Publicat în istoria Basarabiei, istoria românilor, epoca contemporană, personalităţi istorice

Chișinăul în memoriile Reginei Maria


Regina Maria a României a fost una din multitudinea de personalități care au îndrăgit nespus de mult „orașul din piatră albă”, ea ne-a lăsat numeroase însemnări despre Chișinău în jurnalele ei, în care apreciază frumusețea acestuia și desigur bunătatea și ospitalitatea cu care a fost întâmpinată de băștinașii de aici. În acest articol sunt doar câteva din însemnările reginei făcute în timpul primei vizite regale din Basarabia din luna mai 1920.

Joi 20 mai 1920 regele și regina împreună cu principesa Elisabeta au avut parte de o primire călduroasă la Chișinău, despre aceasta regina mărturisește ca fiind neobișnuită și cu mult fast. De dimineață familia regală a participat la slujbă în incinta Catedralei, despre care regina scria „o imensă biserică ieșind în evidență într-o mare grădină publică… este frumos proporționată, dar n-are nimic atrăgător ca arhitectură, cu excepția mărimii impresionante”. Regina remarcă stilul și tradițiile rusești în privința ordinii și fastului bisericesc. După slujbă regina a participat la paradă, ulterior  s-a întâlnit cu autoritățile  la primărie. Cuplul e însoțit de demnitarii de rang înalt: ministrul Alexandru Averescu și directorul Poliției și Siguranței Generale Romulus P. Voinescu. O altă carte poștală imortalizează alaiul în fața Palatului Mitropolitan, fixând segmentul de timp în care cuplul regal urmărește, de pe o scenă improvizată cu baldachin de catifea, ghirlande de flori și însemnele Casei Regale, ceremoniile organizate în onoarea lor. Înainte le defilează elevii instituțiilor de învățământ și soldați din unitățile militare. Poate nu întâmplător, de aici încolo, pe acest loc de vizavi de Arcul de Triumf, de pe scene improvizate, cu sau fără tribune, vor ține să își demonstreze autoritatea reprezentanții tuturor puterilor, de la regii României, la conducătorii sovietici și președinții republicii post-sovietice


Sursa: A. Grițco, Vizita regală la Chişinău (1920) – imagine şi istorie, În: Tyragetia, vol. VIII [XXIII], nr. 2, 2014, p. 350.

 În aceleași notițe, Regina și-a exprimat primele impresii despre oraș: “…străzile erau înțesate de o mulțime entuziasmată…fără îndoială, pământul este românesc, iar populația este românească”. A doua zi, vineri, 21 mai 1920, familia regală a asistat la un parastas, oficiat de Mitropolitul Gurie în Catedrala din Chișinău, în memoria ostașilor căzuți pe câmpul de luptă în timpul Primului Război Mondial, apoi s-au îndreptat spre Casa Eparhială, care se afla vis-à-vis de Porțile Sfinte de pe str. Alexandru cel Bun, unde au vizitat Muzeul Bisericesc, administrat de Iosif Parhomovici. După prânz, suita regală a vizitat Spitalul din Costiujeni, apoi Regina Maria a vizitat spitalul evreiesc, căminul orfanilor de război și Școala eparhială de fete. Suveranii au primit diverse cadouri: platouri simbolice din argint, o icoană, iar Principesa Elisabeta un șirag de perle. Seara, după mai multe vizite la instituțiile emblematice ale Chișinăului, în sala Cercului Cultural s-a dat un banchet unde regele Ferdinand a ținut un emoționant discurs în care a vorbit despre primirea călduroasă făcută și despre bucuria de a se afla împreună cu regina la Chișinău, „capitala unuia din frumoasele ținuturi care s-au unit pe veci cu Regatul Meu”. Scriind în jurnal despre organizarea banchetul de seară, regina Maria, chiar încercând să nu fie arogantă a izbucnit: „Banchetele întotdeauna mă duc la disperare, acesta a fost însă cel mai rău pe care a trebuit să-l suport… A fost o adunare imensă, urâtă și îngrozitor de neomogenă… Muzica a fost asurzitoare, servirea lentă, mâncarea așa-și așa, oaspeți neinteresanți, florile ofilite, lumina insuficientă”. Detestând banchetul, regina concluzionează că „întreaga demnitate regală a fost ignorată – nu voit, ci din pricina lipsei de maniere și de tradiție”.



Sursa: A. Grițco, Vizita regală la Chişinău (1920) – imagine şi istorie, În: Tyragetia, vol. VIII [XXIII], nr. 2, 2014, p. 351.

Următoarea zi, vineri, 21 mai 1920, a început tot la catedrală cu oficierea de către arhiereul Gurie a unui parastas pentru toți soldații căzuți război. Regina Maria, după cum scrie în jurnal, s-a rugat pentru vărul Nicky și familia lui. Deși de la moartea țarului Nicolae al II-lea se împlinea aproape doi ani, regina și-a amintit în acea zi de soarta romanovilor și a recunoscut meritele fostului imperiu în ceia ce a văzut la Chișinău, dar în același timp regina a accentuat caracterul românesc al ținutului dintre Prut și Nistru: „Fără îndoială teritoriul este al Români­ei, cu populație românească, dar Rusia fiind imensă și bogată a investit bani în el și a con­struit edificii mai mari, mai bogate, mai solide decât am fi putut face noi, vecinii mai săraci”. Continuând gândul, regina își amintea că încă din copilărie a fost atrasă de lucrurile ru­sești: „Ceva moștenit în mine a iubit fastul, amploarea și profunzimea Rusiei. Am văzut Rusia în fragedă tinerețe, când era magnifi­că, și port în suflet această nostalgie”.

