Arhive etichetă: folclor

Simion Florea Marian – unul dintre cei mai mari etnografi și folcloriști români


     220px-Simion_Florea_Marian_-_Foto01Simion Florea Marian este unul dintre cei mai mari etnografi și folcloriști români. A lăsat în urma sa o vastă opera, o adevărata baza de cercetare pentru generațiile viitoare. A scris monografii și culegeri de texte de o mare varietate folclorică. În semn de respect pentru opera sa, a fost ales membru al Academiei Române și inclus în „Dicționarul internațional al folcloriștilor contemporani“ (1881). Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători.

Revistă bibliografică virtuală Continuă citirea →

Anunțuri

Moş Trifan Baltă – un demn succesor al lui Ion Creangă


Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, în colaborare cu Biblioteca Naţională a RM şi Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” continuă organizarea conferinţelor publice consacrate unor personalităţi importante ale istoriei şi culturii române.

8febead3b49923de17c7d66a2c997477La finele lunii martie a avut loc La Biblioteca Centrală a BM „B. P. Hasdeu” cea de a patra prelegere, cu genericul  „Un succesor al lui Ion Creangă – moş Trifan Baltă”, consacrată aniversării a 140 de ani de la naşterea acestui iscusit povestitor popular.

Fiind retransmise la postul de radio „Vocea Basarabiei”, aceste prelegeri au un public nelimitat, a ţinut să remarce în deschiderea activităţii cunoscutul scriitor Valeriu Matei, directorul ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău. Astfel, impactul acestor prelegeri este deja vizibil, la adresa ICR venind deja, din toată repulica, unele aprecieri, propuneri de noi teme pentru prelegeri, din partea scriitorilor, profesorilor, elevilor. Mai ales sunt impresionaţi de faptul că în cadrul acestor prelegeri se prezintă şi o biografie spirituală a acestor scriitori.

DSC_0485

În comunicarea care a urmat, scriitorul Ioan Mânăscurtă a prezentat mai întâi perioada anilor ’50 ai secolului trecut, când se considerea că în RSSM nu erau scriitori. Atunci a fost scos în evidenţă folclorul, organizându-se multe expediţii de „culegere” a acestui folclor din satele Moldovei. Uneori ieşeau la suprafaţă perle folclorice veritabile. Aşa a fost descoperit şi moş Trifan Baltă (n. 03.08.1876, satul Bleşteni, Bălţi – d. 19.01.1960), care cunoştea foarte multe poveşti, proverbe, cântece populare.  Mai era şi un iscusit povestitor, nelipsit la toate şezătorile din sat, fiind chemat chiar şi în satele vecine.

Astfel, sub redactarea scriitorilor Valentin Roşca şi Ion C. Ciobanu în anul 1955  a apărut cartea „Poveştile lui moş Trifan”. Scriitorii nu au intervenit în textul original, evitându-se transformarea în folclor socialist, această tendinţă apărând deja în literatura noastră din perioada sovietică. Dacă ar fi să comparăm ediţiile acestor poveşti, tipărite ulterior (în anii 1966, 1972, 1979, 1986), cu părere de rău se constată abateri de la limba neaoşă, cu adevărat populară,  din prima ediţie.

Publicul a avut posibilitatea de a asculta fragmente din poveştile lui moş Trifan Baltă, în lectura scriitoului Ioan Mânăscurtă. La fel, a fost binevenită pentru public prezentarea aprecierilor date creaţiei folclorice autentice a lui moş Trifan Baltă de către cunoscuţi scriitori din RM. În studiul „Veacul lui moş Trifan”, scris în 1976, Andrei Lupan  menţiona că „trăirea fantastică se afundă lin în poveştile sale”, având loc contopirea simplităţii ţărăneşti cu supranaturalul.  În amintirile sale despre Trifan Baltă scriitorul Vladimir Beşleagă îl compară cu un „bulgăre de argint viu”, văzând în el  un om zămislit cu un „cheag bun”, adică un veritabil şi bun păstrător de folclor.

În final Ioan Mânăscurtă a dat un sfat publicului aflat în sala biblioteci – să citească aceste poveşti ale lui moş Trifan Baltă, poveşti în care a înflorit din plin spiritul popular. Lectura lor îi face pe oameni mai buni, mai cuminţi, mai deştepţi.

