Arhive etichetă: Cenaclul Magia Cuvantului

Universul liricii lui Grigore Vieru


16729242_570623589811850_1251653470304432797_n           Născut la 14 februarie 1935 în comuna Pererita, judeţul Hotin, Grigore Vieru a studiat şa şcoala din localitatea de baştină, apoi în orăşelul Lipcani şi la Universitatea Pedagogică Ion Creangă din Chişinău. A debutat cu placheta de versuri pentru copii Alarma (1957). Curând s-a afirmat ca unul dintre cei mai talentaţi poeţi din Republica Moldova şi unul dintre cei mai dârji luptători pentru deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor de la est de Prut. Cărţile Versuri, Numele tău, Aproape, Fiindcă iubesc, Taina care mă apără, Cel care sunt, Acum şi în veac editate la Chişinăuau constituit adevărate jaloane nu numai în creaţia sa. Multe cărţi ale lui Grigore Vieru au văzut lumina tiparului peste Prut, adeverind un poet autentic al tuturor românilor.

16729081_570624139811795_4546200118202396519_n           În toiul rusificării acerbe a românilor basarabeni, ne mai vorbind de oprimarea până aproape de desfiinţare a limbii băştinaşilor, Grigore Vieru a avut curajul de a scrie simplu, impresionant şi profund.

        O bogăţie fără de preţ a omului şi a poporului din care face el parte este graiul matern, componentă inalienabilă a specificului naţional, spunea Ion 16684004_570623406478535_1805796813823128906_nCiocanu. Acesta a fost un motiv poetic frecvent în creaţia lui Grigore Vieru şi aşa a fost definit Grigore Vieru la Biblioteca Hasdeu. Studenții de la Universitatea de Stat din Moldova şi Elevii Liceului Teoretic cu profil real „Mihai Marinciuc” şi-au dat  întâlnire la Cenaclul Magia Cuvântului de această dată să discute despre Universul liricii lui Grigore Vieru. De asemenea, participanţii la eveniment au recitat şi au cântat pe versurile poetului. 

Reclame

Tezaurul limbii române


16343896_1773109559677263_1237354971_n           Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.” Nu contestăm, limba română este expresia spiritualităţii a neamului românesc, o valoare care a consolidat şi mai mult conștiința unității de neam a tuturor românilor. Doar o mai bună cunoaștere a identității şi a demnității naţionale ajută un popor să se dezvolte şi să dăinuie în istorie. Oda „Limba noastră”, poezia scrisă de Alexei Mateevici în anii 1888-1917, cuprinzînd 12 strofe de câte patru versuri, este un elogiu adus limbii române şi un îndemn pentru preţuirea ei. Textul acesta nu este numai o definiție a limbii, ci și o definire a sentimentului de dragoste față de limba noastră cea română. Astfel Mateevici a contribuit substanţial la emanciparea naţională a Basarabiei.16344163_1773111986343687_580964923_n
Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la scrierea imnului „Limba noastră” de Alexei Mateevici, Biblioteca Centrală în parteneriat cu Cenaclul “Magia cuvântului” în frunte cu doctorul în filologie Victoria Fonari au organizat o Seară literar-artistică cu genericul “Tezaurul limbii române”.
           Elevii Liceului Teoretic cu profil real „Mihai Marinciuc” ghidaţi de profesoara de limbă română, Alexandra Crăciun au început cu un recital de poezie dedicată limbii române, succedat de următoarele comunicări: Prezentare generală a limbii române de Viorica Puşcaşu, Alexei Mateevici – corifeul limbii române de Natalia Cazac; Limba română în viziunea scriitorilor basarabeni – Nadejda Cuharenco; Curiozităţi din limba română – Victoria Deleu.

Evenimentul a culminat cu interpretarea cântecului ”Pentru ea”– Alina Papuc, Valeria Cotorobai, Olga Turculeţ.

