Arhive etichetă: critica literara

Un om al epocii luminilor: Ion Budai-Deleanu


Ioan-budaideleanuÎn anul 2018, scriitorul Ion Budai-Deleanu aniversează 255 ani de la naștere.

Se naşte la 6 ianuarie 1763 (?) în comuna Cigmău. Primul din cei zece copii ai preotului  greco-catolic Solomon Budai din localitate. A fost  scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist, corifeu al Școlii Ardelene. Își face studiile la Viena, unde, pe lângă pregătirea teologică, studiază filologia și dreptul. Își alege o carieră funcționărească, de înalt consilier imperial, dar este preocupat cu precădere de probleme filologice și de literatură. Cunoaște mai multe limbi, între care latina, italiana și franceza, pe lângă germană și maghiara. El se implică în mișcarea iluministă de emancipare intelectuală a românilor, prin studii individuale sau scrise în colaborare cu ceilalți reprezentanți ai Școlii Ardelene.

Este autor al unor importante lucrări istorice (De originibus popularum Transylvanie. De unione trium nationum) și lingvistice (Temeiurile gramaticii românești, Lexicon pentru cărturari, Lexicon românesc-nemțesc și nemțesc-românesc).

Ion Budai-Deleanu se înscrie în eternitate mai ales prin epopeea sa Țiganiada, capodoperă a literaturii noastre și operă de valoare universală, scriere uimitoare pentru vremea respectivă și pentru stadiul de evoluție, de la accea dată a literaturii române.

În continuare, vă prezentăm atît operele autorului, cât și critica literară a lucrărilor și care le puteți găsi și consulta la biblioteca noastră.

Listă bibliografică virtuală

Opera scriitorului Ion Budai-Deleanu

  • Budai-Deleanu, Ion. De originibus populorum Transylvaniae Despre originile popoarelor din transilvania: în 2 vol. – București: Editura Enciclopedică, 1991.
  • Vol. 1 / Ediție de Ladislau Gyemant, cu o introducere de Ștefan Pascu și Ladislau Gyemant; note și traducere de Ladislau Gyemant. București: Editura Enciclopedică, 1991. – 336 p.
  • Vol. 2 / Ediție de Ladislau Gyemant, cu o introducere de Ștefan Pascu și Ladislau Gyemant; note și traducere de Ladislau Gyemant. – București: Editura Enciclopedică, 1991. – 559 p.
  • Budai-Deleanu, Ion. Ţiganiada / Ion Budai-Deleanu; prolog: Leonachi Dianeu. – Bucureşti: Editura Simplu, 2008. – 328 p.
  • Budai-Deleanu, Ion. Ţiganiada / Ion Budai-Deleanu; prolog: Leonachi Dianeu. – Bucureşti – Chișinău: Editura Litera Internațional, 2001. – 400 p.
  • Budai-Deleanu, Ion. Ţiganiada / Ion Budai-Deleanu; prolog: Leonachi Dianeu. – Bucureşti: Editura Litera, 1997. – 368 p.
  • Budai-Deleanu, Ion. Ţiganiada / Ion Budai-Deleanu; prolog: Leonachi Dianeu. – Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1994. – 127 p.
  • Budai-Deleanu, Ion. Tiganiada ou Le campement de tsiganesa / Ion Budai-Deleanu; trad. în lb. fr.: Romanița, Aurelia și Valeriu Rusu; adapt.: Framcoise Mingot-Tauran. – București: Editura Biblioteca Bucureștilor, 2003. – 453 p.

Critica operei scriitorului Ion Budai-Deleanu

  • Alexandrescu, Emil. Ion Budai Deleanu – Țiganiada / / Emil Alexandri Literatura română în analize și sinteze. – București, 2005. – P. 99. – 100.
  • Ciocanu, Ion. Ion Budai Deleanu – Țiganiada //  Ion Ciocanu. Literatura română. Stidii și material pentru învățământul preuniversitar. – Chișinău, 2003. – P. 32. – 34.
  • Sorohan, Elvira. Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu / Elvira Sorohan. – București, 1984. – 294 p.