DSC_0472Continuând ideea de păstrare a  folclorului,  de apărare faţă de stâlcirea limbii populare autentice în poveştile noastre populare, scriitorul Valeriu Matei a venit cu propunerea de a se organiza o comisie competentă, care ar avea responsabilitatea de a verifica editarea, cât şi reeditarea cărţilor pentru copii. Ar fi binevenită şi critica literară de preeditare, de preîntâmpinare a apariţiei unor ediţii artistice pentru copii cu nonvaloare artsitică şi educativă.

Mariana Harjevschi, director general al BM „B.P. Hasdeu”, ş-a expus în susţinerea acestei propuneri, reiterând faptul că nu este în favoarea copiilor editarea unor cărţi de poveşti într-o limbă agramată, uneori, sau cu motive educarive nerelevante. Asemenea cărţi ar trebui să fie editate doar la recomandarea unor folclorişti profesionişti.

DSC_0495În opinia scriitoarei Victoria Fonari este foarte important anume acum să se valorifice îndeajuns tezaurul poveştilor populare româneşti, deoarece la posturile de televiziune, dublate de postările din Internet, copiilor le sunt propuse poveşti cu eroi din literaturile străine. Şi este păcat, dacă părinţii nu le citesc copiilor poveştile noastre poulare, deoarece un Făt-Frumos blând şi blajin, un Harap-Alb  năzdrăvan – nu au alte popoare iar în poveştile şi snoavele lui moş Trifan Baltă viaţa fierbe din plin şi se merită, tot din plin, să fie citite de copiii de azi.

Fiţi prieteni cu cartea, ea nu vă va trăda niciodată – a fost mesajul de final adresat participanţilor la această conferinţă publică.

Lansarea a două cărţi excepţionale


2Două cărţi, diferite ca temă şi conţinut, pe care le uneşte iniţiatorul şi coordonatorul lor, Vasile Şoimaru, cunoscut economist, om politic, publicist şi maestru  fotograf. Cu aceste calificative s-a deschis activitatea de la Biblioteca Centrală, moderată de cunoscutul lingvist şi publicist Vlad Pohilă, care a prezentat pe scurt volumele lansate, editate în cadrul  Proiectului „Românii din jurul României”, iniţiat şi susţinut financiar de acelaşi neobosit Vasile Şoimaru.

1În cuvântul de salut  Mariana Harjevschi, director general al BM „B P. Hasdeu”, a adus sincere mulţumiri şi felicitări domnului Vasile Şoimaru şi echipei sale, care au realizat noi volume excepţionale, atât de necesare  pentru studiul istoriei Republicii Moldova, din perioada respectivă şi pentru păstrarea memoriei vii a celor, care au contribuit la promovarea valorilor culturale populare autohtone.

raptul basarabiei foto carte

Raptul Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa din 28 iunie 1940 : (Materialele Conferinţei ştiinţifice Internaţionale „75 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – 28 iunie 1940, Chişinău, 12-13 iunie 2015) / Inst. de Studiul Arhivelor, Fundaţia Culturală „Memoria”, Argeş, Inst. de Istorie Socială „Pro Memoria”, Bibl. Municipală „B. P. Hasdeu” din Chişinău ; lucrare îngr. de Mihai Taşcă, Ilie Popa, Anatol Petrencu ; coord. : Vasile Şoimaru. – Chişinău : Ed. Cartea Juridică : Ed. SEREBIA, 2015. – 392 p. 

Volumul este alcătuit din patru capitole care cuprind comunicările participanţilor la conferinţă: Premisele anexării, raptul şi politicile URSS în teritoriile ocupate; Urmările raptului teritorial pentru România şi pentru populaţia aservită de sovietici; Anexiunea sovietică în memoria colectivă şi în dreptul internaţional;  Tragedia deportărilor. Ultimul capitol include Reflectarea lucrărilor conferinţei (articole, recenzii). Pentru facilitarea utilizării conţinutului informaţional bogat al acestui volum, cititorul va găsi la finele cărţii două indexuri auxiliare: Indice de nume şi Indice geografic.

