Arhive etichetă: cultura

Ziua Internațională a Culturii


images (1)La data de 15 aprilie toate țările din întreaga lume aniversează anual Ziua Mondială a Culturii. Această sărbătoare a fost înființată pentru a comemora adoptarea Pactului Roerich în 1935.Pactul Roerich este un tratat inter-american privind protecția instituțiilor artistice, științifice și a monumentelor istorice. Ideea sa principală este recunoașterea juridică a faptului că apărarea obiectelor culturale este mai importantă decât apărarea militară. Ideea creării Zilei Mondiale a Culturii aparține Ligii Mondiale a Culturii. Organizația a inițiat înființarea acestei sărbători în 1998. Mai târziu a făcut mai multe propuneri pentru a stabili Ziua Internațională a Culturii în perioada 2008-2009, care urma să fie sărbătorită cu ocazia aniversării semnării Pactului de la Roerich. În prezent, această sărbătoare este oficiată în diferite țări din întreaga lume. Pactul de la Roerich a devenit unul dintre cele mai importante documente care influențează formarea standardelor juridice internaționale pentru protejarea patrimoniului cultural al lumii. Pactul și-a luat numele după pictorul și activistul rus Nicholas Roerich, care a făcut apel la guvernele țărilor beligerante în 1914 să semneze un acord internațional care să protejeze monumentele culturale distruse ca urmare a ostilităților. Ideea lui nu a fost susținută la acel moment. Ideea a fost pusă în aplicare abia la 15 aprilie 1935, când 21 de șefi de state s-au adunat la Washington DC pentru a dezbate problema privind protecția instituțiilor artistice, academice și monumentelor istorice.

images (2)Anul 2017 marchează cea de-a 82-a aniversare a Pactului Roerich.

Îngrijirea culturii este deosebit de importantă astăzi, când planeta și societatea umană trec prin noi crize economico-ecologice globale, cataclisme și conflicte militare.

Numai ascensiunea culturii poate să înceteze conflictele militare și să facă mai morală politica și economia și să unească oamenii din întreaga lume în ciuda naționalității, vârstei, sexului, situației sociale și financiare. Numai acceptarea culturii ca idee națională de către guvernele din întreaga lume poate fi un angajament hotărâtor al păcii pe planeta Pământ.

„În viața socială, primatul spiritual aparține culturii. Scopul societății nu se realizează nici în politică, nici în economie, ci în Cultură”, a scris filozoful Nicolas Berdyaev.

 

 

 

 

Ziua Naţională a Culturii


 

               Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naționale, reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu. Camera Deputaților a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, prin care ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naționale.

         Şi în alte țări europene, Ziua Culturii Naționale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morții lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale. 

        Ziua Națională a Culturii va fi sărbătorită prin intermediul mai multor activități culturale la Chișinău. Manifestațiile se vor desfășura la 15 ianuarie și sînt organizate de Primăria Municipiului Chișinău.

Revistă bibliografică

opac-imageStavilă, Tudor. Patrimoniul cultural al Republicii Moldova. Tudor Stăvilă. – Chişinău : Ed. ARC, 2014. – 288 p.

          Prezentul album este o adevărată carte de vizită a Republicii Moldova. Volumul include material factologic, documentar şi ilustrativ despre tezaurul cultural creat, de-a lungul mileniilor, în spaţiul dintre Nistru şi Prut. Miezul cărţii îl constituie un amplu studiu care urmăreşte evoluţia artelor şi meşteşugurilor în Republica Moldova. Studiul este bogat ilustrat cu imagini care reproduc fotografic cele mai reprezentative mostre din trecutul şi prezentul nostru: vestigii arheologice din ceramică şi bronz (statuete, coifuri, vase etc.), produse de artizanat (articole lucrate în piatră şi lemn, covoare, costume populare ş.a.), icoane şi podoabe bisericeşti, arhitectură sacră şi civilă, artă plastică modernă şi contemporană.

opac-image-1Hasdeu, Bogdan Petriceicu.  Scrieri : în 16 volume / Bogdan Petriceicu Hasdeu. – Ch. : Ed. Știința : Bibl. Municipală „B. P. Hasdeu”, 1993. – 16 vol.