Sursa biografiei:  slideshare.com

Sursa foto: wikipedia.org

 

 

 

 

Romanele lui Dan Brown – adevăr sau provocare


Dan Brown a devenit cunoscut graţie romanului Codul lui Da Vinci. Romanul a devenit subiect de discuţie din cauza stilului în care a fost scris, informaţiile care au fost prezentate. Ecranizarea romanului, la fel, a fost subiect de discuţie, Biserica interzicând chiar vizionarea acestui film, ceea ce, de fapt, a intrigat opinia publică în ceea ce priveşte atât filmul cât şi cartea.

În urma acestui „scandal” la nivel naţional, dar şi internaţional au fost făcute diverse cercetări în baza simbolurilor din romanul Codul lui da Vinci, în vederea explicării semnificaţiilor şi reflectarea adevărului. Dan Brown însuşi afirmă că toate referinţele care au fost incluse în roman sunt bazate pe date reale, documentându-se şi din sursele a cinci membri din cadrul organizaţiei Opus Dei (trei activi, doi foşti membri), care şi-au împărtăşit opiniile lor, atât pozitive cât şi negative, cu privire la activitatea lor în cadrul Ordinului. Alte surse utile în ceea ce priveşte documentarea în scrierea romanului au fost: Muzeul Louvre, Ministerul Francez al Culturii, Proiectul Gutenberg, Colecţia Muniment de la Westminster, tatăl lui Dan Brown – Richard Brown – scriitor şi profesor de matematică – pentru ajutorul în privinţa numărului de aur şi a Şirului Fibocacci, dar şi alte surse.

În acest context vă prezentăm cărţile ce reflectă acest subiect, inclusiv romanele lui Dan Brown. Cărţile ce urmează a fi prezentate se află în colecţiile Bibliotecii Centrale „B.P. Hasdeu”. Continuă citirea →

George Topîrceanu, o eternitate a literaturii române


În anul curent, pe data de 7 mai se împlinesc 80 de ani de la trecerea în nefiinţă a poetului George Topîrceanu.

Expoziție virtuală de carte

balade vesele si tristeTopîrceanu, George. Balade vesele şi triste / George Topîrceanu; ed. îngrijită: Adrian Săvoiu. – Bucureşti : Art, 2008. – 212 p.

Versurile din ediţia curentă sunt împărţite în trei părţi: Balade vesele şi triste, Parodii originale, Migdale amare. Poetul George Topîrceanu a scris versuri dedicat anotimpului primăvară, vară, toamnă, balade dedicate călătorului, morţii, etc.

Lucrarea mai conţine un tabel cronologic şi dosar critic.

Alte ediţii a lucrării Balade vesele şi triste sunt editate şi la editura Prut Internaţional şi Litera din Chişinău.

Topîrceanu, George. Cocostîrcul albastru / George Topîrceanu. – Chişinău : Litera, 1997. – 296 p.

Textele din ediţia curentă au fost reproduse după:

  1. Topîrceanu, Scrieri în două volume. Ediţie îngrijită, prefaţă, note, cometnarii, tabel cronologic şi bibliografie de Al. Săndulescu. Editura Minerva, Bucureşti, 1983.

Volumul include Balade vesele şi triste, Din ciclul „Parodii originalul”, Din ciclul „Migdale amare”, Parodii în proză, conferinţe, Articole, cronici, recenzii, Din periodice, Postume.

Lucrarea are tabel cronologic şi referinţe critice.

Topîrceanu, George. Minunile Sfîntului Sisoe / George Topîrceanu. – Iaşi : Princeps Edit, 2004. – 67 p.

Nota editorului

Minunile Sfîntului Sisoe, romanul satiric şi antimistic, în care Mihail Sadoveanu vedea „o capodoperă în proză, este o scriere rămasă neterminată. Lucrare postumă, ea apărea pentru prima oară în Revista „Însemnări ieşene”, nr. 1, 1983, şi tot în 1938, în volumul POSTUME, îngrijit de Otilia Cazimir şi apărut la Editura „Cartea Românească”, la un an după moartea autorului…”

Sperăm din toată inima ca isprăvile acestui sfînt Sisoe, coborît din existenţa sa paradisiacă pe pămînt, să fie o lectură plăcută şi în această ediţie, pentru cititorii de toate vîrstele.

