Publicat în ACTIVITĂȚI BC, concurs de traducere, Concursuri, traduceri din alte limbi

Rezultatele Concursului de traducere, ediția II-a


La 30 septembrie, de Ziua Internațională a Traducătorului, Cenaclul „Magia Cuvântului”, îi felicită pe toți participanții și anunță rezultatele Concursului de Traducere, Ediția a II-a, „EUGENIU COȘERIU ÎN GALAXIA LIMBILOR EUROPENE”, fiind în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și Facultatea de Litere, Universitatea de Stat din Moldova.
Textul lui Eugeniu Coșeriu „Sângele nostru” a fost tradus în 15 limbi: engleză, franceză, rusă, italiană, spaniolă, germană, greacă, maghiară,ucraineană, găgăuză, bulgară, turcă, belorusă, polonă, sârbă.
Participanți 60 din Republica Moldova, România, Spania, Elveția, Germania, Franța, Serbia.
Idee: Victoria FONARI, doctor conferențiar.
Coordonatori: Adriana CAZACU, doctor conferențiar, Victoria FONARI, doctor conferențiar
Juriu:
Viorica LIFATI, doctor conferențiar, Universitatea de Stat din Moldova
Ecaterina Crecicovschi, doctor conferențiar, Universitatea de Stat din Moldova
Tatiana BABIN-RUSU, doctor conferențiar, Universitatea de Stat din Moldova
Angela ROȘCA, doctor conferențiar, Universitatea de Stat din Moldova
Irina REMIZOVA, lector, Universitatea de Stat din Moldova
Virginia POPOVIĆ, conferențiar universitar, Universitatea din Novi Sad, Serbia
Nona CHIRIAC, profesoară Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, Chișinău
Tudor ZANET, traducător, scriitor, regizor, Moldova

Limba engleză:
Laureat – Pavel BIVOL, liceul teoretic „Traian”, Chișinău, Moldova
Locul I – Marina LEFTER, Universitatea „Al. Russo, Bălți, Moldova
Locul II – Alexandru HARGHEL, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova
Locul III – Nicoleta ANIȚOI, Liceul Teoretic „Minerva”, Chișinău, Moldova
Mențiuni:
Aurelia BENDERSCHII, master, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
Antonio-Alexandru PĂUNESCU, Școala Gimnazială Solonț, jud. Bacău, România
Ștefan ISPAS, Școala Gimnazială Solonț, Județul Bacău, România
Daniel LĂCĂTUȘU, Școala Gimnazială Solonț, jud. Bacău, România
Janelia VĂRLAN, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova
Dragoș CEBOTARI, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova
Liuba Liubastra BOTEZATU
Antonia GALAN, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova
Cristi-Alexandru GROSU, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova
Alexandru STRATAN, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova

Limba franceză:
Laureat: Charlotte DEFRANCE, cercetător asistent, Universiitatea din Zurich, Elveția
Locul I – Daniela VICOLAȘ, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova Mihaela ENACHE, Centrul de Excelenţă în Medicină şi Farmacie ,,Raisa Pacalo”,
Chișinău, Moldova
Locul II – Daniel LĂCĂTUȘU, Pavlov Stanislav,
Locul III – Mădălina JALOBA, Caraman Marina, Moșanu Edgard
Mențiuni: Adrian CORNIȚA, Daniela CHIPERI, Liuba Liubastra BOTEZATU, Ștefan ISPAS,
Ana-Maria ZAVTONI, Aurelia BENDERSCHII

Limba rusă:
Laureat – Svetlana BASOC. USM, masteranda, anul II, Limba, literatura si civilizatia
romaneasca, Chișinău, Moldova
Locul I – Andrei BEȘLEAGĂ, Liceul Teoretic „A.Russo”, Chișinău, Moldova
Locul II – Dorina CULICENCO şi Galina CIUICHINA
Locul III – Maxim CIUMAC
Mențiuni – Dorina DUCA, Liuba Liubastra BOTEZATU, Olimpia FLORENȚA, Aurelia
BENDERSCHII.
Limba italiană:
Laureat – Liuba Liubastra BOTEZATU
Mențiuni –  Alin BOSTAN, Dan STOGNÎI și Maria STĂVILĂ