      Tot aici putem să-l menţionăm şi pe Bogdan Petriceicu Hasdeu, la mai bine de un secol de la trecerea în neființă actualitatea scrierilor sale rămâne intactă. Personalitate de talie enciclopedică, el și-a asumat rolul de a sonda și de a aborda tematici universale, iar multe din studiile sale încă servesc drept piloni de referință pentru cercetările contemporane.

           Colecția sa a fost lansată la data de 18 ianuarie 2014 la Biblioteca Municipală care îi poartă numele, Sediul Central, unde de Ziua Națională a Culturii s-a desfășurat un eveniment de amploare.

https://bibliotecahasdeu.wordpress.com/2014/01/18/b-p-hasdeu-colosul-cultural-al-neamului/

Arta muzicală din Republica Moldova : Istorie şi modernitate – Chişinău : Ed. Grafema Libris, 2009. – 953 p.opac-image (2).png

           Muzica reprezintă un fenomen socio-cultural destul de complex. Este o expresie artistică unde sunt transpuse stări emoţional-psihice. Muzica cunoaşte mai multe domenii: muzica corală, muzică instrumentală, folclor etc. De altfel, şi structura lucrării reflectă configurația patrimoniului nostru muzical prin succesiunea compartimentelor: folclor, muzică religioasă, creație muzicală cultă. Lucrarea este alcătuită din trei părţi: Muzica tradiţională; Muzica sacră de tradiţie bizantină; Creaţia muzicală cultă. 

opac-image-3Bibliografia Municipiului Chişinău, 1999-2004 / Bibl. Mun. „B.P. Hasdeu”, Centrul de Inform. şi Document. „Chişinău” ; ed. îngr. de Lidia Kulikovski – Chişinău : Ed. Grafema Libris, 2009. – 444 p.

           Volumul bibliografic reflectă diversitatea vieții social-politice, economice, culturale și alte probleme ale municipiului care au avut loc de-a lungul timpului. Prezenta lucrare, poate fi considerată al treilea volum al cronicii municipiului Chișinău și include perioada 1999-2004. Ediția cuprinde 4030 de descrieri bibliografice, efectuate în urma cercetăriii și examinării a peste 100 titluri de ediții periodice abonate de BM „B.P. Hasdeu”. Materialul este structurat în mai multe capitole: Biblioteci, Cultură, Politica externă, Viața literară, iar fiecare capitol începe cu ediții aparte (cărți, albume), urmate de articole din periodicele aranjate în ordine alfabetică.  În contextul valorificării informației despre istoria și prezentul orașului Chișinău, lucrarea prezintă interes pentru cercetătorii ținutului.

opac-image-4Bibliografia Municipiului Chişinău 1995 ; ed. îngr. de Lidia Kulikovski ; alcăt. Taisia Verebcean ; red. Ludmila Pânzaru, Vlad Pohilă – Chişinău : Ed. Museum, 1996. – 288 p.

           Lucrarea bibliografică reflectă diversitatea vieții social-politice, economice, culturale și alte probleme ale municipiului în anul 1995, având ca scop informarea publicului larg despre sursele ce fac referință la Chișinău. Indexul include titluri de cărți noi, articole din culegeri, publicații periodice despre capitală în anul respectiv. Este inclus un index alfabetic de nume și un index pe subiecte.

opac-image-5Caranfil, Ninela. Nebănuita forţă a scenei / Ninela Caranfil – Chişinău : Ed. Prometeu, 2009. – 300 p.

            În această lucrare, autoarea volumului, actriţa Ninela Caranfil, face referință la activitatea ei de-a lungul timpului, divizând lucrarea în șapte capitole. În primul capitol, Jurnalul unei călătorii în Italia, autoare ne relatează despre vizita ei impresionantă în Italia. Omagii aduse unor personalităţi marcante din lumea culturală fac parte din capitolul Colegi de breaslă, prieteni, simpatii… Articolele din presă, cărţi, comunicări formează un capitol aparte – Artiştii şi viaţa lumii: atitudini. Interviurile oferite de talentata actriţă au fost incluse în capitolul Interviuri. Cuvintele frumoase şi gândurile bune aduse Ninelei Caranfil le găsim în capitolul Cu drag, despre Ninela. Încheie lucrarea capitolul Miscellanea care cuprinde dedicaţii, corespondenţă, versuri de poeţi autohtoni şi români, fiind ilustrată şi cu fotografii personale şi din activitatea teatrală.