O altă ediţie a volumului Minunile Sfîntului Sisoe este editată la Iaşi de editura Junimea în anul 1972.

Topîrceanu, George. Minunile Sfîntului Sisoe şi alte proze / George Topîrceanu. – minunile sf sisoe_ed. LiteraChişinău : Litera, 1997. – 304 p.

Testele au fost reproduse după: George Topîrceanu, Scrieri, în două volume. Ediţie îngrijită, prefaţă, note, comentarii, tabel cronologic de Al. Săndulescu.Editura Minerva, Bucureşti, 1983.

Pe lîngă lucrarea Minunile Sfîntului Sisoe, sunt incluse Scrisori fără adresă, Pirin-Planina, Amintiri din luptele de la Turtucaia.

Topîrceanu, George. Opera poetică: în 2 volume / George Topîrceanu. – Chişinău : Cartier, 2002.

Vol. I. – 176 p.

Vol. II. – 192 p.

Volumul I include Balade vesele şi triste, Parodii originale, Pagini din diferiţi autori: Homer, Alfred de Musset, Al. Depărăţeanu, Dimitrie Bolintineanu, George Coşbuc, A. Mirea, O. Goga, I. Minulescu, M. Codreanu, Mircea Dem. Rădulescu, C. Pavelescu, A. Maniu, N. Davidescu, O. Cazimir, D. Botez, T. Arghezi.

Volumul II include Migdale amare, Jos cortina, Poezii neincluse în ultimele ediţii, Din periodice, Fables microscopiques, Postume, Fabule mici pentru oameni mari, Fabule pentru copii.

În final este un indice alfabetic al poeziilor (după titlu).

Topîrceanu, George. Pagini de proză / George Topîrceanu; antologie şi postfaţă: Mihail Iordache. – Iaşi : Junimea, 1985. – 415 p.

Proza din ediţia curentă include: Povestiri, schiţe, roman (Aminitire, O aventură, focurile etc.); Parodii(D. D. Pătrăşcanu, M. Sadoveanu, C. Hogaş: Note din călătorie); Memoralistică, evocări (Pirin-Planina, Ioan Slavici, Pro memoria), Proză polemică şi umoristică (Civilizaţia locală, Focul de la Moreni, despre duel etc.), Conferinţe (Sărbătoarea cărţii, Săptămîna cărţii, Cum am devenit ieşean?).

La finalul ediţiei găsiţi şi o postfaţă scrisă de Mihail Iordache.

poeme aleseTopîrceanu, George. Poeme alese / George Topîrceanu; prefaţă: Daniel Corbu. – Iaşi : Princeps Edit, 2004. – 118 p.

Poemele sunt culese din volumele Balade vesele şi triste, Parodii originale, migdale amare şi Postume.

„Problema care se pune, firesc, în cazul unui poet ca Topîrceanu, este cea a actualităţii poeziei, a rezistenţei ei la timp şi nu a doctrinei, a teoriilor despre poezie expuse în ceea ce el numea „modeste pagini de critică literară în pilde”. Încă de la apariţia Parodiilor originale (1916) şi a Baladelor vesele şi triste, în acelaşi an, principalii comentatori observau că în poezia sa perfecţiunea tehnică şi perfecţiunea artistică se condiţionau reciproc, fără a se confunda” afirmă Daniel Corbu în prefaţa cărţii.

Topîrceanu, George. Scrieri: în volume / George Topîrceanu. – Bucureşti : Ed. Minerva.

Vol. II. – Ed. îngrijită, prefaţă, note, comentarii, tabel cronologic şi bibliografie: Al. Săndulescu. – 1983. – 749 p.

Volumul II include următoarele lucrări: Domnia lui Ciubăr-vodă; Pirin-planina; Minunile Sfîntului Sisoe; Parodii în proză, jurnale; conferinţe, Articole, cronici, recenzii; Addenda; Corespondenţă.

În final, găsiţi Note şi comentarii şi bibliografie.

Topîrceanu, George. Versuri / George Topîrceanu. – Chişinău : Cartier, 2000. – 191 p.versuri

Volumul include Balade vesele şi triste, Pagini din diferiţi autori (Homer, Alfred de Musset, Al. Depărăţeanu, Dimitrie Bolintineanu, George Coşbuc, A. Mirea, O. Goga, I. Minulescu, M. Codreanu, Mircea Dem. Rădulescu, C. Pavelescu, A. Maniu, N. Davidescu, O. Cazimir, D. Botez, T. Arghezi.