Limba spaniolă:
Laureați – Enrique NOGUERAS, profesor titular de Filolgie Romanică, Universitatea din
Granada, Spania
Dorel FÎNARU, doctor conferențiar, Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceava,
România
Locul I – Alina Viorelia PRELIPCEAN, lector, Universitatea ,,Ștefan cel Mare” din Suceava,
România
Mențiuni –Valentin STAMATE, Tudor TALPĀ

Limba germană:
Laureat: Cristina STRUGAR, Suceava, jud, Suceava, România
Olesea GÎRLEA, dr. cercetător, Chișinău, Moldova
Locul I – Hassan ISKANDER, profesor de germană (DAF) pentru
serviciul companiei BASS la TÜV Rheinland, Chemnit, Germania
Locul II – Anna-Maria TURCEAC, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, Moldova
Locul III – Cristian SOCHIRCĂ, Liceul Teoretic „M. Eliade”, or. Chișinău.
Mențiune – Evelina BABIN, Darius TRIBOI
Limbă greacă:
Laureat: Elena JUNGHIETU, lector, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, Moldova

Limbă maghiară:
Laureat Ili SZASZ, Mediaș, jud. Sibiu, România.
Limba ucraineană:
Locul I – Ana-Maria TURCEAC, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău, Moldova
Limba belorusă:
Mențiune – Daniela UNCU, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova
Limba turcă:
Mențiune – Victoria BOU, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, mun. Chișinău, Moldova
Limba găgăuză:
Locul I – Nadejda MANASTÎRLÎ, master, Universitatea de Stat din Moldova
Limba bulgară:
Locul I – Eugen URSU, Universitatea de Stat din Moldova

Limba sârbă:
Locul I Sebastian COTÂRLĂ, masterand, Universitatea din Novi Sad, Serbia, Facultatea de
Filosofie, Departamentul de Limba și Literatura Română, Serbia
Locul II – Dunja DRAGINČIĆ-ŽIVIĆ, studentă, Serbia
Tatjana PETRIKA, Școala Generală „Mladost” Vârșeț, Serbia
Locul III – Lucia MENDREA, Universitatea din Novi Sad, Serbia.
Mențiuni: 
Jelena KOPRIVICA, masterand, Universitatea din Novi Sad, Serbia.
Frozina VALEK, masterand, Universitatea din Novi Sad, Serbia.
Magdalena COJOCAR, Universitatea din Novi Sad, Serbia.
Suzana MILOŠEVIĆ, Universitatea din Novi Sad, Serbia.
Limba polonă:
Locul I Irina-Marinela DEFTU, Școala Doctorală de Studii Filologice, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România

Profesori coordonatori:
Tamara GHERASIMESCU, Școala Gimnazială Solonț, jud.Bacău, România
Elena VOROTNEAC, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Chișinău, Moldova
Galina FLOREA, Liceul teoretic “Traian”. Chișinău, Moldova
Olesea GÎRLEA, dr. cercetător. Chișinău, Moldova
Ecaterina LEVCO, Liceul Teoretic ”Petre Ștefănucă”, Ialoveni, Moldova
Emilia GRIGORAȘ, Școala Gimnazială Solonț, jud.Bacău, România
Svetlana PASCARU, Liceul Teoretic “Petru Rareș”, Chișinău, Moldova
Lucia COȘCODAN, Centrul de Excelenţă în Medicină şi Farmacie ,,Raisa Pacalo”, Chișinău, Moldova
Olesea COJOCARU, Liceul Teoretic „A.Russo”, Chișinău, Moldova
Svetlana TIHONOVA, Liceul Teoretic „A.Russo”, Chișinău, Moldova
Emilia POTÎRNICHE, Liceul Teoretic “Iulia Hasdeu”, Chișinău, Moldova

Publicat în ACTIVITĂȚI BC, LANSĂRI DE CARTE, Poezia

Cenaclul „Republica” la Biblioteca Centrală a BM: lansarea colecției Teritorii de la editura Prut


Ieri, 3 august la Biblioteca Centrală, în cadrul cenaclului Republica, a avut loc lansarea colecției Teritorii, editura Prut (Chișinău): Tu ești rusul cel bun, autor Maria Pilchin și Spinner de Artur Oleacu.