Ziua Mondială a Turismului


Anual, la 27 septembrie, statele membre ale Organizației Mondiale a Turismului sărbătoresc Ziua Mondială a Turismului.

Ziua Mondială a Turismului aduce în atenție potențialul globziua-mondiala-a-turismului-2al al sectorului și valoarea sa socială, culturală, politică și economică în rândul comunității internaționale.

Prima oară, Ziua Mondială a Turismului a fost sărbătorită în toată lumea în 1980. Reprezentanții OMT stabilesc o temă anuală de dezbatere și o țară-gazdă în fiecare an, punând în prim-plan probleme de actualitate.

Scopul principal al Zilei Mondiale a Turismului este de a conștientiza în rândul comunității internaționale importanța turismului, a valorilor sale sociale, culturale, politice și economice.  Pe plan mondial turismul este ramura economică cea mai puternică. Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se evidențiază și ca cel mai important angajator.

ziua-mondiala-a-turismului-1„De câte ori călătorim, suntem parte a unei mișcări globale care duce inclusiv la crearea de locuri de muncă, dezvoltare și construirea de societăți sustenabile. Călătoria aduce cunoaștere, înțelegere reciprocă și ne ajută să protejăm împreună natura și moștenirea culturală”, afirmă Organizația Mondială a Turismului, în mesajul făcut public cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului 2016.

Biblioteca Centrală te invită să călătoreşti virtual cu ajutorul cărţilor din colecţia noastră, prin diferite locuri extraordinare. Indiferent unde locuieşti, tu poţi să călătoreşti. Aşa că, citind o carte interesantă – tu călătoreşti împreuna cu personaje leprincipale, participi la diferite evenimente, acţionezi în diferite situaţii şi te afli în diferite perioade.

Bibliotecă Centrală – locul unde începe călătoria ta!

ziua-mondiala-a-turismului

Sursa imaginilor: stiri.tvr.ro, amosnews.ro, radiocraiova.ro.

Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului


Fericirea este în noi, niciodată în jurul nostru

Mihail Sadoveanu

Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului se marchează din 2002, la inițiativa Asociației Internaționale de Prevenire a Suicidului și Organizației Mondiale a Sănătății, sub egida ONU. Astfel, ziua de 10 septembrie este însemnată ca Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului.  Statistica denotă un suicid la fiecare 40 de secunde. Anul acesta, manifestările pentru marcarea acestei zile se desfășoară pe tema ”Conectează-te, comunică, arată că îți pasă”, acestea fiind elemente-cheie în lupta pentru prevenirea suicidului.

Suicidul este considerat o problemă majoră care necesită multă atenție și muncă pentru prevenirea și înlăturarea acestei probleme. Dicționarul Explicativ spune că sinuciderea sau suicidul reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria moarte. De cele mai multe ori comis din disprerare, a cărei cauze este adesea atribuită unei boli mentale cum ar fi depresia, tulburarea bipolară, schizofrenia, alcoolismul sau dependența de droguri. Printre aceastea se enumeră și factorii de stres care favorizează suicidul –probleme financiare sau problemele ivite în relațiile interpersonale.

Pentru organizarea de prevenire a suicidului, Asociația Internațională pentru Prevenirea Suicidului necesită sprijinul instituțiilor de stat, al agențiilor guvernamentale, al organizațiilor non-guvernamentale, al asociațiilor naționale și internaționale, al comunităților locale, al cercetătorilor, medicilor și voluntarilor. Astfel pentru a avea o societate sănătoasă, fiecare persoană trebuie să-și facă datoria sa de cetățean: medicii să fie cointeresați de a acorda ajutorul necesar persoanelor dependente de droguri și alcool, autoritățile locale să fie cointeresați în dezvoltarea economică și reducerea sărăciei și fiecăre să se conducă după principiul: ce vreți să vă facă vouă oamenii, faceți și voi lor asemenea.

