Arhive etichetă: Hermeneutica facticităţii

Hermeneutica: știința și arta a interpretării textelor vechi, în special biblice


Conform wikipedia.org, hermeneutica reprezintă în filosofie metodologia interpretării și înțelegerii unor texte. Denumirea derivă de la numele zeului grec Hermes, mesagerul zeilor și interpretul ordinelor lui Zeus. Obiectul hermeneuticii, apărută în secolele al XV-lea și al XVI-lea în perioada dezvoltării Umanismului, au fost la început scrierile autorilor clasici ai antichității greco-romane, apoi – în special – interpretarea conținutului Bibliei. Teologii creștini s-au străduit să stabilească o metodă, prin care să se pătrundă sensul adevărat al Scripturii și – în același timp – să ușureze înțelegerea textelor clasice. În decursul timpului, hermeneutica devine mai amplă, având tendința de a da un sens compehensibil tuturor scrierilor greu de înțeles, devine asfel o teorie generală a regulilor de interpretare. Punând accentul pe conținut și semnificație, indiferent de formă sau amănunte de redactare, hermeneutica se deosebește astfel de exegeză. În zilele noastre se vorbește și despre o hermeneutică a jurisprudenței și despre una artistică, fiind înțeleasă ca metodologie a interpretării normelor juridice și operelor de artă. Este interesant că hermeneutica a influențat și studiile din ultimii ani asupra inteligenței artificiale, unii cercetători în acest domeniu considerând inadecvată metoda cognitivistă sau aceea a elaborării informațiilor pentru înțelegerea gândirii omenești.

Expoziție virtuală de carte

Maxa OstensiuneaMaxa, Florin. Ostensiunea: comprehensiune şi accept. Vol. 1 : Hermeneutica lui Schleirmacher / Florin Maxa. – Cluj-Napoca : Limes, 2007. – 183 p.

Volumul 1 include trei capitole:

  1. Expunere de motive;
  2. Comentarii la prezentarea introductivă a hermeneuticii lui Schleiermnacher, ediția românească;
  3. Hermeneutica lui Schleiermnacher.

Capitolul trei are trei subcapitole: Introducerea autorului; Interpretarea semiotică și Interpretarea introiectivă.

La final sunt include concluzii și bibliografie.

Ştefănescu, Dorin. Hermeneutica sensului : eseuri / Dorin Ştefănescu. – Bucureşti : Cartea Românească, 1994. – 191 p.

Cartea are 7 capitole, abordând următoarele aspecte:

  1. Analiză și extaz?
  2. Hermeneutica sensului;
  3. Prolegomene la o ontologie a arhaicului;
  4. Exerciții de logică;
  5. Solilocvii;
  6. Despre înțelegere;
  7. Tribunalul ideii;

 

Zamfirescu, Vasile Dem. Între logica inimii şi logica minţii : Încercări hermeneutice / Vasile Dem. Zamfirescu; cuvânt înainte: Constantin Noica. – Bacău : Cartea Românească, 1985. – 263 p.

Zamfirescu Intre logica„Pe mai multe planuri lucrarea de față este nu numai interesantă în ea însăși, dar și plină de bune sugestii, în ceasul de față al culturii noastre. Vom alege trei planuri: al tematicii, al elaborării și cel al valorificării, întemeiate și fără stridențe patriotarde, a realizărilor culturale românești.

Cu temele pe care le pune în dezbatere, Vasile Dem. Zamfirescu se așează în inima filosofiei culturii, una din disciplinele cele mai actuale și mai atrăgătoare din sânul filosofiei. În particular este vorba de două teme care au fost subiacente oricărei filosofii adevărate, dar pe care numai filosofia culturii a știut să le pună limpede în lumină: deosebirea dintre suflet și spirit, întîi, apoi tensiunea dintre natură și cultură în om și în obiectivările lui” se afirmă în Cuvînt înainte.

Cartea are două capitole: Spirit – suflet și Natură și cultură.

Foucault, Michel. Hermeneutica subiectului : Cursuri de College de France: (1981–Foucault_Hermeneutica1982) / Michel Foucault; ed. îngr.: Frederic Gros ; îndr.: Francois Ewald ; Alessandro Fontana ; trad. din limba fr.: Bogdan Ghiu. – Iaşi : Polirom, 2004. – 542 p.