Cu ocazia unor reprezentații ale școlilor la teatrul de vară, regina reflecta în jurnal despre schimbările ce au avut loc aici în ultimii ani: „Acum doi ani toate școlile erau rusești, acum româna este obligatorie și s-au obținut deja rezultate uimitoare”. Maria admite că metodele aplicate de noua administrație au fost prost gândite, aspre și au creat puțină dezordine, dar crede că locuitorii simt un „contrast fericit cu ceea ce înseamnă Rusia acum”. În după-amiaza zilei au urmat vizite la diverse instituții, iar seara s-a încheiat cu un nou banchet, de data aceasta mai bine organizat, după aprecierea reginei.


Sursa: A. Grițco, Vizita regală la Chişinău (1920) – imagine şi istorie, În: Tyragetia, vol. VIII [XXIII], nr. 2, 2014, p. 352.

În a treia zi, au fost primiți călduros de evrei în sinagogă, apoi au vizitat bisericile greacă, catolică, protestantă și armeană: „ Fiecare instituție vrea să fie vizitată, fiecare naționalitate vrea să i se acorde atenție”, scria regina. Și tot din însemnările reginei aflăm că, în ziua plecării, oamenii au venit din toate părțile să-și ia rămas bun de la familia regală și să o roage, cu lacrimi de fericire în ochi, să revină la Chișinău cât mai curând posibil. Începând cu acel an și până în 1944, Liceul nr. 1 de fete a fost numit în cinstea Reginei Maria, la fel și fosta stradă Zolotaia.

Tot în a treia zi, vineri, 22 mai, Regina Maria și Principesa Elisabeta vizitează Ospătăria Populară, unde au fost întâmpinate de părintele Vasile Guma. Înalții oaspeți au rămas plăcut surprinși și și-au exprimat bucuria de a se găsi în sânul acestei instituții de binefacere de felul acesta.

Vizita familiei regale la Chișinău avea caracterul simbolic al prezenței autorității regale românești în Basarabia. Ca să facă „fericită cât mai multă lume”, își nota regina, membrii augustei familii au acceptat să fie găzduiți în trei conace diferite. Regele a luat reședință la primarul Vasile Anghel, regina Maria a fost primită de familia Pantelimon Sinadino, iar principesa Elisabeta a stat în casa boierului Paul Gore.

În perioada petrecută în Chișinău, între 20 și 23 mai 1920, Regina Maria a dorit să cunoască cât mai mult din problemele Chișinăului. Orașul ducea lipsă de politici publice de integrare în sistemul românesc. Regina a început să viziteze orfelinatul de copii al orașului, spitalul evreiesc, căminul invalizilor de război, Ospătăria populară pentru hrănirea celor nevoiași, Liceul nr. 1 de Fete, Conservatorul, școala de țesătoare, sinagoga și bisericile de confesiune grecească, catolică, protestantă și armeană. 

Regina a urmărit cu mare atenție dificultățile și, pe alocuri eșecul, în administrarea Basarabia. Situația din Basarabia era și mai complicată. Minoritatea rusă propaga în spațiul public idei separatiste și revoluționare, semănând neîncredere în autoritatea și legitimitatea statului român. Numeroși evrei aderau la ideile comuniste și bolșevice, iar administrația românească era acuzată de corupție și incapacitate organizatorică. „Cred că asperitățile au început să dispară și că administrația noastră, cu toate că este puțin în dezordine și prost concepută, reprezintă oricum un contrast fericit cu ceea ce înseamnă acum Rusia și că locuitorii de aici simt asta.”


Orașul a plăcut reginei foarte mult, a impresionat-o îndeosebi stilul rusesc în arhitectură: “Am fost pretutindeni deosebit de  impresionată de clădirile rusești, care, în raport cu ale noastre, sunt mai frumoase și mai mari. În general, orașul e larg și arată bine.” „Întreaga atmosferă a fost caldă și de adevărată simpatie reciprocă și când, în final, a venit ora despărțirii, am simțit că orașul ne-a îndrăgit din felul entuziast în care ne-au condus la plecare. Am avut plăcutul sentiment că ne-au acceptat și că acum ovațiile nu mai erau un lucru aranjat, pentru că oamenii veneau bucuroși din toate părțile să ne salute și să-și ia un afectuos rămas bun cu multe lacrimi și rugăminți de a reveni cât mai curând posibil.”

În seara de 22 mai 1920 Regele Ferdinand I şi Regina Maria au plecat din Chişinău. Pe parcursul zilei de 23 mai, fiind o zi frumoasă de duminică, înalţii oaspeţi au vizitat Basarabeasca, colonia elveţiană Sabo, coloniile germane Leipzig şi Tarutino, Valul lui Traian, Cetatea Albă, Arţizul şi Bolgradul.

Pe data de 8 octombrie 1925 la Chișinău, se deschide prima Expoziție a Basarabiei la care a participat familia regală în prezența regelui Ferdinand, reginei Maria, primului ministru I. Brătianu, altor membri ai guvernului și delegaților din orașele și satele din Basarabia.

La 30 mai 1927, după o vizită la Iași, unde a fost inaugurat Monumentul Unirii realizat de principesa Olga Sturdza, Regina Maria ajunge și la Chișinău pentru a participa la ședința Ligii Femeilor Române. Însoțită de fiica cea mică, principesa Ileana, regina e întâlnită călduros în toate gările de pe traseul de la Iași, iar în Chișinău, după cum scrie în jurnal, părea că întreg orașul ieșise să le salute și au fost încărcate cu flori și petiții. În afară de ședința Ligii de la primărie, programul vizitei a fost unul deja obișnuit: „slujbă frumoasă la catedrală în buna și vechea tradiție rusă” și un tur al orașului cu vizite pe la instituții și școli. Seara oaspeții regali au mers la teatru unde a fost organizată o reprezentație de cântece și dansuri românești urmată de o vizită la Domeniile Coroanei. În timpul plecării la oră de seară, regina e surprinsă din nou de mulțime, ovații și o „colosală manifestație de rămas-bun” la gară. Era ultima vizită în Basarabia în calitate de regină a Mariei, peste câteva săptămâni, regele Ferdinand I Întregitorul avea să se stingă la Castelul Peleș din Sinaia, lăsând tronul nepotului său de numai 5 ani, Mihai I.


