Arhive etichetă: aniversari

Autorul a două faimoase romane satiră în care atacă totalitarismul la ceas aniversar. Vezi despre cine e vorba


În anul curent, la 25 iunie, scriitorul George Orwell împlineşte 115 ani de la naştere. S-a născut în 1903  George Orwell la Motihari, statul Bihar, India — d. 21 ianuarie 1950, Londra) a fost un scriitor englez, comentator al radio BBC, editorialist și reporter. El a luptat ca voluntar în Războiul Civil din Spania de partea comuniștilor. A scris romane, eseuri și critică literară.

George_Orwell_press_photo

George Orwell (pseudonimul lui Eric Arthur Blair) fotografia de pe legitimația de ziarist (1933)

George Orwell este autorul romanelor Ferma Animalelor (1945) și O mie nouă sute optzeci și patru (1949), care au devenit faimoase pentru că au atacat totalitarismul.

o mie

În context, vă invităm să citiţi romanele scriitorului George Orwell. Ţinem să vă amintim că biblioteca noastră dispune de cărţi în limba engleză, iar romanele clasicilor în original, pot fi împrumutate acasă. Inclusiv romanele scriitorului George Orwell.

 

Lecturi inspirate să aveţi!

 

Sursa primei imagini: wikipedia.org

 

George Meniuc – 100 de ani de la naștere


transcoder.pngPoet, prozator, eseist, traducător. George Meniuc s-a născut în oraşul Chişinău. începe să scrie din 1932, inspirându-se din Inşiră-te Mărgărite dr V. Alecsandri. Publică primele poezii, povestiri, articole şi traduceri (M.Saltîkov-Şcedrin, H. Heine, A. Malraux). La 18 ani scrie romanul Jugul (nepublicat). În 1937 lucrează la Viaţa Basarabiei alături de N. Costenco şi A. Robot. Se înscrie la Facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Bucureşti (1937-1940). Tot în această perioadă culege folclor şi-i apare prima carte de versuri Interior cosmic. Iu timpul celui de-al Doilea Război Mondial se evacuează în Uzbekistan. Revenit în Moldova, se angajează la postul naţional de radio – responsabil emisiuni literare. În aceasta perioadă scrie lucrările Cristina, Târgul moşilor, Cerbul de aur, Chiriac, La balul coţofenei cu subiecte folclorice. Din 1945 are o activitate literară prodigioasă – apar cărţi de poezii, proză, eseuri filosofice de mare importanţă literară. În 1959 este numit redactor la revista Nistru, publică volumul de eseuri Iarba fiarelor, traduce o serie de lucrări, printre care Revizorul de N. Gogol, Oameni sărmani de F. Dostoevski, Dimineaţa posomorâtă de A. Tolstoi, Călăreţul de aramă de A. Puşkin. Unele lucrări ale sale au fost traduse în limbile franceză, spaniolă, armeană, ucraineană, rusă. La editura Sovetskii pisatei din Moscova îi apare cartea Zelionîi krai. In această perioadă editurile din Chişinău îi publică culegerile: Nuvele, Mioriţa, Povestea vulpii, tălmăcirea Cântec despre oastea lui Igor, Cadran solar, Caloiuu, Delfinul. În 1970 apar Scrieri în 2 volume ce cuprind poezie, proză, eseuri, teatru etc. În 1972 i s-a decernat Premiul de Stat pentru culegerea de povestiri Delfinul. în 1988 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova şi a Comitetului de Stat pentru Edituri, Poligrafie şi Comerţul cu Cărţi pentru traducerea Cîntec despre oastea lui Igor. În 1960 i se acordă Ordinul Insigna de Onoare. În 1982 devine Scriitor al Poporului din Moldova.

Sursa textului: George Meniuc. Interior cosmic.

Câteva cărți din colecția Bibliotecii Centrale:

 

 

Vlad Pohilă – 65 de ani de la naștere


130 de ani de la nașterea lui Alexei Mateevici


15

 

    În luna martie se împlinesc 130 de ani de la naştere a lui Alexei Mateevici. Cu aceasta ocazie v-am pregătit o listă cu cele mai interesante şi renumite lucrările a lui Mateevici.

 

Lista bbliografică virtuală

Mateevici, Alexei. Binecuvântarea. Limba noastră / Alexei Mateevici. – Chişinău : Bons Offices, 2007. – 90 p.

Mateevici, Alexei. Genealogii / Alexei Mateevici. – Chişinău : Ştiinţa, 2003. – 200 p.

Mateevici, Alexei. În zarea anilor : Poezie, proză, publicistică / Alexei Mateevici.  – Chişinău : Litera, 1998, Chişinău : Tip. Centrală, 1998. – 334 p.