„Prelegererile lui Michel reprezintă o investigație asupra noțiunii de preocupare de sine, care organizează practicile filosofice în mai mare măsură decât celebrul „cunoaște–te pe tine însuți. Cu intenția de a studia acest subiect nu numai în formulările lui teoretice, ci mai cu seamă în relație cu o seamă de practici extrem de importante din Antichitatea clasică și din cea târzie, filosoful francez analizează tema recurentă a preocupării de sine în gândirea greacă și romană, căutând să evidențieze precaritatea modului modern de subiectivare”.

Lucrarea include cursurile lui Michel Foucault

 

Filosofii terapeutice ale modernităţii târzii : Hermeneutică, teorie critică, pragmatism / trad.: Radu Neculau. – Bucureşti : Polirom, 2001. – 270 p. 

Neculau Filosofii terapeutice.jpg„Scopul acestui eseu este să familiarizeze cititorul român de formație umanistă cu autori și cele ale filosofiei contemporane care, fie din necunoaștere, fie din partizanat intelectual, au rămas în afara dezbaterilor culturale publice. Analizele tehnice mai detaliate pe care le conține pot îndruma pe studenții umanitoarelor pe cale unor investigații cu un grad de dificultate mai ridicat. Specialiștii în filosofie de de obediență fie analitică, fie continentală ar putea găsi în analogiile tematice sugerate în această sinteză dacă nu motivația, atunci măcar pretextul pentru a lua în considerație și preocupările „taberei” adverse” afirmă autorul în Cuvânt înainte.

Cartea are cinci capitole:

  1. Intoducere: „Anxietatea carteziană” și critica filosofiei ca reprezentare;
  2. Reprezentare și subiectivitate;
  3. Reprezentare și cunoaștere;
  4. Reprezentare și ontologie;

La final e un indice de nume și tematic.

Grondin HermeneuticaGrondin, Jean. Hermeneutica / Jean Grondin ; trad. din lb. fr. : Adrian Ciubotaru. – Chișinău : Știința, 2008. – 91 p.

„Anume aici se află unul din sensurile posibile ale termenului hermeneutică, acela de a desemna un spațiu intelectual și cultural în care nu există adevăr, întrucât totul este o chestiune de interpretare. Această universalitate a dominantei interpretative și-a găsit prima expresie în frapantul gând nietzschean: „Nu există fapte, doar interpretări”. Tocmai despre această hermeneutică relativistă Gianni Vattimo a putut să spună că era o koine, o limbă comună, a timpului nostru” se afirmă în introducerea cărții.

 

Dobre, Cătălina Elena. O hermeneutică a categoriei de repetiție cu specifică referință la Søren Kierkegaard / Cătălina Elena Dobre. – Galați : Axis Libri, 2013. – 296 p.

Dobre O hermeneutica„Orice dialog interior începe cu luciditatea, acest echivalent negativ al extazului, cum bine o numea Cioran, cea care face să te întorci împotriva ta, pentru a da ochii cu tine. În luciditate omul este pus în fața conștiinței care își joacă bine rolul Judecătorului Suprem. […] Preocupat de condiția existențială a omului, Kierkegaard îi acordă acestuia o șansă. Ce ar fi viața fără repetiție, se va întreba el. Iar noi ne întrebăm ce ar fi viața fără speranța că la un moment dat există posibilitatea unei reluări, a unei reînceperi, a unei reîntoarceri” se afirmă  în introducerea cărții.

Cartea are trei părți:

  1. Tema repetiției de la antici la contemporani;
  2. Hermeneutica repetiției la Søren Aabye Kierkegaard;
  3. Pe urmele lui Kierkegaard (o repetiție în virtutea absurdului).

La final este inclusă o bibliografie și o anexă (După exemplul lui Kierkegaard).

 

Hugo DidascaliconHugo de Saint, Victor. Didascalicon / Victor Hugo de Saint ; text latin stabilit şi introd. de Dominique Poirel ; trad. în limba rom. de Laura Maftei ; îngr. critică şi notă introd. de Alexander Baumgarten. – Ed. bilingvă. – Iaşi : Polirom, 2013. – 349 p.