Bibliografie

Maria, Regina României, Însemnări zilnice, traducere de Sanda Racoviceanu, vol. II, Editura Historia, București, 2006

Regina României Maria, Însemnări zilnice, vol. II, București, 2006

Ziua Mare”, În:  Бессарабiя, nr. 111, 19 mai 1920

„Cuvântarea M.S. Regelui Ferdinand”, Sfatul Țării, 22 mai 1920, 610, Chișinău

Publicat în ACTIVITĂȚI BC, EXPOZIȚII DE CARTE, INTRĂRI NOI, istoria Basarabiei, istoria românilor, epoca contemporană, istoria românilor, epoca medievală, istorie, istorie: Evul Mediu

Cărți noi de Istoria Românilor și Istoria Basarabiei : iulie 2021


Constantin, Rezachevici. Ștefan cel Mare și războaiele sale. Vol. 1 – Chișinău : Editura Cartdidact, 2019. – 607 p.

Acest volum adună pentru întâia oară 73 de studii și articole de istorie militară, risipite prin diverse volume și periodice, unele dintre ele greu de procurat,  care au apărut de-a lungul a peste 150 de ani, începând cu studiile lui M. Kogâlniceanu. Astfel, readucem în fața istoricilor  și  iubitorilor  istoriei neamului aspecte militare  (organizare, cetăți, armament, steaguri, bătălii, tactici și strategii etc.) fără de care istoria lui Ștefan cel Mare și a Moldovei din vremea sa nu pot fi pe deplin înțelese într-un Ev Mediu în care oastea reprezenta  una din cele mai însemnate instituții ale statului.

Astfel, volumul se constituie ca o privire retrospectivă de ansamblu a evoluției istoriografiei privitoare la acțiunile militare ale lui Ștefan cel Mare și ale organizării întregului sistem ostășesc al Moldovei în epoca sa, reprezentând, din acest punct de vedere, o noutate bibliografică valoroasă și multașteptată atât de specialiști, precum și de toți iubitorii de istorie. 

Mihai, Tașcă. Basarabia – pământ românesc. Vol. 4 : antologie – Chișinău : Editura Serebia, 2019. – 684 p.

Volumul al IV-lea al Antologiei „Basarabia – pământ românesc” din Colecția „100 de cărți despre Basarabia la 100 de ani de la Unire” este dedicat omului de cultură, știință și spiritualitate românească de origine basarabeană – preotului Paul Mihail (29.06.1905-11.10.1994).

Referințe la personalitatea lui Paul Mihail și opera acestuia se conțin în cele mai prestigioase lucrări consacrate istoriei ecleziastice, în descrierile patrimoniului cărturăresc și documente vechi ale Moldovei și Basarabiei din sec. al XIX-lea – începutul sec. XX.

Acest volum apare la 125 de ani de la naștere și 25 de ani de la trecerea preotului Paul Mihail la cele veșnice.

Alesandru, Duțu. Armata română de la Prut la Stalingrad și înapoi la Prut (1941-1944) – Chișinău : Editura Cartdidact, 2020. – 468 p.

În ediția a doua autorul a completat semnificativ unele capitole cu noi informații referitoare la eliberarea Basarabiei, nordului Bucovinei, Ținutului Herța, la luptele Armatei Române pentru cucerirea Odesei, a explicat cauzele apariției unor neînțelegeri, iscate între militarii români și cei germani și aduce noi detalii importante privind înfrângerea în bătălia de la Stalingrad. Alesandru Duțu a inclus Cronologia evenimentelor desfășurate în perioada 26 iunie 1940 – 26 iulie 1941 și a prezentat o galerie a generalilor români arestați, judecați și condamnați în perioada 1944-1964.

Cartea prezentată, „Armata Română de la Prut la Stalingrad și înapoi la Prut (1941-1944)” este o contribuție semnificativă la problematica participării României în cel de-al Doilea Război Mondial, fiind de un real folos specialiștilor în domeniul istoric-militar. Prin limbajul ușor accesibil, lucrarea poate fi consultată atât de studenți, masteranzi, profesori, cât și de publicul larg de cititori. prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România.

Ion, Eremia. Relațiile externe ale Țării Moldovei în documente și materiale (1360-1858) – Chișinău : Editura Cartdidact, 2020. – 942 p.

Volumul conține peste 500 de documente și materiale selectate din diferite ediții publicate pe parcursul timpului, unele dintre ele fiind o raritate bibliografică. Pentru a ușura accesul la sursele respective, toate documentele au fost publicate în limba română.

Documentele incluse reflectă situația politică externă a Țării Moldovei de la prima amintire a acesteia în sursele istorice (1360) și până la Unirea Țării Moldovei și a Țării Românești în ianuarie 1859. Volumul este însoțit de un amplu studiu introductiv în care se face o analiză minuțioasă a principalelor tendințe ale istoriografiei contemporane referitoare la relațiile Țării Moldovei cu Ungaria, Imperiul Otoman, Polonia, Hanatul Crimeii și Rusia.

Pentru a ușura munca cititorului, volumul este însoțit de o bibliografie de unde s-au selectat documentele incluse în volum, indice de nume, indice geografic, și glosar. Volumul poate fi utilizat de către cercetătorii științifici, dar și de un cerc larg de cititori, interesați de problemele istoriei Țării Moldovei.

Titu, Maiorescu. Discursuri parlamentare cu priviri asupra dezvoltării politice a României sub domnia lui Carol I. Vol. 1 (1866-1876) – București : Editura Albatros, 2001. – 363 p.