relatioship

Vrei ca lumea să se schimbe? Fă schimbări în propria ta lume. (Neale Donald Walsch)

Limba Noastră Cea Română


Promovarea valorilor naţionale şi culturale a fost întotdeauna o prioritate pentru Biblioteca Municipală. Astăzi, 31 august, este o zi specială pentru cei care vorbesc şi gândesc în limba română. Cu ocazia celui de al 28-lea an de la Declararea Limbii Române ca Limbă de Stat precum și trecerea la grafia latină, Biblioteca Centrală vă propune o expoziţie ce conţine o parte din colecţia noastră la acest subiect. Cărţi mai noi şi mai vechi, mai cunoscute sau mai puţin cunoscute vă aşteaptă să le consultaţi.

DAniehj9tllaek,lfdnulo16Bojoga, Eugenia. Limba română – între paranteze? : Despre statutul actual al limbii române în Republica Moldova / Eugenia Bojoga. – Chişinău: Arc, 2013. – 248 p.

Volumul „Limba română – între paranteze?” reprezintă o contribuţie utilă şi edificatoare pentru depăşirea crizei identitare care macină societatea moldoveană, confruntată în prezent cu două câmpuri  de forţe antagonice: pe de o parte moştenirea sovietică, cea  care o trage în trecut, încurajându-i prejudecăţile şi inerţiile păguboase, şi pe de altă parte, exigenţile modernizării, adaptarea la standardele şi la nivelul lumii civilizate, occidentale. Eugenia Bojoga nu se limitează doar să modeleze construcţii teoretice, ea analizează realităţile lingvistice de ieri şi de azi din Republica Moldova, luând în calcul sondajele de opinie, limbajul mass-media (inclusiv cel promovat de noile tehnologii informaţionale), opiniile şi viziunile concetăţenilor noştri, vine cu texte polemice, elaborate în baza instrumentarului teoretic al disciplinei numite sociolingvistică.

DAniwwk,lfdnurlo16Butuc, Petru. Studii de gramatică şi istorie a limbii române literare / Petru Butuc. – Chişinău : S.n., 2012. –  232 p.

Conferenţiar universitar la Facultatea de Filologie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, doctor în filologie din 1995, specialist în disciplinele: Istoria limbii române litearare şi limba română contemporană, scrie şi publică articole de gramatică, sociolingvistică, cultivarea limbii, istoria limbii române ş.a.

Scopul acestei culegeri de articole rezidă în demonstrarea faptului că principiul logico-semantic în gramatică, în deosebi în sintaxă, este mai eficient, mai rezultativ, deoarece concepe cercetarea faptelor de limbă de la conţinut spre formă. În lucrare sunt luate în dezbatere unele probleme de istorie a limbii române literare, pe care, din cauza şubredului context social-politic din Republica Moldova, le tratăm în raport cu cele de sociolingvistică.

DAnie9llakllo16Cartaleanu, Tatiana. Româna pentru toţi / Tatiana Cartaleanu. –  Chişinău : Litera Internaţional, 2003. – 289 p.

Acest curs şcolar comentat urmăreşte scopul de a explica elevilor, şi nu numai lor, într-o formă cât mai accesibilă, unele noţiuni ce ţin de vocabular, gramatică, ortografie şi punctuaţie, şi totodată, de a contribui la formarea deprinderii de scriere şi exprimare corectă. Exerciţiul de analiză pe care îl propunem este, de fapt, o examinare a comunicării proprii, însoţită de comentarii ale structurii lexicale şi gramaticale a limbii române. În comunicarea noastră nu există aparte subiecte ştiinţifice incluse drept conţinuturi de studiat în diferite clase de gimnaziu sau liceu. De aceea autorul a adunat secvenţele în demersul didactic într-o lucrare – sinteză adresată elevilor.