Mateevici, Alexei. În zarea anilor : Poezie, proză, publicistică / Alexei Mateevici. – Chişinău : Litera, 1998, Chişinău : Tip. Centrală, 1998. – 344 p.

Mateevici, Alexei. Izbrannoe / Alexei Mateevici. – Chişinău : Literatura artistică, 1988, Chişinău : Tip. Centrală, 1988. – 330 p.

Mateevici, Alexei. Limba noastră : [poezie] / Alexei Mateevici. – Chişinău : Literatura artistică, 1989, Chişinău : Comb. Poligr., 1989. – 32 p.

Mateevici, Alexei. Opere. Vol. 1 / Alexei Mateevici. – Chişinău : Ştiinţa, 1993. – 623 p.

Mateevici, Alexei. Opere. Vol. 1 : Scrieri în limba română / Alexei Mateevici. – Chişinău : Ştiinţa, 1993, Chişinău : Tip. Ed. „Ştiinţa”. – 623 p.

Mateevici, Alexei. Opere. Vol. 2 / Alexei Mateevici. – Chişinău : Ştiinţa, 1993. – 725 p.

Mateevici, Alexei. Opere. Vol. 2 : Scrieri în limba rusă / Alexei Mateevici. – Chişinău : Ştiinţa, 1993, Chişinău : Tip. Ed. „Ştiinţa”. – 724 p.

Mateevici, Alexei. Pagini alese / Alexei Mateevici. – Chişinău : Literatura artistică, 1985, Chişinău : Tip. Centrală, 1985. – 145 p.

Mateevici, Alexei. Poezii = Carmina / Alexei Mateevici. – Chişinău : Ştiinţa, 1996, Chişinău : Universul, 1996. – 79 p.

Mateevici, Alexei. Scrieri alese / Alexei Mateevici. – Chişinău : Literatura artistică, 1977. – 120 p.

Mateevici, Alexei. Un vis dorit. Medalion aniversar : poezia originală / Alexei Mateevici. – Buzău : Editgraph, 2013. – 84 p.

Mateevici, Alexei. Versuri / Alexei Mateevici : (Originale şi folclor). – Bacău: Vicovia, 2013.  – 235 p.

Cărţile le găsiţi la Biblioteca Centrală.

Sursa imaginii: moldovenii.md

Nicolae Rusu, 70 ani de la naștere


916d5-nicolae_rusu     Prozatorul şi eseistul Nicolae Rusu s-a născut la 26 februarie 1948, în s. Risipeni, Făleşti. Studiile medii le face la şcoala din satul natal, cele superioare la Institutul Politehnic din Chişinău, Facultatea de economie (1966-1970). În perioada 1983-1985 urmează cursurile Şcolii Superioare de Literatură din cadrul Institutului de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova. Un timp activează în cadrul Biroului de propagare a literaturii pe lângă Uniunea Scriitorilor din Moldova. Din 1987 până în prezent este director al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor.

   Începe să scrie în anii de studenţie, participă la şedinţele Cenaclului „Ritmuri” de pe lângă ziarul studenţesc „Inginerul”, publicând aici câteva miniaturi în proză (1969). Debutează în presa republicană în 1971 cu povestirea Năluca, publicată în revista „Femeia Moldovei”. Ulterior publică proză în revistele „Nistru”, „Moldova”.

   În anul 1978, în colecţia „Debut”, îi apare prima carte de nuvele Pânzele babei. În anii care urmează editează pentru publicul adult, în special pentru tineri, culegerile de povestiri Havuzul (1982), Pălărie pentru bunel (Moscova, 1986), Avem de trăit şi mâine (1992), Treacă alţii puntea (2001), Marginea lumii (2001), Oraţie de ursitoare (2004), Hai la mere! (2005, proză umoristică) ş.a., romanele Lia (1983), Totul se repetă (1988), Şobolaniada (1998), Naufragiul (2005), volumul de eseuri, cronici şi impresii de lectură, Ieşirea din clişeu (2012) ş.a.

    Scrie şi proză pentru copii şi adolescenţi adunată în volumele Alunel (1981, reeditată în 2009), Meri sălbatici (1987), Unde creşte ploaia? (1990), Fără antract (1996), Ploaia de aur (1997), Să fim privighetori (2000), Facă-se „voia noastră” (2008), Coada iepuraşului (2010), Fraţi de stele (carte-surpriză la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, 2011).

