Arhive etichetă: Chisinau

La mulţi ani, Dle Iurie Colesnic!


 

Iurie_Colesnic_(12852212294)_(cropped).jpgAdmirație și recunoștință pentru scriitorul și istoricul literar Iurie Colesnic, oaspete drag și multașteptat în toate filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.  În această zi frumoasă Vă dorim o viață lungă și dincolo de materie, regăsirea interioară. Fie ca operele Dvs. să cunoască nemurirea, iar bucuria comunicării cu cititorii, colegii de breaslă şi oamenii dragi să Vă direcționeze spre desoperirea noilor subiecte istorice și arhitecturale. 

Iurie Colesnic s-a născut la 12 august 1955 în satul Dereneu, Călărași într-o famile de învățători.

A absolvit Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Chișinău (1973-1978), în prezent Universitatea Tehnică din Moldova. Între anii 1972-1973 a fost învățător de cultură fizică în satul Buda, Călărași, referent la Societatea „Știința” din Chișinău și profesor de tehnologie specială la ȘTP 10 din Chișinău între anii 1980-1983.

A fost redactor-șef și director artistic la studioul Animafilm (1986-1991), director al Centrului  de muzeografie Mihail Kogălniceanu (1991-1995, în prezent Muzeul Literaturii Române “M. Kogălniceanu”), concomitent deținând și funcția de director al Editurii Universitas (1991-1993), apoi director al Editurii Enciclopedice Gheorghe Asachi (1993-1995). În 1995 fondează Editura Museum, care în 1996 devine parte a unei stucturi mai complexe – Casa Cărții Mitropolit Petru Movilă, al cărei director este până în prezent.

 În anul 2000 este decorat cu Medalia Sfântul Daniil, este numit Membru – Corespondent al Academiei Internaționale de Cadre de la Kiev și Doctor „Honoris Cauza” al Universității Umaniste din Chișinău.

Printre cele mai remarcabile lucrări se numără:  Arta memoriei (1987), Doina dorurilor noastre (1990), Basarabia necunoscută, 5 vol. (1993-2005), Generația Unirii (2004) ș.a. De asemenea, Iurie Colesnic se poate mândri cu scrierea scenariilor pentru filmele:  “Binecuvântare” (1989), “Buburuza” (1991), “Harap Alb” (1991) și “Filozofii din Cubolta” (1997).

Această prezentare necesită JavaScript.

 Așteptăm noi întâlniri, noi lansări, conferinţe și alte activități inedite organizate împreună cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.  La mulți ani, Domnule Iurie Colesnic, să ne trăiți!

Reclame

Trei bijuterii arhitecturale


În contextul priorităţii anului 2016 „Chişinău – comori ascunse: surprindem arhitectura și viața urbană” (580 ani de la prima atestare a Chișinăului) Biblioteca Centrală a realizat un clip video cu genericul „Trei bijuterii arhitecturale”.

„Hai Moldova!” revine!


0da0158f-9954-4394-b228-a9dbbc3e7377În dimineaţa zilei de marţi, 2 august 2016, sala de lectură a Bibliotecii Centrale a BM “B.P.Hasdeu” a fost gazda unei conferinţe de presă cu ocazia lansării Zilei de Curăţenie “Hai Moldova!” care va avea loc pe 24 septembrie 2016, atât în Republica Moldova, cât şi în România.

La conferinţă au fost prezenţi şi au rostit discursuri: Valeriu Munteanu, ministrul Mediului al Republicii Moldova, Andrei Coşuleanu, director executiv „Let’s Do It, Romania!”, Nicolae Pascaru, project manager „Hai Moldova!”, precum şi Anna-Katharina Scheidereiter, reprezentantul Companiei „Kaufland Romania”, partener al proiectului.dccd3b37-0c26-431c-b5e8-0316a8f0587c Continuă citirea →

Monumentul nerealizat al Unirii


În weekend citim despre Chișinău

12910700_1050202098371002_955123705_n

Fiecare generație vrea să-și lase însemnele pe răbojul timpului. Pe la mijlocul deceniului patru generația Unirii găsi de cviință să ridice un monument, în centrul Chișinăului, care ar aminti neamului de acest mare act politic. A fost creat un comitet organizatoric, s-au trasat direcțiile de acțiune, s-a rezolvat latura financiară, s-a ales locul plasării viitorului monument, s-a desemnat comitetul tehnic care urma să execute lucrările.  