 

Ciocanu, Ion. Zborul frânt al limbii române / Ion Ciocanu. – Chişinău : Garuda-Art, 1999. – 296 p.DAniehj9tllaek,lfdulo16

În afară de faptul că în activitatea sa de critic şi istoric literar a acordat o atenţie deosebită limbii şi stilului poeziilor şi prozelor supuse comentariilor, Ion Ciocanu a abordat probleme de sociolingvistică, activează fructuos în domeniul cultivării limbii, susţinând rubrici personale şi permanente în ziarele şi revistele chişinăuiene, la posturile de radio şi TV.

DAniellakllo16Ciocanu, Ion. Noi şi cuvintele noastre : Articole şi eseuri de sociolingvistică şi de cultivare a limbii / Ion Ciocanu. – Chişinău : Pontos, 2011. – 304 p.

Să vorbim fără nici o reticenţă limba noastră, care se numeşte corect română, s-o ferim de elemente impure, ca des pomenitele rusisme, ucrainisme, ţigănisme, calchieri mecanice din alte idiomuri, să apelăm în limita posibilităţilor fiecăruia dintre noi la dicţionare bilingve, explicative, etimologice şi de altă natură, ca să realizăm odată şi odată istoricul deziderat lansat de Alexei Mateevici: „Noi trebuie să ajungem de la limba noastră proastă de astăzi numaidecât la limba literară românească”!

(Ion Ciocanu)

A promova sub orice formă o limbă moldovenească deosebită de limba română este, din punct de vedere strict lingvistic, o greşeală naivă ori o fraudă ştiinţifică; din punct de vedere istoric şi practic e o absurditate şi o utopie; din punct de vedere politic e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi, deci, un act de genocid etnico-cultural.

(Eugeniu Coşeriu)

DAniehj9tllae5k,lfdnurlo16Ciocanu, Ion. Efortul salvator : Articole şi eseuri de sociolingvistică şi de cultivare a limbii  / Ion Ciocanu. –   Chişinău : Phoenix, 2006. – 380 p.

Nu e prima oară când criticul şi istoricul literar Ion Ciocanu lasă la o parte analizele şi sintezele în domeniul beletristicii. O problemă a  problemelor în cadrul culturii din Republica Moldova – o spune şi autorul posfeţei la cartea de faţă – este revigorarea limbii române la est de Prut, şi neobositul om de cultură vine să contribuie – teoretic şi practic – la asanarea climatului lingvistic din cel de-al doilea stat românesc.

DAniwwk22,lfdnqurlo16Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literatirii române din Basarabia /  Mihai Cimpoi. –   Bucureşti : Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2009. – 352 p. 

Tudor Nedelcea spune că „prin lucrarea sa O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (apărută în ediţii revizuite şi completate, atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, în 1996, 1997, 2002, 2003, ultima, reactualizată în 2009, la Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, condusă de Eugen Simion), Mihai Cimpoi şi-a dat întreaga măsură a potenţialului său critic şi enciclopedic. Conform proverbului românesc: „Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”, savantul de la Chişinău, ca şi omologul şi prietenul său de la Bucureşti, Eugen Simion (care a editat Manuscrisele eminesciene), a fost pedepsit prin uzurparea, în contumacie, a funcţiei sale de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Vorba lui Eminescu: „Suntem români şi punctum!””.

DAniwwk22,lftdnqurlo16Codreanca, Lidia. Două mentalităţi şi o singură limbă : Pagini necunoscute din istoria limbii române din Basarabia / Lidia Codreanca. – Chişinău : S.n., 2012. – 60 p.

Autoarea a decis să pună la dispoziţia cititorului mai puţin avizat nişte dovezi lingvistice, din epoca secolului al XIX-lea, întru susţinerea denumirii corecte a limbii noastre materne. E de reţinut că anume acolo, în perioada ţarismului în Basarabia, se găsesc rădăcinile conflictului lingvistic cu care ne confruntăm decenii în şir. Anume cititorii, în timpul discuţiilor avute la tema din cadrul întîlnirilor periodice cu ei, i-au sugerat autoarei ideea acestei cărţi, prin îndemnul de a include pe internet documentele respetive. Cartea se adresează, mai întâi de toate, profesorilor de limbă română în calitate de material didactic suplimentar la orele de română. De asemenea, autoarea speră să fie utilă şi lucrătorilor din sistemul de biblioteci, care fac munca de iluminare a cititorului, precum şi tuturor celor interesaţi de soarta limbii noastre şi de numele ei corect.