Critică despre poetul George Topîrceanu

Vă recomandăm trei lucrări ce fac referinţă la personalitatea scriitorului şi opera poetică a lui George Topîrceeanu:

G. Topîrceanu în amintirile contemporanilor / antologie şi prefaţă: Silvia Popescu. – Iaşi : Princeps Edit, 2006. – 309 p. – Ediţia a doua.

Ciopraga, Constantin. G. Topîrceanu / C. Ciopraga. – Bucureşti : Editura pentru Literatură,  1966. – 447 p.

Ene, Virgiliu. G. Topîrceanu / v. Ene. – Bucureşti : Editura Tineretului, s. a. – 144 p.

Această prezentare necesită JavaScript.

Un istoric literar „de frontieră”


10000628           Nicolae Bileţchi (12 martie 1937, Oprişeni, Bucovina, azi Dubovka, Ucraina) – critic şi istoric literar. A absolvit Facultatea de Filologie (secţia germano-romanică) la Universitatea din Cernăuţi (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Ştiinţe din URSS, între 1964 şi 1967, şi-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie şi Teorie Literară al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie elementî v moldavskoi sovetskoi dramaturgii (Elementele epic şi liric în dramaturgia sovietică moldovenească) (1972).

Revistă bibliografică virtuală

1Bileţchi, Nicolae. Analize şi sinteze critice / Nicolae Bileţchi; Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie. – Chişinău: Elan Poligraf, 2007. – 336 p.

Cartea de față este compusă din trei compartimente:

  1. Din persprectiva înnoirii și integrării.
  2. Cu cărțile pe masă. Relecturi din Ion Druță.
  3. Profiluri și medalioane literare.

Cartea Analize și sinteze critice este un rezultat al alinierii eforturilor nobile.

 

 

Scan

Bileţchi, Nicolae. Consemnări critice / Nicolae Bileţchi. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1976. – 197 p.

             Nicolae Bilețchi ia în dezbatere o seamă de probleme ale literaturii de azi, căutînd să-l încadreze pe cititor în descifrarea sensurilor ideologico-artistice ale operelor. Nu lipsesc paralelele întemeiate și instructive între lucrările autorilor moldoveni și unele opere ale scriitorilor din alte republici.

    Bileţchi s-a afirmat ca un avizat cercetător al dramaturgiei şi prozei contemporane din Republica Moldova. Plătind o vreme tribut înţelegerii literaturii prin prisma realismului socialist, Bileţchi realizează totuşi exegeze serioase, în care predomină analiza psihologică a personajelor şi atenţia concentrată asupra procedeelor artistice.

5Bileţchi, Nicolae. Romanul şi contemporanietate. Problema constituirii geniului romanesc / Nicolae Bileţchi; Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; Filiala „Onisifor Ghibu”. – Iaşi: Tipo Moldova, 2015. – 265 p.

          Efortul de sincronizare cu statutul criticii şi istoriei literare moderne se vădeşte în studiul Romanul şi contemporaneitatea (1984), unde Bileţchi apelează la un instrumentar critic complex şi la un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularităţile formale (Zbor frânt de Vladimir Beşleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcţia estetică” (Disc de George Meniuc), la interferenţa timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului (Povestea cu cocoşul roşu de Vasile Vasilache). Bileţchi formulează tot aici şi rezerve critice, abordând cu luciditate şi în toată complexitatea lui procesul literar.

Alte lucrări.

downloadVasile Coroban: un arbitru într-o lue a arbitrarului, coord.: M. Cimpoi / Academia de Ştiinţe a Moldovei. – Chişinău: Ştiinţa, 2010. – 324 p.

        Vasile Coroban a fost istoric și critic literar din Republica Moldova, doctor habilitat în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor. S-a consacrat studiului adâncit al literaturii române şi universale, însuşind limbile franceză, germană şi rusă şi cunoscând bine literaturile scrise în aceste limbi. Şi-a asigurat prin autodidacticism o solidă formaţie de tip universitar şi universalist, adică enciclopedic.