        S-au încadrat în acestă muncă și Pantelimon Halippa, și primarul Chișinăului de pe atunci I. Costin, și generalul Ciupercă, și chiar Ion Inculeț, care la acea vreme locuia la București.

      Locul monumentului a fost ales minunțios, desigur fiind cel mai bun: la intersecția străzii Carol I și a bulevardului Carol II, adică ceea ce ar corespunde astăzi intersecției – strada Pușkin și bulecardul Ștefan cel Mare și Sfânt.

    Comitetul tehnic, din care făceau parte inginerii Profir Buciușcan și sculptorul Alexandru Plămădeală, au primit descrierea elementelor pe care trebuia să le conțină viitorul monument și de care urma să țină cont sculptorul, menționându-se faptul că lucrarea necesită o executare în stil modern.12919033_1050202095037669_25929364_n

  Alexandru Plămădeală a zămislit o machetă la scara unu la zece pe care a prezentat-o comitetului executiv pentru aprobare. Macheta a fost tipărită pe coperta revistei Viața Basarabiei. E interesant de menționat că Olga Plămădeală în paginile aceeași reviste, descrie amănunțit acestă operă, oferindu-ne șansa de a cunoaște gândurile ce-l frământau pe creator la acel moment. Continuă citirea →

A fost odată în Chișinău…


În weekend citim despre Chișinău.

Clubul Nobilimii

   17_opt   Multă lume bună din acea vreme nu avea acces la Clubul Englezesc și era firesc să apară o structură paralelă, dar cu un statut mai democratic, care ar fi permis accesul la club unui șir mai mare de doritori. Așa că la 1864, pe 1 octombrie, a fost recunoscut oficial apariția Clubului Nobilimii din Chișinău. Unul dintre fondatorii de bază ai acestui club era Trofim T. Grizov, președintele Tribunalului Comercial din Chișinău. De aici și componența clubului care includea și marea nobilime ereditară și diverși funcționari.

      Clubul Nobilimii, teatrul lui Grosman, opera italiană, hotelul Petersburg din strada de Aur (Haralambie), cofetăria Manikov erau locurile de întâlnire ale elitei orașului. În sălile Clubului puteai să întâlnești pe locotenentul Timuș, veteran din războiul Crimeii, pe bătrânii Codreanu și Cervinski, care acum patruzeci de ani păreau scoși din paginileunor albume vechi.Gulere înalte, cravate mari și fracuri cu tăietura model de pe vremea tinereții lor, înfrumusețau aceste întruniri. Pretutindeni se auzea vorba moldovenească, căci aceasta era locul de întrunire al stâlpilor societății de odinioară.

         Clubul avea o bibliotecă bogată, s-a construit special o clădire pentru teatru și tot aici un teatru de vară. Prima stație electrică din Basarabia a fost instalată tot la Clubul Nobilimii. La 27 martie 1918 recepția oficială cu ocazia semnării Actului Unirii Basarabiei cu România a fost dată în incinta acestui club, în prezența delegației române în frunte cu prim-ministrul Alexandru Marghiloman. Iar în 1925, când regele Ferdinand I și regina Maria au vizitat Basarabia, la Chișinău au vizitat și Clubul Nobilimii.IMG (5)

          Edificiul a fost distrus în anii celui de al doilea război mondial. Pe locul lui a fost înălţat Cinematograful „Patria”.

Din cartea:  Colesnic, Iurie. Chișinăul din Amintire / Iurie Colesnic ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch.:„Grafema Libris”SRL, 2011. –  P. 116