DAnielakllo16Crăciun, Boris. Povestea limbii române : mică enciclopedie şcolară / Boris Crăciun. – Iaşi : Porţile Orientului, 2004. – 184 p. 

Primul almanah şcolar al limbii române, o antologie inedită, care adună – pentru elevi mici şi mari, pentru învăţători, profesori de română, părinţi – o diversitate de cunoştinţe plăcute şi utile despre limba ce-o vorbim. Cartea, care este, de fapt, o poveste şi o mică enciclopedie ilustrată, poate fi folosită – începând cu clasele II  – IV, continuând cu gimnaziul şi liceul – la orele de limbă română, în spectacolele şcolare sau ca lecturi suplimentare pentru acasă. Aici sunt selectate, pe înţelesul tânărului cititor, informaţii şi curiozităţi despre limbile lumii; limba latină şi urmaşele ei neolatine; naşterea poporului şi limbii noastre; poezii, cântece, porverbe, citate adecvate; cele patru dialecte etc. Acestă poveste adevărată e accesibilă tuturor vorbitorilor de limbă românească, atât din România şi Republica Moldova, cât şi din zonele apropiate sau îndepărtate, unde se aude graiul armonios în care îşi exprimau gândurile Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Enescu sau Mircea Eliade.

DAniehj9tllaek,lfdnurlo16Limba română- adevărata mea patrie (antologie filosofică). – Ch. : Litera Internaţional, 2005. – 992 p.

Prezenta antologie filologică „Limba română – adevărata mea patrie”, reprezintă o selecţie de materiale teoretice şi aplicative, semnate de cronicari, savanţi lingvişti, oameni politici, opinii şi cugetări ale unor scriitori români în care se fac reflecţii valoroase asupra unui spectru larg de probleme, printre care geneza limbii şi a poporului român; elaborarea şi stabilirea normelor limbii române literare: contribuţia în acest sens a cărturarilor; romanitatea limbii române; unitatea şi identitatea lingvistică şi etnică a românilor de pretutindeni; inconsistenţa şi falsitate „teoriei” despre două limbi romanice de est: română şi moldovenească; situaţia glotică din Republica Moldova după 15 ani de funcţionare a Legislaţiei lingvistice.

DAnie9llaek,lulo16Limba română prin cultură şi civilizaţie : (Material didactic pentru alolingvi). – Chişinău : S. n., 1997. – 248 p.

Acestă carte este concepută ca material didactic – suport la orele de limbă română pentru alolingvi, menit să asigure un progress real în practicarea activă a limbii. În vederea însuşirii lexicului de bază al limbii române modern autorii au selectat texte reprezentative pentru cultura şi civilizaţia românească capabile să susţină interesul şi curiozitatea cititorului. Destinată celor care au însuşit deja elementele lingvistice esenţiale pentru diferite situaţii ale comunicării imediate, lucrarea cuprinde exerciţii lexicale racordate la tema textului de bază. Fiind în marea lor majoritate nişte microtexte cu subiect comun, exerciţiile implică valorificarea relaţiilor de sinonimie, polisemie şi antonimie ce se stabilesc între cuvinte. Cartea se propune tuturor elevilor şi studenţilor alolingvi ce urmăresc să-şi formeze deprinderea de scriere şi exprimare corectă în limba română.

DAniehj9tllaek,lulo16Mateevici, Alexei. Limba noastră / Alexie Mateevici. – Chişinău : Litera, 2014. – 16 p.

Cartea a apărut cu prilejul anversării Grupului Editorial Litera – prima editură privată de după căderea comunismului în România şi Republica Moldova – şi este distribuită gratuit în reţeaua sa de librării. Editura va rămâne fidelă şi de acum înainte programului său declarat chiar de la început de a oferi cumpărătorilor cărţi bune la preţuri mici. Pe parcursul celor 25 de ani de activitate la Grupul Editorial Litera au văzut lumina tiparului peste 4000 de titluri de carte cu un tiraj general de circa 46 de milioane de exemplare, după numărul de titluti şi vânzări.