În publicarea de față discursurile parlamentare ținute în timp de 25 de ani, adăugându-se câteva priviri asupra istoriei noastre contemporane, nu pot justifica o asemenea politică a României de la 1866 încoace.

Deosebitele faze ale acestei dezvoltări petrecute într-un stat  constituțional au avut neapărat răsunetul lor în dezbaterile parlamentului și dacă se reproduc aici discursurile cu care am participat la acele dezbateri, ele vor să servească numai ca niște documente vii pentru caracterizarea mai exactă a unei întregi transformări a opiniei publice.

Schimbarea cugetelor în decursul a 30 de ani se poate observa proeminent din 1866 până în 1896.

Paul, Gore. „Plebiscitul în Basarabia” și alte scrieri – Chișinău : Editura Știința, 2020. – 256 p.

Ediția cuprinde pagini din opera istoricului și publicistului Paul Gore (1875-1927): studii și articole (Plebiscitul în Basarabia, Administrarea și Zemstvoul, Răzășii, Ștefan Alexandrovici, „voievodici voloșschii”. Schiță istorico-genealogică, Alecsandri și Basarabia, Anexarea Basarabiei, Populația Basarabiei pe naționalități după izvoarele oficiale rusești, Arhivele, Ioan Brătianu ș.a.), corespondența cu Ioan Bianu și Nicolae Iorga, câteva texte, semnate de Nicolae Iorga, Gala Galaction, Simion Mehedinți, Sever Zotta și Gheorghe Bezviconi, care evocă figura acestei personalități de excepție în viața social-politică și cultural-științifică a Basarabiei de la începutul secolului XX. O serie de imagini fotografice care însoțesc textele completează informația despre cărturar și opera sa.

Volumul, ca și întreaga Colecție „Pagini despre Basarabia”, este destinat cercetătorilor literari, istoricilor, jurnaliștilor, studenților și profesorilor, celor interesați de istoria Basarabiei.

Yvonne, Blondel. Jurnal de război (1916-1917) : Frontul de Sud al României – București : Editura Institutul Cultural Român, 2005. –  416 p.

Un veritabil document istoric, jurnalul lui Yvonne Blondel oferă, prin însemnările-i zilnice, o imagine asupra frontului sudic al României în 1916-1917, fără complezență nici pentru bulgari, care s-au dovedit, cu ocazia acestei revanșe, deosebit de cruzi față de români, nici pentru cadrele armatei române și politicieni. Ea povestește suferințele zilnice ale simplilor soldați și ale civililor rătăcind pe drumuri, pentru care trebuie să lupte din greu, cu firea ei încăpățânată, spre a-i aduce în spitalele improvizate. Câteva întâlniri neașteptate pe frontul Balcanilor, cu scriitorul Robert de Flers de exemplu, amintiri legate de viața de la Curte și de vizitele regelui în provincie pe timp de pace adaugă contrapuncte interesante firului dramatic al mărturiei sale.

Larisa, Turea. Cartea foametei, ed. a III-a– Chișinău : Editura Cartier, 2021. – 560 p.

Nu sunt multe cărți de istorie românească a căror lectură oripilează, zguduie, te întorc pe dos azvârlindu-te în mizantropie.

(…) Dar cercetarea Larisei Turea impresionează pentru că pornește, ca orice investigație veritabil asumată, dintr-o împrejurare de viață… Adevărată carte de sertar, investigația s-a articulat în ultimul deceniu de existență al sistemului patronat de Kremlin și cuprinde transcrierile după mărturiile culese de Larisa Turea, un grupaj semnificativ de documente oficiale, de stat și de partid, referitoare la foametea prin care Stalin a pedepsit Moldova întoarsă la soviete pentru cooperarea ei cu armatele române în 1941-1944, și un mănunchi de fotografii de epocă, profund evocatoare și ele.

Greu de cuprins în câteva cuvinte atrocitatea zguduitoare a paginilor narative în care supraviețuitorii amintesc împrejurările de după război. Dar și mai teribilă este alăturarea lor de documentele cuprinzând formulări stereotipe, diagnoze medicale (distrofie, dizenterie) și mai ales, tabele cu cifre. Decesele au depășit în total cifra de 250.000 de oameni, multe cadavre au ajuns neidentificate în gropi comune, iar altele au fost, devorate de membrii familiei proprii, amenințați cu extincția”.

Publicat în istoria românilor, epoca modernă, personalităţi istorice

20 aprilie 1839 – ziua în care s-a născut Carol I. A obținut independența țării, datorită căreia i-a și crescut imens prestigiul


Conform enciclopediei online, wikipedia, Regele Carol I „din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

În cei 48 de ani de domnie (cea mai lungă din istoria statelor românești), Carol I a obținut independența țării, datorită căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit în Munții Carpați Castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc (1877-1878), România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei)[9], iar Carol a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării.”

Expoziție virtuală de carte

Bulei, Ion. Carol I: Un destin pentru România / Ion Bulei, Stelian Țurlea, Sergiu Nicolaescu, Emil Slotea. – București : RAO, 2009. – 187 p.

„Există un Carol I al memoriei noastre și un Carol I al istorie reale? Și, dacă există cele două imagini, nu se întrepătrund? Sunt înrtrebări la care încearcă să răspundă cartea de față. Există un Carol al scenariului unui film cu care autroul lui se confundă, mutând imaginea din film peste cea reală, de la care inițial pleacă, dar pe care aparent o pierde mereși și, de-adevăratelea, o regăsește mereu” se afirmă la începutul cărții, Carol I – două chipuri suprapuse.

Cartea are următoarele capitole:

  • Carol I și România lui;
  • O constituție prea înaintată;
  • Ctitor de țată;
  • Dincolo de bilanțuri;
  • Un Versailles românesc;
  • Pelerinaj la Sinaia;
  • Sinaia la 1900;
  • Obiceiuri regale;
  • Ceremonialuri de Curte regală etc.