Moderatoarea evenimentului Moni Stănilă, scriitoare și jurnalistă română a prezentat invitații speciali ai cenaclului: Dumitru Crudu, scriitor și moderator al Atelierul de Scriere Creativă „Vlad Ioviță”, de la Biblioteca Municipală și Nadejda Ivanov, cercetătoare la Institutul de Filologie „B. P. Hasdeu”. Cercetătoarea Nadejda Ivanov ne-a relatat în cadrul evenimentului mai multe detalii și impresii despre volumul Tu ești rusu cel bun “Volumul m-a surprins, în el m-am identificat cu un alt tip de eu liric, un volum în care eul liric nu se mai ascunde după foarte multe lecturi… un eu liric profund care știe să proiecteze lumea interioară prin imagini simple… ”

Volumul de poeme Tu ești rusul cel bun de Maria Pilchin reprezintă personajele urbei care recrează spațiul liber ce poate transforma cotidianul. Cu volumul Spinner, autorul Artiom Oleacu se reîntoarce spre scenă, creând un poem dialogic tată-fiu, cu o mare putere de convingere și cu o suficientă influență din experiența dramaturgului.

Scriitoarea Maria Pilchin nu a ezitat să mulțumească celor prezenți la eveniment “trebuie să aduc mulțumiri unor simboluri din viața mea, în primul rând trebuie să-i mulțumesc rusului cel bun, de asemenea trebuie să mulțumesc și unor întâmplări din viața mea”. Autoarea a mulțumit și Bibliotecii Municipale “B. P. Hasdeu”, dar și Cenaclului Republica.

Publicat în istoria Basarabiei, istoria românilor, epoca contemporană, personalităţi istorice

Chișinăul în memoriile Reginei Maria


Regina Maria a României a fost una din multitudinea de personalități care au îndrăgit nespus de mult „orașul din piatră albă”, ea ne-a lăsat numeroase însemnări despre Chișinău în jurnalele ei, în care apreciază frumusețea acestuia și desigur bunătatea și ospitalitatea cu care a fost întâmpinată de băștinașii de aici. În acest articol sunt doar câteva din însemnările reginei făcute în timpul primei vizite regale din Basarabia din luna mai 1920.

Joi 20 mai 1920 regele și regina împreună cu principesa Elisabeta au avut parte de o primire călduroasă la Chișinău, despre aceasta regina mărturisește ca fiind neobișnuită și cu mult fast. De dimineață familia regală a participat la slujbă în incinta Catedralei, despre care regina scria „o imensă biserică ieșind în evidență într-o mare grădină publică… este frumos proporționată, dar n-are nimic atrăgător ca arhitectură, cu excepția mărimii impresionante”. Regina remarcă stilul și tradițiile rusești în privința ordinii și fastului bisericesc. După slujbă regina a participat la paradă, ulterior  s-a întâlnit cu autoritățile  la primărie. Cuplul e însoțit de demnitarii de rang înalt: ministrul Alexandru Averescu și directorul Poliției și Siguranței Generale Romulus P. Voinescu. O altă carte poștală imortalizează alaiul în fața Palatului Mitropolitan, fixând segmentul de timp în care cuplul regal urmărește, de pe o scenă improvizată cu baldachin de catifea, ghirlande de flori și însemnele Casei Regale, ceremoniile organizate în onoarea lor. Înainte le defilează elevii instituțiilor de învățământ și soldați din unitățile militare. Poate nu întâmplător, de aici încolo, pe acest loc de vizavi de Arcul de Triumf, de pe scene improvizate, cu sau fără tribune, vor ține să își demonstreze autoritatea reprezentanții tuturor puterilor, de la regii României, la conducătorii sovietici și președinții republicii post-sovietice


Sursa: A. Grițco, Vizita regală la Chişinău (1920) – imagine şi istorie, În: Tyragetia, vol. VIII [XXIII], nr. 2, 2014, p. 350.