DAniwwk22,lftdinquirlo16Mândâcanu, Valentin. Spărturi în gheaţa tăcerii : Veşmântul fiinţei noastre; Laudă ţie, interbelic românesc  / Valentin Mândâcanu. – Chişinău : S. n., 2008. – 112 p.

 Cunoscutul lingvist și om de cultură, Valentin Mândâcanu este autorul eseului „Veşmântul fiinţei noastre”, publicat în nr. 4, din aprilie 1988, al revistei „Nistru”, care a declanșat Mișcarea de Eliberare Națională din Basarabia. Autorul acestui eseu este un simbol și un pilon al acestei Mișcări, de la început și până în prezent.

2f170b88370a512d1fd65a28895bd96bMelnic, Vasile. Mîndria şi speranţa noastră  / Vasile Melnic. – Chişinău : Tipogr. Centrală, 1999. – 267 p.

Vasile Melnic, profesor universitar, doctor în filologie, este un cunoscut specialist în dialectologie şi geografia lingvistică. Prof. Vasile Melnic s-a manifestat şi ca un mare patriot al neamului, un apărător ardent al limbii române, confirmând această calitate mai întâi prin fapte concrete, apoi şi prin multe articole, publicate în diferite reviste, în ziare, înmănuncheate ulterior în cartea „Mândria şi speranţa noastră”. Mai este de menţionat că rezultatele cercetărilor ştiinţifice realizate de-a lungul anilor au fost expuse în peste 200 de lucrări publicate, de asemenea, în referate, comunicări, rezumate ale comunicărilor la diferite conferinţe şi simpozioane internaţionale, unionale, republicane etc.

DAnie9llak,llo16Nagy, Rodica. Sintaxa limbii române actuale : Unităţi, raporturi şi funcţii / Rodica Nagy. – Iaşi : Institutul European, 2005. –  404 p.

Lucrarea „Sintaxa limbii romîne actuale. Unităţi, raporturi şi funcţii” reuneşte într-un singur volum rezultatele unei reexaminări a problemelor de bază ale sintaxei actuale, în încercarea de a structura o viziune teoretică coerentă şi simultan conform cu obiectul de studiu asupra caracteristicilor importante ale nivelului sintactic al limbii române. Beneficiind de achiziţiile teoretice incontestabile ale specialiştilor români şi străini din ultimul timp, am conturat aici o perspectivă inedită a cercetării structurii sintactice, prin care, ţinând cont de amploarea problematicii, propunem o reevaluare a opiniilor emise anterior şi o reinterpretare a datelor limbii investagate, într-un cadru metodologic de tip clasic, ale cărui avantaje sunt pe deplin demostrate.

DAnie9llak,lulo16Pohilă, Vlad. Şi totuşi, limba română : (articole, eseuri, prefeţe, recenzii) / Vlad Pohilă. – Chişinău : Prometeu, 2008. –  496 p.

Licențiat al secției de ziaristică din cadrul Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova, Vlad Pohilă se impune ca autor de articole pe teme culturale (literatură, artă, învățământ, starea limbii române în R. Moldova, sociolingvistică, etnologie ș.a.), prin articole și emisiuni radiofonice de cultivarea limbii. Cultivă cu succes interviul, cronica literară, eseul, semnând numeroase materiale (inclusiv prefețe și postfețe) consacrate unor personalități marcante ale spiritualității naționale (M. Eminescu, N. Iorga, M. Sadoveanu, Mircea Vulcănescu, Marin Preda, N. Stănescu, A. Busuioc, Ion Druță, Igor Crețu, M. Cimpoi; lingviștii Sextil Pușcariu, E. Coseriu, Mioara Avram, S. Berejan; oamenii de artă C. Brâncuși, Maria Tănase, Maria Cebotari, G. Enescu, Eugen Doga ș.a.) și ale celei universale (Dostoievski, K.-M. Ciurlionis, Lilli Promet, K. Paustovski, A. Camus, Ivo Andric, G. G. Marquez, alți zeci de scriitori-laureați ai Premiului Nobel).

vRusu, Valeriu. Limba română: limbă, literatură, civilizaţie / Valeriu Rusu. – Chişinău : Rev. „Limba română”, 1997. – 211 p.