Lindenberg, Paul. Regele Carol al României: 70 ani de viață a unui viteaz. 7/20 aprilie 1839-7/20 1909 / Paul Lindenberg. – Leipzig : S. n.1, s.a. – 108 p.

Regele Carol a dezvoltat toate ramurile vieții publice în țară. România, odinioară slabă și umilită, a devenit sub domnia Mentorului Regal tare și conștientă de sine-și.

În carte veți citi despre.

  • Tinerețea și dezvoltarea Principelui Carol;
  • Primirea în București și jurământul pe Constituție;
  • Să ne ajutăm noi înși-ne, Români!;
  • Primii ani de Domnie;
  • Logodna și căsătoria;
  • „Noi trei!”
  • Războiul ruso-turc și independența României;
  • Împăratul Alexandru II în București și predarea comandei supreme Principelui Carol, în fața Plevnei;
  • Trecerea trupelor române peste Dunăre etc.

Lindenberg, Paul. Regele Carol al României / Paul Lindenberg; trad.: Ion Nastasia. – București : Humanitas, 2010. – 286 p.

„Viața lui Carol I degajă tot parfumul de epocă al unui text scris în urmă cu un secol. Evocarea aparține, în plus, cuiva care, ca apropiat al familiei regale, a stat în preajma personajului său, fiindu-i chiar întâiul nostru monarh un fel de fiu spiritual, și l-a putut percepe în dimensiunea lui umană. Aspecte din viața de familie, din copilăria și tienrețea viitorului rege la curtea de la Sigmaringen, școala, călătoriile rămase, la un secol distanță, inedite, fac savoarea acestei cărți pe care am putea-o defini drept o biografie sentimetnală. Paul Lindenberg și-a publciat pentru prima dată cartea în limba germană, în anul 1906.”

Cartea are 12 capitole:

  1. Anii tinereții și ai adolescenței;
  2. Evoluția României;
  3. Prințul Carol de Hohenzollern ales principe de România;
  4. Călătoria spre România și sosirea la București etc.

Memoriile Regelui Carol al României : în volume.

Vă prezentăm volumele care se află în Colecția Specială din fondul bibliotecii noastre.

Memoriile Regelui Carol al României. Vol. 5 (de un martor ocular). – Bucureşti : Universul, 1911. – 135 p.

Memoriile Regelui Carol al României. Vol. 7 (de un martor ocular). – Bucureşti : Universul, 1911. – 96 p.

Memoriile regelui Carol I al României. Vol. 12 (de un martor ocular). – Bucureşti : Universul, 1911. – 96 p.

Memoriile regelui Carol I al României. Vol. 13 (de un martor ocular). – Bucureşti : Universul, 1911. – 96 p.

Memoriile regelui Carol I al României. Vol. 14 (de un martor ocular). – Bucureşti : Universul, 1912. – 96 p.

Memoriile regelui Carol I al României. Vol. 15 (de un martor ocular). – Bucureşti : Universul, 1912. – 96 p.

Memoriile regelui Carol I al României. Vol. 16 (de un martor ocular). – Bucureşti : Universul, 1912. – 95 p.

Memoriile regelui Carol I al României. Vol. 17 (de un martor ocular). – Bucureşti : Universul, 1912. – 92 p.

Sursa primei imagini: romaniaregala.ro

Publicat în Activitate expoziţională, EXPOZIȚII DE CARTE, istorie

Cărți noi de istoria românilor: unele din ele abordează și subiectul pentru întregirea Țării: august 2020


Preda, Dumitru. Sub semnul Marii Uniri:  campaniile armatei române pentru întregirea țării: 1916-1920 / Dumitru Preda; cu un argument de acad.: Victor Voicu. – București : Editura Academiei Române : Editura Militară, 2018. – 390 p.

„Lucrarea prezintă momentele de pregătire politică și economică-militară din anii de neutralitate (1914-1916) premergătorii intrării româniei în Marele Război, evidențiază caracterul angajării armatei sale în război, etapele, bătăliile principale și particularitățile lor, raporturile cu Aliații și, în acest cadru, rolul Misiunii franceze a generalului Berthelot, în cadrul campaniilor din 1916 și 1917, locul și importanța bătăliilor de la Mărăști, Mărășești și Oituz din vara lui 1917, punând în lumină și nuanțat implicațiile naționale și internaționale ale participării la cea mai mare confruntare armată cunoscută de omenire; un loc aparte este acordat situației și desfășurării campaneii române din 1917-1918, în contextul transfromărilor radicale din fostul Imperiu rus care au sdust la izolarea politico-militară a României și obligarea guvernului de la Iași la acceptarea înrobitorului Tratat de Pace de la București (7 mai 1918), impus de Quadrupla Alianță, precum și rolul factorului armat în susținerea actului de Unire a Basarabiei (27 martie 1918)” afirmă academicianul Victor Voicu în Argumentul cărții.

Cartea are 6 capitole:

  1. România în anii de neutraltiate (august 1914 august 1916);
  2. Campania anului 1916;
  3. Campania anului 1917;
  4. Campania din anii 1917-1918;
  5. Campania din anii 1918-1919;
  6. Campania din 1919-1920.

La final găsiți o încheiere, bibliografie selectivă și indice.

Panorama comunismului în Moldova Sovietică: contexte, surse, interpretări / editor: Liliana Corobca; prefață: Radu Preda. – Iași : Polirom, 2019. – 860 p.

„34 de specialiști din Republica Moldova oferă o perspectivă clară și coerență asupra regimului comunist din această țară. Sunt aduse în atenția cititorilor subiecte din istoria, politica și cultura Moldovei sovietice, mai puțin sau deloc cunoscute și cercetate în spațiul românesc: de la formarea și evoluția RASSM, deportările staliniste sau foametea de după cel de-al Doilea Război Mondial la simbolurile de stat ale RSSM, politica națională, religie, învățământ, minorități, legislație, patrimoniu cultural, dimensiuni ale cotidianului etc.” afirmă editoarea cărții, Liliana Corobca.

