Arhive etichetă: arta

Teatrul – arta vieţii…


????????????????????????????????????

27 martie – Ziua Mondială a Teatrului

De mai bine de jumătate de secol, pe 27 martie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Teatrului, ca semn de apreciere a uneia dintre cele mai vechi arte din lume, arta scenică. Instituită în 1961 de către Institutul Internaţional de Teatru din Franţa, evenimentul a dat naştere unei tradiţii frumoase, prin care personalităţi şi oameni de cultură marcanţi împărtăşesc propriile reflecţii asupra teatrului, ca artă şi punte între oameni, printr-un mesaj internaţional transmis întregii lumi. O zi în care masca şi scena fascinează, iar ralitatea ia o nouă imagine. Teatru înseamnă dramă, comedie, spectacol muzical sau alt tip de spectacol artistic în fața unui public. Teatrul implică munca unei echipe în spatele scenei: proiectanți, constructori, tehnicieni, costumieri şi machiori, actori şi regizori. Teatrele profisioniste oferă ultimile inovaţii din electronică, sisteme de iluminat şi sonorizare.

Revistă bibliografică vurtuală 

3

Carandino, N. Teatrul aşa cum l-am văzut. – Bucureşti : Ed. Eminescu, 1989. – 278 p.

Acest volum cuprinde o parte din scrierile despre teatru ale lui N. Carandino, publicate între anii 1935-1945 în ziarele şi revistele Bis, Facla, Reporter, România, Azi, Revista română, Curierul. Vom regăsi selectarea cronicilor dramatice şi a articolelor care urmăresc să recompună o imagine cît mai sugestivă a peisajului teatral al vremii, în aspectele sale caracteristice.

6Ciobotaru, Anca Doina. Teatrul de animaţie între magie şi artă. – Iaşi : Prinnceps Edit, 2006. – 51 p.
Prin lucrarea dată autoarea cărţii proectează imaginea inedită privind “Universul interior al artei de animaţie”. Lucrarea dată încearcă să arate spectatorilor ce nu cunosc identitatea şi nici efortul păpuşarului, nimeni nu se gîndeşte la poziţiile incomode de animare, la faptul că vocea şi trupul sunt supuse unor tensiuni nebănuite.Autoare prin lucrarea sa ne spune că păpuşarul este înainte de orce, un artist cetăţian, sensibil la problemelecomunităţii, faţă de care ia atitudine; imoralitatea, corupţia, violenţa, intoleranţaîi stimulează imaginaţia, spiritul combativ.

ae056596c142a14019288d3b2456d4f8-6953204-400_400Iorga,  N. Teatru şi societate. – Bucureşti : Ed. Eminescu, 1986. – 313 p.

Teatru şi societatea este o lucrare ce uneşte între coperţile sale cronicile, articole, portretele, studiile, capitole din Istoria literaturii romîne, intervenţiile parlamentare pe care, timp de o jumătate de secol, N. Iorga le-a dedicat teatrului. Începînd cu intervenţia tînărului de 19 ani în răsturnarea polemică declanşată la premiera Năpastei de I. L. Caragiale şi pînă în anul 1939, N. Iorga a acordat cercetării şi aprecierii fenomenului teatral un loc însemnat încadrîndu-l în structurile societăţii româneşti.

2Kivu, Dinu. Teatrul, la timpul present. – Bucureşti : Ed . Eminescu, 1993. –  339 p.
Culegerea dată cuprinde doar o parte din cele 2050 de pagini dactilografiate în care sunt adunate o bună parte a textelor despre teatru scrise şi publicate de către Dinu Kivu pe parcursul unui sfert de veac. Ziaristul nu obişnuia să-şi strîngă articolele apărute şi nici macar să-şi noteze locul şi data acestor apariţii. Însă s-au păstrat foarte multe din manuscrisele textelor selectate şi s-a realizat acest volum.

4

Măciucă,  Constantin. Teatrul şi teatrele.  – Bucureşti : Ed. Eminescu, 1989. – 228 p. 