16295311_1773112016343684_759610768_n
”Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi, decât exprimată în limba română Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea ”.
Nichita Stănescu

Luceafărul Poeziei Româneşti



eminescu           Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. 

       La data de 16 ianuarie Biblioteca Centrală a găzduit Medalionul literar-artistic „Poezia – un factor al culturii” în cadrul Cenaclului „Magia cuvântului”. De această dată am sărbătorit 167 ani de la nașterea Luceafărului Poeziei Românești – Mihai Eminescu – Ziua Culturii iar cu această ocazie la Biblioteca Centrală s-au rostit cele mai cunoscute poezii ale poetului. La eveniment au fost prezenți un grup de elevi al Liceului Teoretic cu Profil Real „Mihai Marinciuc”.

        Moderatoarea acestui eveniment fiind Victoria 1Fonari, poetă, conferenţiar universitar, care a fost şi pilonul medalionului, şi îi suntem recunoscători pentru aceasta. Ea le aduce mulţumiri celor prezenţi la eveniment şi îndeosebi lui Ion Holban, profesor universitar şi Alexandrei Crăciun, conferenţiar universitar.

        Tema primordială a acestui medalion literar-artistic este valorificarea culturii prin creaţia lui Mihai Eminescu. În mai multe notiţe, schiţe, poezii ale lui Eminescu  putem observa valorificarea umanului şi a culturii. „Cultura este gradul de intelect al personalităţii” menţionează Victoria Fonari.     

           11Profesorul Ion Holban, un om deosebit, un om creator, a venit cu o comunicare la tema „Eminescu al meu”:

           „Deseori cuget asupra operei lui Eminescu. Uneori mi-o imaginez ca un munte enorm, materia căruia a fuzionat din ştiinţă şi poezie. Frumoase Piscuri mi se arată: Piscul Limbii Române, Piscul Fizicii, Piscul Astronomiei, Biologiei, Istoriei, Economiei… Şi deasupra tuturor acestor piscuri străluce în roşu, galben şi albastru Aureola Unirii.

          Alteori îmi inchipui opera Poetului ca o metropolă. Strada principală e strada Limbii Române…

               Îmi mai închipui cele scrise de Luceafărul poeziei noastre ca un sistem planetar. Planeta care poartă viaţa este cea a Limbii Române…              15

        – De ce apelăm aşa mult la Eminescu? ne întreabă profesorul Ion Holban.

   – Deoarece opera lui, este o operă fundamentală, Eminescu fiind un poet universal, a răspunsul el. 

           Eminescu când se gândea, el îşi amintea de toate relaţiile adânci ale sale, şi toată creaţia sa este suma relaţiilor dintre oameni pe care le-a avut.

             O elevă ne-a prezentat comunicarea la tema:”Femeile din viaţa lui Eminescu”. A urmat o comunicare despre „Viaţa şi Moartea” lui Eminescu.14

            A urmat un grup de tineri şi nu doar unul, din clasele a 10-a şi 11-a cu profil real de la Liceul Teoretic „Mihai Marinciuc”, care ne-au recitat poezii şi ne-au cântat cântece pe versurile lui Eminescu, ceea ce l-a făcut să fie şi mai aproape de sufletele noastre. Printre poeziile care au fost recitate sunt : Luceafărul, Lacul, Floare albastră, La steaua, O, rămâi, Fiind băiet păduri cutreieram, Glossa, Seara pe deal.

           Eminescu rămâne a fi Icoana stelei ce a murit. El a fost, este şi va fi un izvor nesecat, toate principiile mari el le-a pătruns. Luceafărul planetei noastre din Sistemul Planetar şi cununa peste tot, în: fizică, biologie, astronomie, istorie, economie.  