 În aceleași notițe, Regina și-a exprimat primele impresii despre oraș: “…străzile erau înțesate de o mulțime entuziasmată…fără îndoială, pământul este românesc, iar populația este românească”. A doua zi, vineri, 21 mai 1920, familia regală a asistat la un parastas, oficiat de Mitropolitul Gurie în Catedrala din Chișinău, în memoria ostașilor căzuți pe câmpul de luptă în timpul Primului Război Mondial, apoi s-au îndreptat spre Casa Eparhială, care se afla vis-à-vis de Porțile Sfinte de pe str. Alexandru cel Bun, unde au vizitat Muzeul Bisericesc, administrat de Iosif Parhomovici. După prânz, suita regală a vizitat Spitalul din Costiujeni, apoi Regina Maria a vizitat spitalul evreiesc, căminul orfanilor de război și Școala eparhială de fete. Suveranii au primit diverse cadouri: platouri simbolice din argint, o icoană, iar Principesa Elisabeta un șirag de perle. Seara, după mai multe vizite la instituțiile emblematice ale Chișinăului, în sala Cercului Cultural s-a dat un banchet unde regele Ferdinand a ținut un emoționant discurs în care a vorbit despre primirea călduroasă făcută și despre bucuria de a se afla împreună cu regina la Chișinău, „capitala unuia din frumoasele ținuturi care s-au unit pe veci cu Regatul Meu”. Scriind în jurnal despre organizarea banchetul de seară, regina Maria, chiar încercând să nu fie arogantă a izbucnit: „Banchetele întotdeauna mă duc la disperare, acesta a fost însă cel mai rău pe care a trebuit să-l suport… A fost o adunare imensă, urâtă și îngrozitor de neomogenă… Muzica a fost asurzitoare, servirea lentă, mâncarea așa-și așa, oaspeți neinteresanți, florile ofilite, lumina insuficientă”. Detestând banchetul, regina concluzionează că „întreaga demnitate regală a fost ignorată – nu voit, ci din pricina lipsei de maniere și de tradiție”.



Sursa: A. Grițco, Vizita regală la Chişinău (1920) – imagine şi istorie, În: Tyragetia, vol. VIII [XXIII], nr. 2, 2014, p. 351.

Următoarea zi, vineri, 21 mai 1920, a început tot la catedrală cu oficierea de către arhiereul Gurie a unui parastas pentru toți soldații căzuți război. Regina Maria, după cum scrie în jurnal, s-a rugat pentru vărul Nicky și familia lui. Deși de la moartea țarului Nicolae al II-lea se împlinea aproape doi ani, regina și-a amintit în acea zi de soarta romanovilor și a recunoscut meritele fostului imperiu în ceia ce a văzut la Chișinău, dar în același timp regina a accentuat caracterul românesc al ținutului dintre Prut și Nistru: „Fără îndoială teritoriul este al Români­ei, cu populație românească, dar Rusia fiind imensă și bogată a investit bani în el și a con­struit edificii mai mari, mai bogate, mai solide decât am fi putut face noi, vecinii mai săraci”. Continuând gândul, regina își amintea că încă din copilărie a fost atrasă de lucrurile ru­sești: „Ceva moștenit în mine a iubit fastul, amploarea și profunzimea Rusiei. Am văzut Rusia în fragedă tinerețe, când era magnifi­că, și port în suflet această nostalgie”.

Cu ocazia unor reprezentații ale școlilor la teatrul de vară, regina reflecta în jurnal despre schimbările ce au avut loc aici în ultimii ani: „Acum doi ani toate școlile erau rusești, acum româna este obligatorie și s-au obținut deja rezultate uimitoare”. Maria admite că metodele aplicate de noua administrație au fost prost gândite, aspre și au creat puțină dezordine, dar crede că locuitorii simt un „contrast fericit cu ceea ce înseamnă Rusia acum”. În după-amiaza zilei au urmat vizite la diverse instituții, iar seara s-a încheiat cu un nou banchet, de data aceasta mai bine organizat, după aprecierea reginei.


Sursa: A. Grițco, Vizita regală la Chişinău (1920) – imagine şi istorie, În: Tyragetia, vol. VIII [XXIII], nr. 2, 2014, p. 352.

În a treia zi, au fost primiți călduros de evrei în sinagogă, apoi au vizitat bisericile greacă, catolică, protestantă și armeană: „ Fiecare instituție vrea să fie vizitată, fiecare naționalitate vrea să i se acorde atenție”, scria regina. Și tot din însemnările reginei aflăm că, în ziua plecării, oamenii au venit din toate părțile să-și ia rămas bun de la familia regală și să o roage, cu lacrimi de fericire în ochi, să revină la Chișinău cât mai curând posibil. Începând cu acel an și până în 1944, Liceul nr. 1 de fete a fost numit în cinstea Reginei Maria, la fel și fosta stradă Zolotaia.