Nume de referinţă în Franţa, Valeriu Rusu este de aproximativ două decenii unul dintre cei mai prodigioşi promotori ai limbii, literaturii şi civilizaţiei româneşti în spaţiul francofon. Sensibil la evenimentele ştiinţifice, literare, dar şi politice din Republica Moldova, Valeriu Rusu participă la diverse acţiuni ce au loc în Republica Moldova şi România, încurajază realizarea unor proiecte în măsură să amelioreze climatul social, cultural şi lingvistic de la noi. Studiile, articolele, prelegerile sale, originale şi accesibile pledoarii în favoarea cauzei românismului, suscită interesul străinilor pentru adevăratele valori ale literaturii şi culturii noastre, dezvăluie frumuseţile nebănuite ale limbii române. Din iniţiativa profesorului, în Franţa, în România şi în Republica Moldova au apărut în traducere franceză câteva antologii de poezie românească contemporană, incluzând şi un important număr de autori din Republica Moldova, literatura română obţinând o şansă în plus de a se lansa în circuit internaţional.

DAniehj9tllaek,ldulo16Spînu, Stela. Graiurile româneşti din nord-estul Republicii Moldova / Stela Spînu. –    Chişinău : Institutul de Filologie al AŞM, 2011. – 180 p.

Obiectul de cercetare al prezentei lucrări îl constituie fenomenele dialectale, proprii graiurilor moldoveneşti din nord-estul Republicii Moldova, care alături de celelalte graiuri ale limbii române prezintă o importanţă ştiinţifică deosebită pentru dialectologia istorică şi cea descriptivă prin faptul că păstrează faze mai vechi de evoluţie a limbii, înregistrând mai multe fenomene arhaice la nivel fonetic, morfologic şi lexical. Studiul a fost eleborat în baza materialului faptic excerptat din Atlasul lingvistic moldovenesc. Noutatea cercetării propuse rezidă în tratarea unui preţios şi variat material, pus pentru prima dată la dispoziţia cercetărorului de atlasele lingvistice, şi de necesitatea elaborării unor studii care ar descrie consecvent, pe nivelele limbii, graiurile din nord-estul Republicii Moldova.

DAniwwk22,lfdnurlo16Teodorescu, G. Dem. Istoria limbii şi literaturii rimâne : De la începuturi pînă la 1882 / G. Dem. Teodorescu. –  Bucureşti : Saeculum I. O., 2002 — S. l. : Fed Print SA. – 464 p.

Gândită ca o panoramă a spiritualităţii naţionale, manifestată în limbă, literatură, filosofie, creaţii folclorice, port şi obieceiuri populare, pictură murală, xilogravură, arhitectură etc, „Istoria limbii şi literaturii române”, de G. Dem. Teodorescu, oferă o perspectivă interesantă asupra culturii şi civilizaţiei române de la origini spre sfârşitul secolului al XIX-lea, tocmai datorită îmbrăţişării globale a fenomenului. Rămasă, din păcate, nefinalizată, în manuscris, datorită morţii premature a autorului, lucrarea vede, în sfârşit, lumina tiparului după mai bine de un veac de la elaborarea ei, acoperind, cel puţin parţial, unele goluri din istoriografia diverselor discipline.

DAnie9tllaek,lulo16Ungureanu, Elena. Ghid de exprimare corectă în limba română /  Elena Ungureanu. – Bucureşti : Ed. Didactică şi Pedagogică, 2008. – 158 p.

Ghidul de exprimare corectă în limba română se adresează tuturor celor interesaţi să vorbească şi să scrie corect în limba română, în conformitate cu normele impuse de Academia Română. Ghidul a fost conceput sub forma unui îndreptar al greşelilor pe care elevii, studenţii şi formatorii din instituţiile de învăţământ pot să-l consulte cu uşurinţă. Lucrarea se adresează, deopotrivă, jurnaliştilor care, prin profesia practicată, sunt, în acelaşi timp, moderatori şi modelatori ai limbii române actuale.