Cartea include articolele diferitor istorici, abordând astfel teme ce țin de istoria regiunii dintre prut și Nistru în perioada ocupației sovietice.

Cartea mai include prefață, notă asupra ediției, listra ilustrațiilor, lista abrevierilor, bibliografie și indice de nume.

Leașco, Ion. Ialoveni / Ion Leașco, Tatiana Ungureanu. – Chișinău : Ed. „Licorn”, 2003. – 224 p.

„În anul 2002 localitatea Ialoveni a marcat 500 de ani de la prima atestare documentară. Semimileniul Ialoveniului a fost un prilej pentru locuitorii acestui oraș în creștere de a reflecta asupra trecutului, prezentului și viitorului” afirmă Silviu andrieș-Tabac.

Cartea face referință la: istoria localității în documente, stema și drapelul, evoluțis economică, perioada războiului, învățământul, personalități marcante etc.

Documente privitoare la cotidian și viața de familie din Basarabia în secolul al XIX-lea: în volume / Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Institutul de Istorie. – Chișinău : S. n.

Volumul I : 1813 / ed.: Teodor Candu, Alina Felea. – 2019. – 424 p.

„Actele din acest volum prezintă și alte probleme cotidiene ale locuitorilor din Basarabia: condițiile de trai ale locuitorilor; îndeletnicirle locuitorilor, munca sezonieră, în special în zona Bugeacului, în Cetatea Albă, Chilia, Ismail, Bender etc., unde locuitorii, înainte de 1812, plecu la cositul fânului, pășunatul vitelor sau se ocupau cu negustoria; conflicte însoțite de violență verbală, dar și fizică; chestiuni de delimitare a moșiilor, căsătoriil mixte etc.” Scriu editorii în Introducerea cărții.

Veți citi rezumatele documentelor, documente, abrevieri, rusisme, indice de nume și indice geografic.

Niculiță, Ion. Cercetările sitului arheologic Potârca din Rezervația Cultural-Naturală Orheiul Vechi / Ion Niculiță, Sergiu Matveev, Andrei Nicic. – Chișinău : Cartdidact, 2019. – 230 p.

„Cercetările perieghetice întreprinse în anii 1946-1947 în cursul inferior al râului Răut au pus în evidență un șir de situri de epoca fierului de la Butuceni, Furceni, Cot, Potârca, Scoc și din urbele medievale Șehr al Cedid și Orheiul Vechi. Investigațiile de amploare întreprinse între anii 1946 și 1953 de către Gh. Smirnov și mai apoi de P. Bârnea, Gh. Postică etc. La așezarea fortificată Butuceni și a orașelor medievale sesizate anterior s-au încununat cu succese remarcabile de o însemnătate primordială pentru istoria acestui ținut” se afirmă în introducerea cărții.

Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscută : în 3 vol. / Iurie Colesnic. – Chișinău : Cartier.

Vol. III. – 2019. – 526 p.

„Chiar și popoarele mici au istorie mare” afirmă Iurie Colesnic.

Autorul face referință la biografia și activitatea următoarelor personalități:

  • Constantin Stere;
  • Ion Codreanu;
  • Dimitrie Balaur;
  • Alexandru Baltaga;
  • Nicolae Bosie-Codreanu;
  • Emanoil Catelly;
  • Anastasia Dicescu;
  • Gheorghe Dicescu;
  • Gherman Pântea etc.

Războiul de fiecare zi : Viața cotidiană în tranșee și în spatele frontului în Primul Război mondial (1914-1919) / coord.: Bogdan Popa, Radu Tudorancea. – Târgoviște : Cetatea de Scaun, 2018. – 468 p.

„Volumul de față urmează structura conferinței Războiul de fiecare zi : Viața cotidiană în tranșee și în spatele frontului în Primul Război mondial (1914-1919), organizată de Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academie Românem cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii și Identității Naționale, în zilele de 26 și 27 noiembrie 2018. Volumul reflectă dezbaterile ce au urmat comunicărilor și propune o perspectivă nouă asurpa vieții cotidiene în vremuri excepționale. Direcțiile teoretice ale cercetării, analiza genezei, alcăturii și impactului jurnalelor și memoriilor de război, avatarurile vieții culturale, propaganda, experiența traumatică a prizonieratului și refugiuui bărbaților și femeilor, deopotrivă, au fost principalele teme alese de istorici, istoricii de artă, sociologii și filologii din București, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Mainz și Târgu-Mureș, ale căror contribuții sunt cuprinse în paginile ce urmează” se afirmă în Introducerea cărții.

Pe lângă articolele istoricilor prezentate la conferință, este o addenda și album foto. Sunt articole și în limba engleză.

Brozbă, Dorin. Cătălina Teodoroiu, eroina poporului român. 1917-2017, un veac de la sacrificiul suprem / Dorin Brozbă. – S. l.: Editura B. D. Media, 2017. – 68 p.

Cartea include un set de fotografii și fac cu legende referitoare la activitatea Cătălinei Teodoroiu.

La începutul cărții este inclus Cântecul Ecaterinei Teodoroiu.

Mălăescu, Ioan. Cătălina, eroina de la Jiu. Carte interzisă între 1940-1990. – S. l. : Editura B. D. Media, 2010. – 278 p.

„Ecaterina Teodoroiu s-a născut la 14 ianuarie 1894, în Vădeni, localitate aflată azi în componența municipiului Târgu-Jiu, fiind cel de-al treilea copil din cei opt ai familiei Vasile și Elena Toderoiu.

A urmat școala primară în satul natal și a terminat-o la Târgu-Jiu, între anii 1905-1909 a Școala româno-germană, situată pe strada Popa Șapcă, unde director era Ștefan Bobancu.