     Cartea este prilejuită împlinirii a o sută de ani de la naşterea distinsului profesor şi om de ştiinţă şi este structurată în cinci compartimente distincte:

  1. Profiluri. Analize. Interpretări
  2. Referințe critice. Evocări. Mărturii. Dedicații
  • Vasile Coroban prin el însuși
  1. Mărturii ale dezmățului totalitar (addenda)
  2. Viața în imagini– fotografii cu Vasile Coroban, cu familia, colegii și prietenii.

Lucrarea include un text introductiv semnat de președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca şi un tabel cronologic al vieții și operei lui Vasile Coroban.

Vladimir Beşleagă, omul luminat / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Instit. de Filologie. – Chişinău: Ştiinţa, 2011. – 328 p.

0_coperta-personalitati-notorii-besleaga-vladimir-omul-luminat

          Inegal  în tot ce scrie, ca un om viu în toate ce este, Beşleagă este personajul deschis interpretărilor şi deschis literaturii. Nu putem aştepta de la el decât o surpriză, pentru care vom căuta multă vreme cheia înţelegerii, pentru că nu este scriitorul care îşi va alimenta orgoliul cu laurii unui succes de altă dată. […]

Mircea V. Ciobanu

 

 

Sursa: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/03/31/vasile-coroban-un-arbitru-intr-o-lume-a-arbitrarului/

www.crispedia.ro 

Constantin Ciopraga – istoric şi critic literar, hermeneut, dominant în istoria literaturii române


A-murit-academicianul-Constantin-CiopragaConstantin Ciopraga (12 mai 1916 – 2 februarie 2009) , critic şi istoric literar român, poet, memoralist, profesor universitar.
S-a născut la Paşcani, a urmat clasele primare (1923-1927) şi gimnaziul (1927-1932) în oraşul natal, liceul „Nicu Gane” din Fălticeni (1933-1937), Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii ieşene (1937-1942). A devenit cadru didactic al aceleiaşi universităţi începând cu anul 1949. Între 1963 -1983 a fost şeful Catedrei de Literatură Română. In 1966 devine redactor-şef al nou-înfiinţatei reviste „Cronica”. A fost doctor şi doctor docent, membru de onoare al Academiei Române.
Profesorul Constantin Ciopraga a scris un mare număr de articole şi studii de istorie literară, colaborând la multe din publicaţiile de specialitate din România. A semnat un număr important de volume, dintre care pot fi amintite monografiile dedicate unor scriitori precum Calistrat Hogaş (1960), George Topârceanu (1966), Mihail Sadoveanu (1966), Hortensia Papadat-Bengescu (1973), Mihail Sadoveanu (1981). Din lista volumelor publicate nu lipsesc culegerile de studii şi eseuri: Portrete şi reflecţii literare (1967), Între Ulysse şi Don Quijote (1978), Propilee. Cărţi şi destine (1984), Amfiteatru cu poeţi (1995 şi 2001), Perspective, studii critice (2001). Un volum este dedicat poeziei lui Eminescu: Poezia lui Eminescu. Arhetipuri şi metafore fundamentale (1990).
Istoria literaturii a fost o preocupare constantă a profesorului Constantin Ciopraga, publicând volumele: Literatura română între 1900-1918(1970) şi, mai ales, Personalitatea literaturii române (1973 şi 1997). Profesorul Constantin Ciopraga nu a ocolit nici scrisul beletristic: Ecran interior ( versuri, 1975), Nisipul (roman, 1989), Caietele privitorului tăcut (memorii, 2001).
Scrisul lui Constantin Ciopraga se remarcă prin echilibru şi prin ţinută academică, prin rigoare, prin acribia documentării. Exemplul său ca profesor al Facultăţii de Filologie a modelat generaţii de studenţi şi a constituit un model de urmat pentru colegii din colectivul Catedrei de Literatură Română.
Volumele sale de critică literară, precum şi cele care îl prezintă pe Constantin Ciopraga în calitate de autor de eseuri, poezie şi proză sau traducător din limba franceză, italiană şi spaniolă, îi conferă un loc dominant în istoria literaturii române.
Constantin Ciopraga este deţinător al unor premii importante: Premiul Uniunii Scriitorilor (1985), Premiul „Mihai Eminescu” (1987), Premiul Convorbiri literare (2000), Premiul Mediterraneo – Italia (1985), Premiul Criticilor Literari Italieni „Olivo d’Oro” etc.

