine teza de doctorat la Academia de Ştiinţe a Moldovei în anul 1984, devenind doctor în istorie. Este numit vice-ministru al Învăţămîntului. Apoi a activat în calitate de consilier al preşedintelui Republicii Moldova Petru Lucinschi. În calitate de savant are cîteva monografii ştiinţifice, printre care una cu titlul „Taina numelui tău” despre proveninţa unor nume moldoveneşti pe parcursul secolelor. Membru al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova.

Cu ocazia celor 80 de ani de la naștere, vă prezentăm lucrările storicului, pedagogului și critic literar aflate în colecțiile bibliotecii noastre.

 

Vă invităm la lectură!

Revistă bibliotegrafică virtuală

 

V5Ciubucciu, Vlad. Calea Robilor din Căpriana / Vlad Ciubucciu. –  Chișinău: Ed. Iulian, 2003. – 20 p. : foto.

Neamul Robilor din Căpriana, neam cu nume gentilic neaoș și obârșie autahtonă, răsărit pe-aici la aprinsul zorilor istoriei noastre multimilenare, prin codrii și văile apelor Bâcului, s-a trezit pe mosia satului de vecinătate Curluceni.

 

 

 

V6

Ciubucciu, Vlad. Între bun și între rău / Vlad Ciubucciu.  S. l. : s.n., s. a. – 11 p.

Lucrarea de față face referință la preotul Dumitru al lui Mihai Coșciug (1895-1957), născut la finele unui veac, XIX, și dispărut la mijloc de alt veac, XX, sau, mai bine zis, stins în toiul scurgerii ultimelor decenii ale unui zbuciumat mileniu, al doilea, în pragul celuilalt – al III-lea mileniu.

 

 

 

V4

Ciubucciu, Vlad. Copii ai neamului nostru : un pic de istorie / Vlad Ciubucciu. – Chişinău: Ed. Pavel, 2010. –52 p.: foto.

În această lucrare autorul menționează:”…Putem pricepe că neamul lui Gr. Vieru este un neam concret. Este neamul meu, deapururea – și un Vieru mi-e rudă de sânge. Este neamul nostru – și un Vieru ni-e rudă de sânge.

Iar când el, poetul, cântă neamul, ne cântă pe noi, un neam concret, neamul său de sânge, neamul meu de sânge…”

 

 

V2Ciubucciu, Vlad. Arborele Căptărenilor din Costiceni / Vlad Ciubucciu; Victor Captari. – Chişinău : Ed. Iulian, 2004. – 105 p. : foto.

Autorul face referință la Victor Captari; neamul Captea; Moș Porfir Sanduleac; documente păstrate după icoane; în bătaia timpului; documente istorice despre Costiceni.

Lucrarea conține multe imagini alb-negru și color.

 

 

 

V1

Ciubucciu, Vlad. Băiatul din Pusta Geților : Micronuvele istorice și publicistică / Vlad Ciubucciu. – Chișinău : Ed. Pontos, 2014. – 264 p.

Băiatul din Pusta Geților constituie o ediție completată a cărții subsemnatului Strădaniile marelui vornic.

Varianta din 1990 a fost prima carte comandată de minister și editată cu caractere latine, trimisă gratuit în toate bibliotecile școlare.

 

 

V3Ciubucciu, Vlad. Sadova de pe albia Zalobiţei : File de istorie / Vlad Ciubucciu. – Chişinău : Ed.: Iulian, 2003. – 244 p. : il.

Sadova , vechi nume strămoșesc, apare în lista localităților moldovenești la începutul veacului al XV-lea ca localitate deja constituită, pe pârâul Sadova, al cărei denumire comună vine de la numele unic al unei și aceeași persoane, Sadu, care a stăpânit pământ la izvoarele acestei ape.

 

 

Sursa biografiei: moldovenii.md