Partea finală a studiilor urmate de Ecaterina a constituit-o perioada de șapte ani în care a frecventat cursurile liceale de la București, până în vara anului 1916. […]

Odată cu declanșarea primului război mondial, Ecaterina, fiind elevă, s-a înrolat într-una din primele unități de cercetași din București, cohorta „Păstorul Bucur”, condusă de către Arethia Pitușteanu, devenită ulterior Tătărescu, în vara anului 1916, prin căsătorie cu gorjeanu Gheorghe Tătărescu, viitorul prim-ministru al României, între anii 1934-1937 și 1939-1940.”

O carte utilă pentru a ne cunoaște eroii.

Conducătorii României Mari. Șefi de stat și de guvern. – Brăila : Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2018. – 132 p.

În carte este inclusă biografia și activitatea lui Ferdinand I, Carol al II-lea, Ion I. C. Brătianu, Alexandru Marghiloman, Arthur Văitoianu, Alexandru Vaida-Voevod, Take Ionescu etc. La fiecare conducător român sunt incluse și poze.

Orașele unirii: Chișinău – Cernăuți – Alba Iulia. – Brăila : Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2019. – 160 p.

Cartea face referință la istoria celor trei orașe. Cartea include fotografii de arhivă și de azi.

Boia, Lucian. România : țară de frontieră a Europei / Lucian Boia. – Ediția a IV-a. – București : Humanitas, 2012. – 345 p.

„Această carte își propune să răspundă la întrebarea: Ce este românia? Voi încerca să descriu și să explic o țară. Dar poate fi cuprinsă o țară într-o carte? Da și nu. Realitatea este multiformă și inepuizabilă, în timp ce reprezentarea ei nu poate fi decât limitată și simplificată. Și, inevitabil, subiectivă” afirmă Lucian Boia în Introducerea cărții.

Autorul explică Cum s-a făcut România, comunismul românesc, o plimbare prin București etc.

La final găsiți note, indice de nume și indice de nume geografic.

Boia, Lucian. Două secole de mitologie națională / Lucian Boia. – București : Humanitas, 2012. 133 p.

„Națiunea este unul dintre marile mituri ale epocii moderne. Alături de ideea progresului și de multiplele ei derivate: revoluția, democrația, comunismul… Sunt credințe care au pus lumea în mișcare, religii ale vremurilor noi” afirmă autorul.

Lucian Boia face refrință la o națiune – o limbă, o lume împărțită în națiuni, principii concurente etc.

La final este o notă bibliografică.

Publicat în Chisinau, geografie, INTRĂRI NOI, istoria Basarabiei, istoria localității, istoria românilor, epoca contemporană, istorie, REVISTE BIBLIOGRAFICE, revistă bibliografică virtuală

Istorie și geografie – cărți noi


În prima lună de iarnă și ultima lună din an vă recomandăm câteva cărți din domeniul geografiei și istoriei românilor.

Revistă bibliografică virtuală

Chișinău, evocări interbelice / ediție îngrijită și argument: diana Vrabie; cuvânt de însoțire : Adrian Dinu Rachieru. – București : EIKON, 2018. – 381 p.

Chisinau Evocari interb„Chișinăul interbelic a avut o viață agitată, complexă, a respirat și s-a dezvoltat laolaltă cu evenimentele aprige ale celor mai bine de douăzeci de ani premergători celei mai cernite perioade a umanității, al doilea război mondial. Chișinăul devine portavoce a comunității pe care o reprezintă pentru că imaginea unui oraș se proiectează și în comunitatea intelectuală, în raporturile cu celălalt, în cunoașterea și devenirea alterității” afirmă Diana Vrabie în Argument.

În carte sunt incluse articole despre cimitirul, muzeul, Teatrul Național și teatrul popular din Chișinău, cele mai vechi case din Chișinău, biserici și cimitire etc.

 

 

Drochia: gara și raion.  Istorie, economie, cultură: Drochia: railway station and district. History, economy, culture / coord.: Alexandru Bobeică. – Chișinău : BALACRON, 2013. – 140 p.

Drochia„Nu vom face o descriere geografică separată a raionului Drochia, ci vom menționa numai că suntem situați, ca unitate administrativ-teritorială, la nordul țării și avem faima de zonă bine dezvoltată din punct de vedere economic. Această circumstanță ne-a făcut pe noi, drochienii, mai avani la muncă și mai dispuși spre agoniseală. Pentru a ajunge la o astfel de concluzie este suficient să vezi casele din satele noastre și gospodăriile de astăzi ale sătenilor. Anii grei ai foametei, deportările și represaliile politice, viața mizeră ce o duc ceau țăranii moldoveni în anii 50-60 ai secolului XX au stârnit în părinții noștri instinctul autoconservării și dorința nestăvilită de a-și scoate copiii din acea tagmă oropsită, dându-i la studii și jertfind totul ce se putea numai ca ei să devină învățători, agronomi, medici ș.a.m.d. În consecință, Drochia, ca și alte zone din părțile acestea, are faima de raion cu oameni cărturari” afirmă coordonatorul proiectului, Alexandru Bobeică.

Astfel, în carte veți face cunoștință cu repere istorice ale raionului Drochia, rețeaua hidrografică a raionului, situația demografică, agricultura etc.

Moraru, Anton. Evoluția Basarabiei sub regimul de ocupație al Rusiei țariste 1812-1912 / Anton Moraru, Teodor Popovici. – Chișinău : Labirint, 2013. – 161 p.

Moraru Evolutia Basarabiei„Ocuparea cu forța armată a teritoriului dintre Prut și Nistru – partea cea mai bogată și roditoare a Țării Moldovei, instaurarea unui regim asiatic, barbar și sângeros al Rusiei țariste a dus la schimbarea radicală a condițiilor politice, social-economice și culturale de dezvoltare a populației din această parte a Moldovei de Est” afirmă autorul în introducerea cărții.