                                                                                                                                 

                                                                                                                          Expoziţie virtuală
STUDII DE CRITICĂ LITERARĂ 

13081760_1175912909109473_1653945787_nAmfiteatru cu poeţi / Constantin Ciopraga. – Ed. a 2-a rev. – Iaşi : Ed. Princeps Edit, 2002. – 578 p.
„Nici o literatură nu e făcută numai de scriitori mari. Singuri ei însă o reprezintă, ceilalţi fiind voci de acompaniament, de unde, ca într-o piesă muzicală, profilarea în diminuendo a celor de nivel secund, lăsînd ca reliefurile, înălţimile caracteristice, să apară la seara reală. Distanţarea de lucruri condiţionează acea privire filtrantă care, asociindu-şi distanţe în timp, lasă deoparte cărţile de orizont mic, monologurile fără aripi, pentru a se opri la valorile cu destin vertical. Prin considerabila diversitate figurativ-statistică, prin modalităţile de imersiune în mister şi abisal, implicit prin capacitatea de a produce mitologii, poezia interbelică probează că un sfert de veac a fost de ajuns pentru a propulsa personalităţi columnare, apte să onoreze orice literatură”. (Constantin Ciopraga. Deschidere, p. 5).
Cartea este structurată în trei capitole: Personalităţi columnare (T. Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu); Reliefuri interferente (Ion Pillat, V. Voiculescu, Adrian Maniu, Al. Philippide; Ion Vinea, B. Fundoianu); Voci şi partituri ale poeţilor din diferite generaţii (Nichifor Crainic, Zaharia Stancu, Dan Botta, Perpessicius, Aron Cotruş, Emil Botta, Tristan Tzara, Virgil Gheorghie, Emil Gulian, Magda Isanos etc)

13059853_1175912912442806_175534143_nÎntre ULYSSE şi DON QUIJOTE : Reflecţii despre lteratură / Constantin Ciopraga. – Iaşi, Junimea, 1978. – 301 p.
„Imensităţi de cuvinte, rostite de oameni care există, trec inevitabil în neant. Totuşi, de partea cuvintelor stă miracolul. Scrisul poate fi voluptate, expansiune, mod de rezistenţă. Din cuvinte au luat fiinţă Ulysse şi Don Quijote, care n-au existat…” (Reflecţie liminară, p. 5)
Volumul Între Ulysse şi Don Quijote înscrie programatic exegeza critică între, pe de o parte, contemplarea entuziastă a scrisului artistic şi, de cealaltă parte, necesitatea prozaică a conceptualizării. De aici, preferinţa pentru cumpătarea propusă de comentariul istorico-literar.
În primul capitol al cărţii Suprafeţe şi adâncimi sunt reflecţiile autorului asupra unor astfel de teme: Poezia şi cuvintele, Poetul şi condiţia umană, Poezie şi certitudine, Metamorfozele poeziei, Nichita Stănescu în două oglinzi etc. În capitolul doi autorul ne prezintă Înţelesuri constructive despre: Timp şi evocare, Reflecţii depsre gust, Despre lectura literaturii, Măştile lui G. Ibrăileanu etc. Umează să aflăm din capitolul trei Reflecţii nefanteziste, care se referă la: Viaţa ca panoramă, Viaţă şi literatură, Orizonturi ale artei.