Tot în a treia zi, vineri, 22 mai, Regina Maria și Principesa Elisabeta vizitează Ospătăria Populară, unde au fost întâmpinate de părintele Vasile Guma. Înalții oaspeți au rămas plăcut surprinși și și-au exprimat bucuria de a se găsi în sânul acestei instituții de binefacere de felul acesta.

Vizita familiei regale la Chișinău avea caracterul simbolic al prezenței autorității regale românești în Basarabia. Ca să facă „fericită cât mai multă lume”, își nota regina, membrii augustei familii au acceptat să fie găzduiți în trei conace diferite. Regele a luat reședință la primarul Vasile Anghel, regina Maria a fost primită de familia Pantelimon Sinadino, iar principesa Elisabeta a stat în casa boierului Paul Gore.

În perioada petrecută în Chișinău, între 20 și 23 mai 1920, Regina Maria a dorit să cunoască cât mai mult din problemele Chișinăului. Orașul ducea lipsă de politici publice de integrare în sistemul românesc. Regina a început să viziteze orfelinatul de copii al orașului, spitalul evreiesc, căminul invalizilor de război, Ospătăria populară pentru hrănirea celor nevoiași, Liceul nr. 1 de Fete, Conservatorul, școala de țesătoare, sinagoga și bisericile de confesiune grecească, catolică, protestantă și armeană. 

Regina a urmărit cu mare atenție dificultățile și, pe alocuri eșecul, în administrarea Basarabia. Situația din Basarabia era și mai complicată. Minoritatea rusă propaga în spațiul public idei separatiste și revoluționare, semănând neîncredere în autoritatea și legitimitatea statului român. Numeroși evrei aderau la ideile comuniste și bolșevice, iar administrația românească era acuzată de corupție și incapacitate organizatorică. „Cred că asperitățile au început să dispară și că administrația noastră, cu toate că este puțin în dezordine și prost concepută, reprezintă oricum un contrast fericit cu ceea ce înseamnă acum Rusia și că locuitorii de aici simt asta.”


Orașul a plăcut reginei foarte mult, a impresionat-o îndeosebi stilul rusesc în arhitectură: “Am fost pretutindeni deosebit de  impresionată de clădirile rusești, care, în raport cu ale noastre, sunt mai frumoase și mai mari. În general, orașul e larg și arată bine.” „Întreaga atmosferă a fost caldă și de adevărată simpatie reciprocă și când, în final, a venit ora despărțirii, am simțit că orașul ne-a îndrăgit din felul entuziast în care ne-au condus la plecare. Am avut plăcutul sentiment că ne-au acceptat și că acum ovațiile nu mai erau un lucru aranjat, pentru că oamenii veneau bucuroși din toate părțile să ne salute și să-și ia un afectuos rămas bun cu multe lacrimi și rugăminți de a reveni cât mai curând posibil.”

În seara de 22 mai 1920 Regele Ferdinand I şi Regina Maria au plecat din Chişinău. Pe parcursul zilei de 23 mai, fiind o zi frumoasă de duminică, înalţii oaspeţi au vizitat Basarabeasca, colonia elveţiană Sabo, coloniile germane Leipzig şi Tarutino, Valul lui Traian, Cetatea Albă, Arţizul şi Bolgradul.

Pe data de 8 octombrie 1925 la Chișinău, se deschide prima Expoziție a Basarabiei la care a participat familia regală în prezența regelui Ferdinand, reginei Maria, primului ministru I. Brătianu, altor membri ai guvernului și delegaților din orașele și satele din Basarabia.

La 30 mai 1927, după o vizită la Iași, unde a fost inaugurat Monumentul Unirii realizat de principesa Olga Sturdza, Regina Maria ajunge și la Chișinău pentru a participa la ședința Ligii Femeilor Române. Însoțită de fiica cea mică, principesa Ileana, regina e întâlnită călduros în toate gările de pe traseul de la Iași, iar în Chișinău, după cum scrie în jurnal, părea că întreg orașul ieșise să le salute și au fost încărcate cu flori și petiții. În afară de ședința Ligii de la primărie, programul vizitei a fost unul deja obișnuit: „slujbă frumoasă la catedrală în buna și vechea tradiție rusă” și un tur al orașului cu vizite pe la instituții și școli. Seara oaspeții regali au mers la teatru unde a fost organizată o reprezentație de cântece și dansuri românești urmată de o vizită la Domeniile Coroanei. În timpul plecării la oră de seară, regina e surprinsă din nou de mulțime, ovații și o „colosală manifestație de rămas-bun” la gară. Era ultima vizită în Basarabia în calitate de regină a Mariei, peste câteva săptămâni, regele Ferdinand I Întregitorul avea să se stingă la Castelul Peleș din Sinaia, lăsând tronul nepotului său de numai 5 ani, Mihai I.