„Prezentul volum conține, în română și latină, tratatul Didascalion al lui Hugo de Saint-Victor, redactat în atmosfera spirituală și didactică a abației de la Saint-Victor înaintea verii anului 1121. Tratatul este un document de o imensă importanță pentru dezvoltarea istoriei filosofiei și teologiei medievale de tradiție latină” afirmă Alexandrer Baumgarten în Notă introductivă.

Lucrarea are o Notă introductivă, Introducere; prefață, Didascalion despre studiul lecturii și include o prefață și șase cărți, note, anexă și bibliografie.

 

Nistru–Ţigănuş, Virgil. Cronos poiesis : Hermeneutică şi valoare poetică în literatura română a secolului al XIX–lea / Virgil Nistru–Ţigănuş. – Galaţi : Alma–Galaţi, 1995. – 255 p.

Tiganus Cronos„Lucrarea lui Virgil Nistru Țigănuș este o realitate deosebit de meritorie, prin conținutul și forma ei, prin organizarea bogatului material și prin noutatea interpretării. Avem în față o carte de teoria textului, în sensul în care hermeneutica este o știință a exegezei și interpretării fenomenelor de cultură. Autorul a urmărit evoluția poeziei române în veacul trecut cu menționarea climatului literar estetic românesc și european” afirmă Gavril Scridon, profesor universitar, doctor.

Cartea are cinci capitole:

  1. Argument;
  2. Simplitatea discursului poetic;
  3. Idealul poeziei – ca silogism;
  4. Relevanțe sapiențiale;
  5. Spiritul esteci național în ilimitat.

La final sunt incluse concluzii, un rezumat în limba franceză, note și bibliografii.

Filosofia în secolul XX. Vol. 1 : Fenomenologia, Hermeneutica, Filosofia existenţei, Teoria critică / coord.: Anton Hügli, Poul Lübcke ; trad.: Gheorghe Pascu, Andrei Apostol, Cristian Lupu. – București : ALL Educational, 2008. – 532 p.

Filosofia in seec XX„Lucrare de largă adresabilitate, Filosofia în secolul XX este o introducere sistematică în studiul filosofiei actuale, îndeplinind funcția dublă de compendiu și lexicon. Cartea vine în sprijinul studenților, specialiștilor, dar și al celor ce doresc să se familiarizeze cu acest domeniu. Primul volum al lucrării tratează preponderent curentele filosofice, cu principalii lor exponenți, care s-au impus cu autoritate în Germania și Franța. În centrul atenției se află efortul filosofiei contemporane de a se detașa critic de metafizica tradițională și de imaginea clasică a concepției despre om, așezând discursul filosofic pe baze noi”.

În volumul I veți citi despre viața și activitatea diferitor filosofi: Max Scheler, Nicolai Hartmann, Karl Jaspers, Martin Heidegger, Hans Jonas etc.

Gontier_Marile opere moderneGontier, Therry. Marile opere ale filosofiei moderne / Therry Gontier ; trad.: Mihaela Gafiţescu. – Iaşi : Institutul European, 1998. – 104 p.

„Un scurt plan-rezumat al operei va permite cititorului să-și formeze o idee rapidă despre articulațiile esențiale ale lucrării: reperele utilizate sânt diviziunile textului, dacă acesta le are sau, în lipsa acestora, paginația ediției „de referință” (care poate fi, după caz, ediția actuală recomandată, sau o ediție veche a cărei paginație este notată în marginile edițiilor actuale bune)” afirmă autorul în prezentarea cărți

În această carte veți găsi informații despre filosofi difreiți precum Machiavelli, Descartes, Spinoza, Rousseau, Kant etc.

 

Heidegger_OntologieHeidegger, Martin. Ontologie. Hermeneutica facticităţii / Martin Heidegger ; trad. din limbab. germ.: Christian Ferencz–Flatz. – Bucureşti : Humanitas, 2008. – 203 p.

„În acest volum, cititorul român are pentru întâia oară la dispoziție unul dintre textele acestor prelegi și astfel ocazia de a-l cunoaște pe acest Heidegger. Prima tendință a multora dintre interpreți a fost aceea de a citi aceste cursuri în optica lui Ființă și timp, așadar ca etapă pregătitoare a lucrării din 1927” afirmă traducătorul în Notă asupra ediției.

 

Volumul are două părți:

  1. Căi de explicitare a Dasein-ului în timpul său propriu;
  2. Calea fenomonologică a hermeneuticii facticității.

La final este o anexă cu adnotări și completări.