   S-a impus şi în dramaturgie: piesa Şi ne izbăveşte de cel viclean (2005, consacrată fiicei lui Ştefan cel Mare – Elena Moldovei); melodrama radiofonică Aşa sunt eu (2003); la Teatrul de păpuşi „Guguţă” i s-au montat piesele pentru copii Facă-se voia noastră şi Ţurţurică, iar în 2007 – o originală dramatizate a poemului eminescian Luceafărul. Unele din povestirile sale sunt traduse în rusă, ucraineană, georgiană, mongolă, letonă, kazahă, engleză şi alte limbi. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1980) şi membru al Uniunii Scriitorilor din România (1996).

    În anul 1986 i se acordă Premiul literar unional „N. Ostrovski” pentru cartea Pălărie pentru bunel, iar în 1993 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru Avem de trăit şi mâine şi locul I în Topul cărţilor organizat în cadrul Salonului Naţional de Carte. În 1994 obţine Premiul special al Fundaţiei Soros-Moldova, în 2000 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru culegerea de povestiri Treacă alţii puntea. În cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, în anul 2009 obţine Premiul „Simpatia copiilor” pentru cartea Alunel, iar în 2010 – Premiul „Cartea anului”, oferit de Ministerul Culturii pentru cartea Coada iepuraşului.

Sursa biografiei: https://www.bncreanga.md/pdf/nicolae_rusu.pdf

Lista bibliografică virtuală

  1. Rusu, Nicolae. Al şaptelea simţ: roman / Nicolae Rusu. – Chişinău: Prut, 2013. – 218 p.
  2. Rusu, Nicolae. Să fim privighetori / Nicolae Rusu. – Chişinău: Prut Internaţional, 2000. – 64 p.
  3. Rusu, Nicolae. Alunel: basm modern / Nicolae Rusu. – Chişinău: Silvius Libris, 2009. – 56 p.
  4. Rusu, Nicolae. Robul de ieri: povestiri / Nicolae Rusu. – Bucureşti: Ed. Muzeului Literaturii Române, 2007. – 202 p.
  5. Rusu, Nicolae. Naufragiul: roman / Nicolae Rusu. – Bucureşti: Viitorul Românesc, 2005. – 385 p.
  6. Rusu, Nicolae. Fără antract: [povestire] / Nicolae Rusu. – Chişinău: Museum, 1996. – 16 p.
  7. Rusu, Nicolae. Ploaia de aur / Nicolae Rusu. – Chişinău: Ruxanda, 1997. – 224 p.
  8. Rusu, Nicolae. Oraţie de ursitoare / Nicolae Rusu. – Chişinău: Prut Internaţional, 2004 p. – 103 p.
  9. Rusu, Nicolae. Meri sălbatici: Povestiri / Nicolae Rusu. – Chişinău: Literatura artistică, 1987. – 168 p.
  10. Rusu, Nicolae. Avem de trăit şi mîine: povestiri / Nicolae Rusu. – Chişinău: Hyperion, 1992. – 287 p.
  11. Rusu, Nicolae. Şobolaniada: [roman] / Nicolae Rusu. – Chişinău: Litera, 1998. – 200 p.
  12. Rusu, Nicolae. Ieşirea din clişeu : eseuri, cronici şi impresii de lectură / Nicolae Rusu. – Bucureşti: Niculescu, 2012. – 240 p.
  13. Rusu, Nicolae. Hai la mere! : povestiri, schiţe, miniaturi…/ Nicolae Rusu. – Chişinău: Prometeu, 2005. – 156 p.
  14. Rusu, Nicolae. Meri sălbatici / Nicolae Rusu. – Chişinău: Prut Internaţional: 2015. – 120 p.

Coautor la cărţile

  1. Metleaeva, Miroslava. Când părinţii nu-s acasă / Miroslava Metleaeva; Rusu Nicolae. – Chişinău: Prut Internaţional, 2015. – 76 p.
  2. Comedii: Călăreţii. Norii. Viespile. Pacea. Lisistrata. Broaştele. Femeile în adunarea poporului / Ristofan; Belistov Vladimir, trad.; Rusu Nicolae, pref., coment.. – Chişinău: Cartea mold., 1975. – 414 p.
  3. Deleanu, Liviu. Epigrame cu adresă: (Fără paranteză) / Liviu Deleanu; Rusu Nicolae, selecţ., îngrijire; Deleanu Baca, pref.; Deleanu Liviu, il. – Chişinău: Ruxandra, 1999. – 80 p.
  4. Lari, Leonida. Se duce vara vieţii… / Leonida Lari; realizat de Nicolae Rusu; coord. Vasile Şoimaru. – Bacău: Ed. Vicovia, 2013. – 303 p.
  5. Plautus, Titus Marcus. Comedii: Amfitrion; Măgarii; Prizonierii; Doi gemeni; Soldatul fanfaron; Năluca; Oala cu aur. Belistov, Vladimir, trad.; Rusu, Nicolae, pref. – Chişinău: Literatură artistică, 1977. – 364 p.