Bibliografie

Maria, Regina României, Însemnări zilnice, traducere de Sanda Racoviceanu, vol. II, Editura Historia, București, 2006

Regina României Maria, Însemnări zilnice, vol. II, București, 2006

Ziua Mare”, În:  Бессарабiя, nr. 111, 19 mai 1920

„Cuvântarea M.S. Regelui Ferdinand”, Sfatul Țării, 22 mai 1920, 610, Chișinău

Publicat în ACTIVITĂȚI BC, EXPOZIȚII DE CARTE, Expoziție tematică, expozitie virtuala

O inimă pentru fiecare. Top 10 romane și versuri despre iubire


Cu ocazia zilei de 14 februarie, recomandăm un top 10 romane și versuri despre iubire, care îți ating inima. Cărțile pot fi consultate în sala de lectură a bibliotecii noastre.

Cibotaru, Arhip Simon. Versul inima alină / Arhip Simon Cibotaru. – Chișinău : S. n., 2014. – 147 p. : il.

După cum afirmă însuși autorul „volumul, pe care îl ții în mână, include poezii scrise din suflet. Ele se încadrează într-un extins diapazon liric: dragostea pentru Femeie și Natură, devotamentul și responsabiltiatea față de Patrie și Neam. Versurile sânt cantabile și ar putea constitui un trainic fundament literar pentru unele creații muzicale, cu precădere romanțe.”

Filip, Iulian. De ce mă doare inima / Iulian Filip. – Iaşi : Tipo Moldova, 2012. – 433 p.

Cartea face parte din colecția OPERA OMNIA. Poezie contemporană.

Pe lângă versuri, sunt incluse date biografice și referințe critice.

Chiara, Piero. Paltonul de Astrahan; Un ghimpe în inimă : romane / Piero Chiara ; trad. de Miruna Dragomir. – Cluj–Napoca : Dacia, 1989. – 151 p.

Romanul Un ghimpe în inimă are ca un subiect tema dragostei.

De Amicis, Edmundo. Cuore, inimă de copil / Edmundo de Amicis. – Bucureşti : Herra, 2003. – 319 p.

„Această carte e, mai cu seamă, închinată copiilor din școlile primare, care sunt în vârstă de la nouă până la 13 ani; ea s-ar putea intitula: Istoria unui an de școală, scrisă de un elev din clasa a III-a al unei școli orășenești din Italia.

Când spunem că e scrisă de un elev din clasa a III-a, nu voim să zicem că el a scris-o întocmai cum este aici tipărită. Dânsul însemna zi cu zi într-un caiet, după cum se pricepea, tot ce văzuse, simțise, cugetase: în școală și în afară de școală; iar la sfârșitul anului, tatăl său scrie aceste pagini după notele lui, silindu-se a nu schimba nimic din gânduri, ci a păstra, pe cât se poate, cuvintele fiului său.”

Inimă de femeie : Întâmplări reale despre oamenii şi experienţele ce aduc linişte sufletească şi bucurie femeilor ; trad. din lb. engl. de Marius Chitoşcă / ed. îngr. de Colleen Sell; trad.: Marius Chitoscă. – Bucureşti : Litera, 2013. – 230 p.

O înmormântare și o corespondență prin e-mail readuc împreună după zeci de ani o familie înstrăinată de divorț. Să împlinești patruzeci de ani nu înseamnă renunțarea la orice scop în viață, ci poate fi momentul în care să începi a avea grijă și de tine, nu doar de familia ta. După multe lecții dureroase, vei descoperi că este mai bine să fii tu însăți decât să încerci a fi Iubita Perfectă.

42 de întâmplări adevărate despre dragoste, prietenie și puterea femeilor de a merge mai departe.

Putney, Mary Jo. Compromisul inimii / Mary Jo Putney ; trad. din engl. de Raluca Moţ. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2012. – 348 p.