DSC_1525Ideea apariţiei acestei cărţi l-a interesat de mult timp de Vasile Şoimaru şi a depus mult efort pentru a organiza conferinţa, urmată de editarea volumului dat. Anatol Petrencu, fiind unul din paricipanţii la conferinţă, a reiterat importanţa temei abordate şi elucidarea de către istorici a unor noi aspecte, probate cu documente, abea în ultimul timp devenite deschise pentru publicul larg de cercetători. Cartea  este o istorie adevărată a acestui eveniment, a fost aprecierea dată de Petre Dinescu, magistrat venit din România, care a povestit cum a lucrat asupra comunicării sale la conferinţă, în baza unor documente inedite dn Arhivele Naţionale ale României.

DSC_1410

Lectura acestei cărţi este un bun prilej de a ne gândi, încă o dată, ce s-a întâmplat în viaţa poporului nostru, în istoria ţării noastre, ne va ajuta să găsim răspunsuri şi la cele ce se întâmplă în zilele noastre, tot din cauza lipsei unei clase politice de valoare, a ţinut să remarce dl Anatol Petrencu.

hora

Şoimaru, Vasile. Ansamblul forlcloric HORA : 50 de ani de istorie în imagini / Vasile Şoimaru ; lector : Vlad Pohilă. – Chişinău : Ed. SEREBIA, 2015. – 145 p. : il

Prefaţa cărţii autorul a intitulat-o sugestiv „HORA lui Ion Bazatin – şcoală de dans popular şi de românism”. În album sunt reiterarte nume şi imagini ale celor care au făcut tot posibilul ca ansamblul să supravieţuiească tuturor regimurilor politice şi să activeze cu succes până astăzi, promovând adevăratele perle folclorice ale dansului popular românesc. Printre ei se află Aexandru Pihut, primul conducător artistic al ansamblului „Alunelul”, Ion Bazatin, primul maestru de balet popular al ansamblului „Alunelul”, care şi-a schimbat  în anul 1969 numele  în ansamblul folcloric „Hora”. Solişti-vocalişti ai ansamblului au fost cunoscuţi interpreţi de muzică populară – Maria Drăgan, Maria Sarabaş, Nicolae Glib, Tamara Chiţcaniuc, Suzana Popescu ş.a. Ansamblul folcloric „Hora” a devenit renumit în întreaga lume, participând la mai mult de 35 turnee sau festivaluri de dans popular peste hotare,  primul fiind în Italia (1969), iar ultimul în Turcia (2015).

Conform etimologiei, cuvântul „hora” din greceşte înseamnă „cerc, grup unit”, a remarcat lingvistul Vlad Pohilă. De aceea, probabil, ansamblul „Hora” a reuşit să reziste în faţa multor impedimente şi să activeze cu succes timp de 50 de ani. Cartea este o onoare adusă acestei rezistenţe, un omagiu oamenilor care au rămas mereu împreună, uniţi prin dans. În acest volum maestrul-fotograf Vasile Şoimaru a readus la actualitate multe imagini şi nume de oameni excelenţi prin talentul lor, care au contribuit la formarea individualităţii şi consolidării imaginii acestui ansamblu.

45

6

În primul rând, multe amintiri despre activitatea sa în acest ansamblu a exspus însuşi autorul, istoricul Vasile Şoimaru. La lansare au fost prezenţi, cu amintiri de pe timpurile participării, în anii tinereţii,  în ansamblul folcloric „Hora”, personalităţi din diferite domenii –  Ion Stratulat, Vice-ministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Nicolae Osmochescu, expert în drpet inetrnaţional, fost membru al Curţii Constituţionale a RM, compozitorul Constantin Rusnac, care a fost membru al tarafului acestui ansamblu. Arta populară este cea mai mare valoare a unui popor – acesta a fost laitmotivul amintirilor expuse.

Autenticitatea dansurilor  interpretate de ansamblul „Hora” a fost îndelung aplaudată şi de participanţii la lansare, în Sala cu Coloane Albe a Bibliotecii Centrale, un mic grup de dansatori prezentând câteva fragmente superbe din dansuri populare, culese din diverse sate ale Republicii Moldova: Ţărăeanscă de la Reni, Hora de la Cimişlia etc.

DSC_1467

8