Prezentarea cărţii „Kinderland” de Liliana Korobca


dsc_0339Elevii Liceului Teoretic „I.L. Caragiale” din or. Orhei au fost oaspeţii Bibliotecii Centrale, luni 3 octombrie 2016. Alexandru Moraru, şef serviciu la Biblioteca Centrală i-a ghidat prin sălile bibliotecii povestindu-le liceenilor despre trecutul bibliotecii, despre activităţile organizate în prezent şi despre aspiraţiile viitoare ale  instituţiei.

dsc_0335Victoria Fonari a prezentat volumul „Kinderland” de Liliana Korobca incitând curiozitatea elevilor şi provocându-i la discuţii. A fost accentuată şi necesitatea colaborării bibliotecarilor cu profesorii, întrucât aceştia formează un tandem în favoarea cărţii.

dsc_0442La final am făcut poze de grup, iar oaspeţii noştri de la Orhei ne-au promis că data viitoate, la fel, NE VEDEM LA BIBLIOTECĂ!

„Descompunerea-n cuvinte” la Cenaclul „Magia cuvântului”


OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La 14 aprilie  Cenaclul „Magia cuvântului”  de la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu” a fost vizitat de Mădălina Mardan şi Virgil Şerbu Cisteianu, veniţi la Chişinău în cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret. Lansarea cărţii Descompunerea-n cuvinte a acestei tinere autoare, apăruta la Editura Gens Latina, Alba-Iulia, a generat discuţii interesante. Fiind de la profilul real, Mădălina Mardan crează metafore din xerox, modecule, plastic. Ea ştie cum să codifice cotidianul în imagini insolite:

Mi-e groază!

de următorul moment

când privirile se vor despărţi

atât de uşor

precum petale leşinate

de căldură nu mai rezistă

şi decid să părăsească

nucleul vieţii

Venind cu un prieten al cenaclului, editorul Virgil Şerbu-Cisteianu ne-a adus frumoase surprize –  reviste şi cărţi. În revistele Gând românesc, graţie poetei Victoria Fonari, care este membru al colegiului de redacţie, şi-au regăsit articolele mai mulţi studenţi de la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere, participanţi activi ai cenaclului: Maria Coipan, Vera Catană, Nina Plăcintă, Mădălina Ghiaur, Argentina Covali, Ana-Maria Cecoi. Dar au fost cooptate şi poeziile bravului corector, neobositului lector OLYMPUS DIGITAL CAMERA

al revistei Bibliopolis – dlui Valeriu Raţă. Emoţionat de o aşa întâlnire cu oaspeţi dragi din România, a venit şi dumnealui cu daruri preţioase – cărţile sale de versuri, pe care le-am auzit recent printre coloanele albe ale bibliotecii noastre şi cu câteva numere, noi apărute, ale revistei Bibliopolis.

Recitalul a fost menţinut într-un dialog continuu de Victoria Fonari, Lucia Stegăresc şi Viorica Onofrei. Nu a putut să se abţină  de la unele comentarii şi impresii de lectură a vesrurilor din noua carte nici editorul din România, dl Virgil Şerbu-Cisteianu. S-au manifestat prin comentarii, întrebări, precizări Alexandra Iamandi, Ana Plămădeală, Diana Grosu, Valentina Bednîi, Ecaterina Plăcintă. La eveniment i-am simţit atenţia dlui Alexandru Moraru şi a dnei Elena Căldare, care a venit să-şi îmbrăţişeze pritenii de la Alba-Iulia. Mai târziu s-a apropiat şi scriitoarea Galina Furdui.

E greu să explici trecerea timpului, dar iată ce ne spun cuvintele din paginile cărţii cu trandafir a Mădălinei Mardan:

Gândurile adolescentine,

când le vom mai găsi

dacă timpul decide să plece?

            Dar după cum ne-a îndemnat modertoarea Victoria Fonari „cuvintele se vor scrise în continuare în reviste, trăite pe site, descătuşate în amintiri. Şi la sigur ne vor reîntâlni pe paginile revistei Gând românesc. Este bine când o lansare este o nouă etapă de cunoaştere, de creaţie, de perseverare!”.

cisteianu