Lady Jocelyn Kendal, e o tânără nonconformistă și independentăă, apelează la o soluție scandaloasă pentru a–și păstra moștenirea: să se mărite cu maiorul David Lancaster, un ofițer care își așteaptă moartea din cauza rănilor grave suferite în bătălia de la Waterloo. În schimbul acceptării acestei căsătorii de formă, David nu cere decât ca viitorul surorii lui să fie asigurat. Însă lucrurile iau o întorsătură neașteptată  după încheierea căsătoriei, când maiorul îi revine miraculos. Deși cei doi cad de acord să anuleze mariajul, astfel de lucruri necesită timp – suficient ca David să își dea seama că este îndrăgostit iremediabil de soția sa.

Bântuită de propriul trecut, Jocelyn refuză să cedeze dorinței pe care soțul ei i–a trezit–o pe neașteptate, căci întotdeauna a considerat această căsătoprie o simplă afacere. Însă unele înțelegeri sunt făcute să fie încălcate atunci când inima își urmează propriul drum spre fericire…

Quinn, Julia. Aleasa inimii / Julia Quinn ; Eloisa James ; Connie Brockway ; trad. : Andreea Şeler, Oana Barbelian. –  Bucureşti : Litera, 2013. – 267 p.

După un accident care i-a fost aproape fatal, Hugh Dunne, conte de Briarly, își dă seama că a venit vremea să facă o schimbare importantă în propria viață, așa că face un anunț care îi ia prin surprindere pe toți cei apropiați: vrea să se însoare. Singura problemă este că Hugh este mult mai experimentat în privința creșterii cailor decât a curtării domnișoarelor la modă, așa că sarcina lui Carolyn, marchiza de Finchley, își asumă sarcina de a întocmi pentru el o listă cu potențiale viitoare soții, pe care le invită la un bal fastuos

 Dar cine să fie aleasa? Fermecătoarea Gwendolyn Passmnore, dorită și admirată de toți bărbații și bârfită și invidiată de toate rivalele? Sau încântătoarea și extrem de directa domnișoară Katheryn Peyton, care a refuzat multe cereri în căsătorie fiindcă inima ei aparține unui prieten din copilărie, plecat de ani bun pe front? Ori poate Georgiana Sorrell, buna prietenă a surorii lui, o tânără văduvă pe careHugh o cunoaște de mic copil?

Urmează volumele scrise de Oksa Pollock. Însă, doar volumul 3 are în titlu cuvântul inimă.


În contextul în care volumul 3 face referință la inimă, nu am putut să nu recomandăm primele două volume. Ca să înțelegeți șirul evenimentelor din volumul 3 – citiți primele volume.

Seisme, erupții vulcanice, ploi torențiale… Pământul este lovit din toate părțile! Fugind din Londra invadată de apele furioase ale Tamisei, Oksa și familia Pollock pleacă în căutarea Portalului spre Edefia, tărâmul magic al strămoșilor. Este singura lor șansă de a restabili echilibrul celor două lumi.

Publicat în ACTIVITĂȚI BC, LANSĂRI DE CARTE

În căutarea unui P.S. pentru o operă finiSată


Cenaclul Magia cuvântului

La 7 februarie anul curent în cadrul Cenaclului literar „Magia cuvântului”, la Biblioteca Centrala, BM „B.P. Hasdeu”, a avut lansarea cărții „În căutarea unui P.S. pentru o operă finiSată” (ed. Ideal, 2018), autor Vergiliu Dergaci.

Moderatoarea Victoria Fonari a specificat, prezentând cartea, caracterul ermetic, in care majusculele din mijlocul cuvintelor formează alte cuvinte. Respect sunt texte în text. Pe fragmentarea cuvintelor își scot haina morfologică și din substantive, verbe apar pronume personale. Cum ar fi „o umbră de dumnezeire vorbEa”, „A…R…B… O(a)Re (?)”, … și CalEa-i RasăRit?!”. Prefațatorul Tudor Palladi a explicat modul de a alchimiza cuvântul, relevând că autorul vine din școala lui Baudelaire. Editorul Vasile Căpățână a valorificat colecția editorială, la final citind din textele poetului Vergiliu Dergaci. A urmat discursul prozatoarei Valeria Dascăl și a pictorului Anatol Adam. Scriitorul Vergiliu Dergaci a venit cu unele explicații asupra traseului sau in numele cuvântului.

Victoria Fonari