13046106_1175912902442807_146413564_nPersonalitatea literaturii române / Constantin Ciopraga. – Iaşi : Ed. Princeps Edit, 2007. – 412 p.
Dificultăţile definirii a ceea ce numim personalitatea literaturii române – aceasta văzută din chiar interiorul ei –, sunt, nici vorbă, mari. Din nefiricire, doar în puţine cazuri ni se oferă păreri din afară (de peste hotare), în parte contadictorii. Departe de orice fanatisme ţi apologie, dar cu voluptatea adevărului, sinteza aceasta reprezintă în esenţă puncte de vedere, poate mai exact o meditaţie despre literatura româna în raport cu alte literaturi romanice sau de alt gen. Alte perspective sunt nu numai posibile, dar şi necesare. (Constantin Ciopraga)
In Personalitatea literaturii române este propusă o privire generală asupra întregii noastre literaturi, urmărindu-se nota fundamentală, distinctă. Lectura acestui volum va contribui la dezvăluirea, pentru cititor, a unor astfel de teme: Despre reverberaţiile sacrului, Dimensiuni ale fantasticului, Tăcerea mamei universale, „Mioriticul” sau despre exorcizarea tragicului etc., fiind expuse şi viziuni ale autorului despre opera scriitorilor: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, M. Sadoveanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Urmuz, Vintilă Horia, ş.a. În ajutorul cititorului a fost alcătuit un Indice de nume.
13089943_1175912922442805_1397440209_nPropilee : Cărţi şi destine / Constantin Ciopraga. – Iaşi : Junimea, 1984. – 369 p.
„Simbolic vorbind, Propileele au funcţia unui „memento”, avertizînd şi instruind în sensul reculgerii. Te consideri, poate, asemenea celor vechi, un constructor. Ai cioplit coloane şi frize, ai sculptat cariatide şi figuri votive, – însă acestea nu sînt încă temple. Ele, piesele astfel pregătite, aşteaptă momentul convergenţei, prinderea în încheieturi, clipa cînd, vor spune privitorilor mai mult decît nişte lucruri disparate”. (Constantin Ciopraga).
Lucrarea dată este compusă din următoarele compartimente: Galerie de portrete (Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, George Bacovia, Zaharia Stancu, Albert Camus, Marin Preda), Perspective şi reflecţii (despre Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Turor Vianu, G. Călinescu ş.a.), Farmecul memoriilor (despre Memoralistica – o retorică a genului, Şerban Cioculescu, G. T.Kirileanu, E. Lovinescu ş.a ).

MONOGRAFII

downloadG. Topîrceanu / Constantin Ciopraga. – Bucureşti : Ed. pentru literatura, 1966.– 448 p.
Un studiu amplu despre scriitorul G. Topîrceanu, axat pe următoarele etape din viaţa şi opera acestui mare poet român: Începuturi. Perigrinări timpurii; În ambiaanţa liceului. Debutul literar; Certitudini poetice; Teatrul şi lumea lui; Şezători literare; Epoca celor dintîi volume; Între literatură şi război; Climatul maturităţii; Universul poetului; Parodia – critică disimulată; Dimensiunile prozei (extras din cuprinsul cărţii).
Volumul este însoţit de un grupaj de fotografii inedite ale scriitorului George Topîrceanu şi de un consistent capitol de trimiteri bibliografice (p. 399-443).

13084181_1175912905776140_1476555391_nMihail Sadoveanu : Fascinaţia tiparelor originare / Constantin Ciopraga. – Bucureşti : Ed. Eminescu, 1981. – 424 p.
Liniile sugerate de acest volum, în capitolele corespunzătoare, sunt dezvoltate în monografiile dedicate operei eminesciene şi sadoveniene. În primul caz, sunt urmărite „arhetipuri şi metafore fundamentale”, în al doilea – „fascinaţia tiparelor originare”. De fiecare dată, se identifică un strat arhetipal şi mitologic… (Eseu lexicografic. Dan Mănucă)
În deschiderea acestui volum se regăseşte un Preludiu în care Constantin Ciopraga afirmă: „Nu numai prin masivitate, opera ciclopică a lui Sadoveanu este fără egal”. Urmează o minuţioasă prezentare a spiritului vieţii şi operei sadoveniene, reunită în cinci părţi, conform cuprinsului: O panoramă a mediilor (Stiluru umane şi destine, Semnele mentalităţilor originare; Timpul naturii: prezent şi eternitate); Timpul regăsit (Istoria ca literatură); Între Carpaţi şi Orient (Tipare dacicie şi ecouri din Răsărit) ; Mitologii ale Pământului (Muntele – fragment de totalitate, Între tăcere şi cuvânt); Panoramic final (este prezentat un amînunţit tabel cronologic al scriitorului (G. Topîrceanu)