Arhive etichetă: Cenaclul Magia Cuvantului

Universul liricii lui Grigore Vieru


16729242_570623589811850_1251653470304432797_n           Născut la 14 februarie 1935 în comuna Pererita, judeţul Hotin, Grigore Vieru a studiat şa şcoala din localitatea de baştină, apoi în orăşelul Lipcani şi la Universitatea Pedagogică Ion Creangă din Chişinău. A debutat cu placheta de versuri pentru copii Alarma (1957). Curând s-a afirmat ca unul dintre cei mai talentaţi poeţi din Republica Moldova şi unul dintre cei mai dârji luptători pentru deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor de la est de Prut. Cărţile Versuri, Numele tău, Aproape, Fiindcă iubesc, Taina care mă apără, Cel care sunt, Acum şi în veac editate la Chişinăuau constituit adevărate jaloane nu numai în creaţia sa. Multe cărţi ale lui Grigore Vieru au văzut lumina tiparului peste Prut, adeverind un poet autentic al tuturor românilor.

16729081_570624139811795_4546200118202396519_n           În toiul rusificării acerbe a românilor basarabeni, ne mai vorbind de oprimarea până aproape de desfiinţare a limbii băştinaşilor, Grigore Vieru a avut curajul de a scrie simplu, impresionant şi profund.

        O bogăţie fără de preţ a omului şi a poporului din care face el parte este graiul matern, componentă inalienabilă a specificului naţional, spunea Ion 16684004_570623406478535_1805796813823128906_nCiocanu. Acesta a fost un motiv poetic frecvent în creaţia lui Grigore Vieru şi aşa a fost definit Grigore Vieru la Biblioteca Hasdeu. Studenții de la Universitatea de Stat din Moldova şi Elevii Liceului Teoretic cu profil real „Mihai Marinciuc” şi-au dat  întâlnire la Cenaclul Magia Cuvântului de această dată să discute despre Universul liricii lui Grigore Vieru. De asemenea, participanţii la eveniment au recitat şi au cântat pe versurile poetului. 

Anunțuri

Tezaurul limbii române


16343896_1773109559677263_1237354971_n           Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.” Nu contestăm, limba română este expresia spiritualităţii a neamului românesc, o valoare care a consolidat şi mai mult conștiința unității de neam a tuturor românilor. Doar o mai bună cunoaștere a identității şi a demnității naţionale ajută un popor să se dezvolte şi să dăinuie în istorie. Oda „Limba noastră”, poezia scrisă de Alexei Mateevici în anii 1888-1917, cuprinzînd 12 strofe de câte patru versuri, este un elogiu adus limbii române şi un îndemn pentru preţuirea ei. Textul acesta nu este numai o definiție a limbii, ci și o definire a sentimentului de dragoste față de limba noastră cea română. Astfel Mateevici a contribuit substanţial la emanciparea naţională a Basarabiei.16344163_1773111986343687_580964923_n
Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la scrierea imnului „Limba noastră” de Alexei Mateevici, Biblioteca Centrală în parteneriat cu Cenaclul “Magia cuvântului” în frunte cu doctorul în filologie Victoria Fonari au organizat o Seară literar-artistică cu genericul “Tezaurul limbii române”.
           Elevii Liceului Teoretic cu profil real „Mihai Marinciuc” ghidaţi de profesoara de limbă română, Alexandra Crăciun au început cu un recital de poezie dedicată limbii române, succedat de următoarele comunicări: Prezentare generală a limbii române de Viorica Puşcaşu, Alexei Mateevici – corifeul limbii române de Natalia Cazac; Limba română în viziunea scriitorilor basarabeni – Nadejda Cuharenco; Curiozităţi din limba română – Victoria Deleu.

Evenimentul a culminat cu interpretarea cântecului ”Pentru ea”– Alina Papuc, Valeria Cotorobai, Olga Turculeţ.

16295311_1773112016343684_759610768_n
”Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi, decât exprimată în limba română Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea ”.
Nichita Stănescu

Luceafărul Poeziei Româneşti



eminescu           Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. 

       La data de 16 ianuarie Biblioteca Centrală a găzduit Medalionul literar-artistic „Poezia – un factor al culturii” în cadrul Cenaclului „Magia cuvântului”. De această dată am sărbătorit 167 ani de la nașterea Luceafărului Poeziei Românești – Mihai Eminescu – Ziua Culturii iar cu această ocazie la Biblioteca Centrală s-au rostit cele mai cunoscute poezii ale poetului. La eveniment au fost prezenți un grup de elevi al Liceului Teoretic cu Profil Real „Mihai Marinciuc”.

        Moderatoarea acestui eveniment fiind Victoria 1Fonari, poetă, conferenţiar universitar, care a fost şi pilonul medalionului, şi îi suntem recunoscători pentru aceasta. Ea le aduce mulţumiri celor prezenţi la eveniment şi îndeosebi lui Ion Holban, profesor universitar şi Alexandrei Crăciun, conferenţiar universitar.

        Tema primordială a acestui medalion literar-artistic este valorificarea culturii prin creaţia lui Mihai Eminescu. În mai multe notiţe, schiţe, poezii ale lui Eminescu  putem observa valorificarea umanului şi a culturii. „Cultura este gradul de intelect al personalităţii” menţionează Victoria Fonari.     

           11Profesorul Ion Holban, un om deosebit, un om creator, a venit cu o comunicare la tema „Eminescu al meu”:

           „Deseori cuget asupra operei lui Eminescu. Uneori mi-o imaginez ca un munte enorm, materia căruia a fuzionat din ştiinţă şi poezie. Frumoase Piscuri mi se arată: Piscul Limbii Române, Piscul Fizicii, Piscul Astronomiei, Biologiei, Istoriei, Economiei… Şi deasupra tuturor acestor piscuri străluce în roşu, galben şi albastru Aureola Unirii.

          Alteori îmi inchipui opera Poetului ca o metropolă. Strada principală e strada Limbii Române…

               Îmi mai închipui cele scrise de Luceafărul poeziei noastre ca un sistem planetar. Planeta care poartă viaţa este cea a Limbii Române…              15

        – De ce apelăm aşa mult la Eminescu? ne întreabă profesorul Ion Holban.

   – Deoarece opera lui, este o operă fundamentală, Eminescu fiind un poet universal, a răspunsul el. 

           Eminescu când se gândea, el îşi amintea de toate relaţiile adânci ale sale, şi toată creaţia sa este suma relaţiilor dintre oameni pe care le-a avut.

             O elevă ne-a prezentat comunicarea la tema:”Femeile din viaţa lui Eminescu”. A urmat o comunicare despre „Viaţa şi Moartea” lui Eminescu.14

            A urmat un grup de tineri şi nu doar unul, din clasele a 10-a şi 11-a cu profil real de la Liceul Teoretic „Mihai Marinciuc”, care ne-au recitat poezii şi ne-au cântat cântece pe versurile lui Eminescu, ceea ce l-a făcut să fie şi mai aproape de sufletele noastre. Printre poeziile care au fost recitate sunt : Luceafărul, Lacul, Floare albastră, La steaua, O, rămâi, Fiind băiet păduri cutreieram, Glossa, Seara pe deal.

           Eminescu rămâne a fi Icoana stelei ce a murit. El a fost, este şi va fi un izvor nesecat, toate principiile mari el le-a pătruns. Luceafărul planetei noastre din Sistemul Planetar şi cununa peste tot, în: fizică, biologie, astronomie, istorie, economie.