În lucrarea dată sunt prezentatae activitatea şi dezvoltatrea teatrelor. Cititorul va afla  cum se desfăşoară şi cum se organizează o piesă de teatru.

download (1)Saceanu, Amza. Teatrul ca lume. – Bucureşti : Ed . Meridiane, 1985. –  356 p. 
Această carte redă o imagine relavatoare a uneia dintre cele mai înfloritoare momente ale Teatrului românesc o artă care se bucură de o mare preţuire din partea statului şi poporului, făcînd parte din acele importante mijloace culturale prin care Revoluţia făureşte chipul statura omului zilelor noastre şi ale celui de mîine.

1Teatru chinezesc din secolul XX. – Bucureşti : Univers, 1981. – 438 p. 
Lucrarea este o antologie ce ilustrează orizontul de inspiraţie al dramaturgiei chineze din secolul al XX-lea, ce face trimitere la noţiunii de modernism în libertăţile şi limitele lui la intersecţia inovaţiei cu tradiţia şi individualizarea noii formule teatrale, care uneori este mai aproape, iar în alte cazuri find mai departe de viziunea europeană, dar care tinde totuşi de a depăşi autoritatea tradiţiei.

5

Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” : 1957-2007. – Chişinău,  2001. – 54 p. 
Lucrarea dată reprezintă un album ce vizează toată activitatea teatrală a marelui scritor Vasile Alecsandri.

Ziua Mondială a Fotografiei


worldphotoday_logoAceastă zi, 19 august, marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) și Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare a fotografiei prin „daghereotipie”. Louis Daguerre împreună cu Joseph Nicéphore Niépce, care se ocupa cu captarea imaginilor din exterior pe un suport solid, au perfecționat sistemul, punând la punct procedeul amintit. Înaintea perfectării acestui procedeu, în 1826, Nicéphore Niépce a captat o fotografie cunoscută sub numele de „View from the Window at Le Gras” printr-un proces numit „heliografie”, considerată cea mai veche fotografie din lume. După moartea lui Niépce, Daguerre continuă experimentele împreună cu fiul acestuia, Isidore. O fotografie realizată de inventator în 1837 prin „daghereotipie”,a reprezentat un colț din atelierul său.

La 9 ianuarie 1839, invenția a fost prezentată Academiei Franceze de Științe și Louis Daguerre a obținut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul și a anunțat invenția ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”.

1439974996_247Procedeul „daghereotipiei” a fost folosit după aproximativ 11 ani, în numeroase studiouri din New York, marcând începutul erei moderne în fotografie. De-a lungul anilor, tot mai mulți oameni au sprijinit și au încurajat organizarea unei manifestări având în prim-plan fotografia.

Evoluția fotografiei ne permite, astăzi, să adunăm amintiri de pe tot globul în doar câteva secunde. Fotografia este o invenție care a revoluționat modul în care vedem lumea. Putem vizita locuri fără a ne părăsim locuința. Putem împărtăși cu prietenii, dintr-un alt oraș, un gând, o bucurie, o aventură și ne putem privi nepoții, care cresc la mii de kilometri distanță.

Ziua dedicată fotografiei continuă să fie sărbătorită, în fiecare an, de tot mai multe comunități transformându-se într-un eveniment global, la care participă fotografi din întreaga lume.

În aceasta zi, Biblioteca Centrală la fel sărbătoreşte ziua mondială a fotografiei şi are posibilitatea de a aduna, de a colecţiona, de a păstra şi de a împărtăşi momentele frumoase care se petrec în cadrul bibliotecii. Fiecare lansare, prezentare, discuţie/dezbatere, expoziţie, conferinţă rămîne o amintire frumoasă datorită fotografiilor pe care le avem. Nici nu putem să ne imaginăm activitatea bibliotecii fără posibilitatea de a face fotografii. Toate fotografiile de la evenimente le puteţi urmări pe paginile facebook.com, flickr.com. Vizionarea plăcută!