Cartea are 11 capitole:

  1. Războiul ruso-turc din 1806-1812 și anexarea Basarabiei la Rusia țaristă;
  2. Instaurarea forțată a administrației coloniale țariste în Basarabia;
  3. Colonizarea forțată a Basarabiei cu populație străină etc.

Olărescu, Angela. Orașul Cricova în ascensiune continuă : monografie / Angela Olărescu. – Chișinău : S. n., 2017. – 628 p.

Orasul Cricova„Monografia este, în fond, un bilanț al felului în care a fost, de-a lungul timpului, percepută localitatea, cu frământările și personalitățile ei, și referă – când explicit, când într-o formă indirectă – asupra conlucrării dintre administrația publică locală și societatea civilă, dar și asupra comunității în genere. […]

La elaborarea acestei publicații s-au investigat fondurile de referință ale Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova și Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.  […] Lucrarea include texte scanate din monografii, culegeri, publicații periodice privind dezvoltarea social-economică și culturală a localității Cricova; activitatea primăriei  și a primarului Valentin Guțan; activitatea instituțiilor bugetare și a celor mai mari întreprinderi economice din orașul Cricova, începând cu anul 1986 și până în 2014” se afirmă în Arguemtnul cărții.

Cartea are 6 capitole:

  1. Valentin Guțan – un Carol Schmidt al Cricovei;
  2. Orașul Cricova: trecut, prezent și viitor;
  3. Orașul Cricova în curs de dezvoltare;
  4. Viața culturală a orașului Cricova;
  5. Toate drumurile duc spre Cricova: clipe în imagini.

Cartea are indexuri auxiliare: de autori, alfabetic de nume a persoanelor menționate în lucrare, de titluri de articole, de nume ale produselor vinicole, pe subiecte, geografic și de ediții periodice. De asemenea găsiți și imnul orașui Cricova, stema și Drapelul orașului Cricova și Consiliul Orășănesc Cricova.

Istoria comunismului din România: în 5 vol. – Iași : Polirom.

Istoria comunismului din RoVol. II : Documente. Nicolae Ceaușescu (1965-1971) / editori: Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu. – 2012. – 703 p.

„Volumul de față este al doilea dintr-o serie ce reprezintă anexele Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru analiza Dictaturii Comuniste din România. Spre deosebire de primul volum, care acoperea întreaga perioadă Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1965), acesta se limitează la primii șapte ani din perioada Nicolae Ceaușescu. Dacă în cazul primelor două decenii de regim comunist au fost publicate multe documente importante, ceea ce ne-a permis să prezentăm întreaga perioadă într-un singur volum, în ceea ce privește începuturile României ceaușiste documentele editate sunt mai puțin numeroase” se afirmă asupra ediției.

În volumul 2 veți găsi abrevieri, lista documentelor, documente, index de nume proprii, inclusiv două traduceri în limba engleză – nota editorului tradus și lista abstractelor.

 

Centenarul Marii UniriCentenarul Marii Uniri a românilor: istorie și perspective. Basarabia, 27 martie 1918. – Iași : Editura PIM, 2018. – 192 p.

Cartea include 36 de lucrări și „au fost grupate în volumul Centenarul Marii Uniri a românilor: istorie și perspective. Basarabia, 27 martie 1918. Autorii sunt cercetători, cadre didactice universitare și oameni de cultură de pe ambele maluri ale Prutului, care au dorit ca mesajul lor să dăinuie. Textele urmează spiritul conferințelor împletind rigoarea științifică cu pasiunea. Acestea au fost grupate după tematica abordată pornind de la realitatea istorică a anului 1918 și terminând cu teme de literatură legate de contextul din Basarabia” afirmă coordonatorul volumului Dan Gabriel Sîmbotin.

Câteva titluri de articole:

  • Intervenția armatei române în Basarabia în 1918 – o necesitate strategică pentru asigurarea securității teritoriului românesc dintre Prut și Nistru;
  • Șcioala basarabeană și lupta moldovenilor pentru cultura națională (1917);
  • Reuniunea de la Chișinău a parlametarilor de pe ambele maluri ale Prutului (30 spetembrie 1918);
  • Personalitate marcantă a neamului românesc Daniel Ciugureanu (1885-1950);
  • Nicolae Iorga și lupta sa pentru realizarea Marii Uniri etc.

Lupu, Corvin. România. De la revolta populară la lovitura de stat / Corvin Lupu. – Sibiu : Techno Media, 2010. – 318 p.

Lupu Romania 1989„Despre decembrie 1989, s-au scris o mulțime de studii, articole și cărți. Desigur, lucrarea de față face referire doar la unele dintre aceste lucrări. Trebuie să semnalăm faptul că unii autori au scris imediat după evenimente, iar concluziile lor și-au păstrat  valabilitatea și după mulți ani, ceea ce este meritoriu” afirmă autorul în prefața cărții.

Lucrarea are două părți:

  • Contextul internațional al evenimentelor din decembrie 1989;
  • Decembrie 1989: Noua Ordine Mondială ajunge în România.

La final găsiți concluzii, o postfață, abrevieri, bibliografie și indice de nume.

 

 

Maghiloman, Alexandru. Note politice: 1897-1924 / Alexandru Maghiloman. – Ed. anastatică. – Buzău : Alpha MDN, 2019.

Vol. IV : 1918-1919. – 436 p.

E al patrulea volum din cele 5 publicate. Volumele au fost publicate inițial în București, la editura Institutului de Arte Grafice «Eminescu» în anii 20 ai secolului trecut.

Țopa, Tudor. Lumini de călăuză / Tudor Țopa. – Chișinău : Fundația „Draghiștea”, 2019. – 227 p.

Cartea face referință la frații Andrei și Costache Găină, istoria Basarabiei în perioada țaristă, memorii etc.

Cartea are și fotografii de arhivă.

Topa Lumini