Jaus ExperientaJauss, Hans Robert. Experienţă Estetică şi Hermeneutică Literară / Hans Robert Jauss, Andrei Cobrea. – Bucureşti : Univers, 1983. – 502 p.  

„Ce este și cum se manifestă, așadar, experiența estetică la nivelul cocnret al contactului dintre operă și receptorul ei? Răspunsul lui Hans Robert Jauyss este, din acest punct de vedere, cât se poate de clar: „comportamentul desfătării, pe care îl declanșează și îl face posibil arta, reprezintă experiența estetică prin excelență, ce stă la baza atât a artei pre-autonome, cât și a celei autonome” afirmă Andrei Corbea în Prefața cărții.

În carte, autorul face referință la schiță pentru o teorie și o istorie a experienței estetice; modele de interacțiune în identificarea cu eroul literar,; despre cauzele satisfacției produse de eroul comic etc.

Stoichiță, Victor Ieronim. Efectul Don Quijote : Repere pentru o hermeneutică a imaginarului european / Victor Ieronim Stoichiță. – trad.: Ruxandra  Demetrescu, Gina Vieru, Corina Mircan. – Bucureşti : Humanitas, 1995. – 368 p. : il.

Stoichita_Efectul„Există, în prima parte a romanului, cel puțin un loc în care iluzia este mai mult decât o simplă halucinație, tematizând treptat fuziunea dintre „apariție și „imagine”.  Pasajul începe cu o istorioară de dragoste, „povestită în șoaptă” de frumoasa Clara: un tânăr din Aragon se îndrăgostise de ea. Cum s–a putut ajunge aici? Unui bărbat tânăr îi era aproape imposibil, pe atunci, să vadă o fată în public fără văl” se menționează în Cuvânt înainte.

Cartea are cinci părți:

  1. Imagini ale orașului;
  2. Imagini ale transgresiunii;
  3. Imagini în oglindă;
  4. Imagini în disoluție;
  5. Imagini textualizate.

Cartea mai include Notă asurpa ediției, lista ilustrațiilor și indice de nume.

Olărescu, Dumitru. Hermeneutica filmului despre artă / Dumitru Olărescu ; red.: Ala Rusnac. – Chișinău : Epigraf, 2017. – 352 p. : foto.

Olarescu HErmeneutica„Volumul Hermeneutica filmului despre artă urmărește, precum ne sugerează autorul, un scop dublu, ce constă în valorificarea operelor de artă de diverse genuri, efectuîndu-se concomitent și referințele la cele mai reușite filme realizate în cadrul european. Cartea va contribui și la însușirea mai profundă a culturii cinematografice, fapt important în epoca imaginii” afirmă academicianul Mihai Cimpoi în Fenomenul filmului despre artă: abordări estetice și hermeneutice.

Cartea are nouă capitole și face referință la filmul despre artă și intertextualitatea din perspectiva principiilor montajului cinematografic; exprimarea naționalului și universului prin filmul docuemtnar despreartă, abordări socioideologice prin filmul docuemtnar despre artă etc.

În capitolul 9 se face referință la interpreta Maria Cebotari în contextul filmului muzical și înălțarea pe ecran a celebrei artiste.

 

Plamadeala Emil LoteanuPlămădeală, Ana-Maria. Emil Loteanu: splendoarea și prăbușirea visului romantic / Ana–Maria Plămădeală ; red.: Ala Rusnac. – Chișinău : Epigraf, 2017. – 223 p.

„Fiind un promotor înflăcărat al idealurilor și concepțiilor neoromantismului în inspirata sa creație cinematografică și literară, lui Loteanu i-a fost hăzărită o ursită artistică și umană exponențială pentru un suflet atins de aripiple sublimului vis al omenirii. Pornind de la acest raționament, personbalitatea lui Emil Loteanu, dar și paradoxurile epatante ale caracteruli său, ni se dezvluie doar în cazul conștientizării faptului că palpitantu-i demers neoromantic era marcat de pragmatica răzvrătire împotriva realității brute și de depășirea aceastei stări despirit prin evadarea din real înl umea de basm a universului de filiație baladească, în care triumfă eroismul sufletului, căutarea frumosului absolut, dezmărginirea imaginației, frenezia simțirii eului creator” se afirmă în Hermeneutica artei – hermeneutica vieții.