Mai jos vă prezentăm o listă bibliografică cu cărţi ce fac referinţă la arta fotografică, din colecţia Bibliotecii Centrale.

Albu, Mircea. Impresii… fotografice / M. Albu. – Cluj-Napoca : Teognost, 2003. – 200 p. + fot.

Enczi, Zoltán. Fotografia de călătorie / Z. Enczi, R. Keating; trad.: M-R. Ferenczi. – Oradea : Editura Casa, 2011. – 144 p.

Fotografia digitală: aparatul digital şi utilajul fotografic: indicaţii metodice. – Chişinău : Editura „Tehnica-UTM”, 2013. – 39 p.

Fotografia în designul interior: domeniile de utilizare: indicaţii metodice. – Chişinău : Editura „Tehnica-UTM”, 2013. – 39 p.

Hanu, Nic. Să învăţăm fotografia de la maeştri: în 2 vol. / N. Hanu. – Bucureşti : Editura Tehnică.

Vol. 1. – 1987. – 192 p.

Vol. 2. – 1991. – 248 p.

Harfman, Doug. Ghid de fotografie digitală / D. Harman; trad.: Delia Iordache şi Ioana Aneci. – Iaşi : Polirom, 223 p.

Saltore, Joel. Fotografiază-ţi copiii, prietenii şi animalele de companie. Familia / J. Sartore, J. Healey; trad.: D. Zămosteanu. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2012. – 191 p.

Кораблев, Д. Самоучитель для молодей и фотографов / Д. Кораблев. – Санкт-Петербург : Корона принт, 2004. – 464 с.

Pictoriţa Ludmila Ţoncev – 70 de ani de la naştere


ANIVERSĂRI – 2016

    iPentru a valorifica pe deplin personalităţile chişinăuiene şi pentru a susţine prioritatea anului a BM „B.P. Hasdeu” – CHIȘINĂU COMORI ASCUNSE – 580 ANI,  recomandăm spre lectură un articol care face referinţă la pictoriţa Ludmila Ţoncev.

S-a născut la 23 iulie 1946, la Chişinău. Şi-a făcut studiile la Şcoala Republicană de Arte Plastice „I. Repin” din Chişinău (actualmente Colegiul Republican de Arte Plastice „Al. Plămădeală”, 1961-1966). A absolvit Academia de Arte din Sankt-Petersburg, Secţia Teoria şi Istoria Artelor(1979). Începutul comunicării artistice cu Ada Zevin şi Mihai Grecu (1962-1963), o influenţează mult pe tânăra autoare, contribuind la formarea ei profesională. Practică portretul, peisajul, natura statică.

 Şi-a început activitatea profesională în calitate de profesoară de istoria artelor la Şcoala de Arte Plastice pentru Copii „A. Şciusev” din Chişinău (1966). Realizează lucrările: Portretul unei învăţătoare (1969), Natura statică (1971), Portret de fată (1972),  Darurile naturii (1975), Case pe malul Lacului (1980) etc. În 1966 participă la Chişinău, la prima expoziţie, apoi la numeroase expoziţii în Moldova, Rusia, România, Ucraina, Bulgaria, Lituania, Germania, Japonia, Maroc, Filipine, etc. Îşi inaugurează prima expoziţie personală la Chişinău (1976), urmată de altele organizate în 1987, 1989, 1993, 1997, 2000, 2007, 2008, 2009.

Lucrările sale au fost achiziţionate în colecţiile din Republica Z6Moldova, Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan şi în colecţii particulare din Moldova, SUA, Canada, Franţa, Spania, Israel, Turcia, Bulgaria, România, Austria etc. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova (1972). A fost distinsă cu Medalia Asociaţiei Internaţionale a Plasticienilor Japonezi (1987).

 Sursa: Ludmila Ţoncev. În: Calendar Naţional 2016 / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova. Chişinău, S.n., 2016, pp. 226-227.

Sursa imaginilor: 

http://tsoncheva.moldovart.com/

http://www.na-vasilieva.ru/ljudmila_concheva_i_natalja_alekseevna_vasileva/