Arhive etichetă: Iurie Colesnic

O generație a unirii a lui Iurie Colesnic


         DSC_0585Biblioteca susține respectarea și păstrarea identității, a limbii, istoriei și a altor valori naționale. Din acest motiv, luni, 27 martie 2017, cu ocazia Unirii Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România (1918),  la Biblioteca Centrală a avut loc lansarea de carte ”Generația Unirii”, coordonată și elaborată de către cercetătorul în istorie Iurie Colesnic, activitate desfășurată în colaborare cu istoricul Alexandru Moraru, responsabil de Colecția Moștenire (Biblioteca Centrală ”B.P. Hasdeu”)

         La eveniment a fost prezent directorul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Mariana Harjevschi,  scriitori, publiciști, cercetărori, dar și un grup de elevi de la Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri”.

DSC_0574

        Lansarea de carte a început cu discursul jurnalistului, omului politic din Republica Moldova, Tudor Țopa. Profund interesat de evenimentele din 1918 și de alte momente din istoria neamului românesc își manifestă recunoștința urându-i maestrului „multă sănătate și inspirație”. Cuvintelor de admirație se alătură Cristina Saghin, profesoară de limba și literature română, Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri” din Chișinău, „sper că acestă carte asupra căreia ați lucrat să ne ajute să ne redobândim valorile, tradiția și neamul” adaugă profesoara.

 DSC_0603.JPGScriitorul Nicolae Dabija, ne convinge că ”Generația Unirii” „merită să fie aplaudată la Marea Adunare Națională, cartea aceasta trebuie să ajungă în fiecare școală, bibliotecă și instituție.” Scriitorul recunoaște că Iurie Colesnic este unul dintre scriitorii săi preferați și îndeamnă cititorii spre lectură, „să citiți, vă rog eu, această carte!”, se exprimă optimist.


DSC_0593.JPG      Moderatorul evenimentului, istoricul Alexandru Moraru, menționează că „majoritatea lucrărilor sunt lucrări de referință, acestea sunt citite nu doar de cei ce studiază istoria românilor, dar și limba și literature română ori publicistica etc. ”

    Scriitorul și publicistul Alexandru Corduneanu, nu a uitat să amintească rolul bibliotecii în educarea cetățenilor cu spirit civic, „de fiecare data biblioteca reușesște să marcheze această sărbătoare și să nu uite de ea.” Tot aici, povestește despre generața unirii „generația anului 1918 este prima generație care contează în istoria românilor. Cărțile lui Iurie Colesnic ne ajută să ne asumăm actul unirii, prin lectură, dar și prin fapte.”

         Academicianul, doctor habilitat în economie, Sergiu Chircă, a început discursul său, vădit emoționat, precizând că anume „datorită autorului” a hotărât să facă și publicistică, demonstrînd gratitudinea pentru profunzimea de care a dat dovadă în studiile sale.

      În cuvântul de încheiere, Iurie Colesnic, autorul cărții a ținut să mulțumească publicului pentru prezență și să constate faptul că „misiunea cărților este să pună întrebări și să răspundă la întrebări. Cartea are rolul de a educa, de a scoate concluzii înarmat cu știință și conștiință.”, a adăugat I.C.

         DSC_0657Iurie Colesnic nu este la prima lucrare de acest gen. Primul volum al ”Generației Unirii” a fost lansat încă acum 13 ani. De acestă data însă, autorul reușește să relanseze volumul cu ocazia împlinirii a 99 de ani de la Unirea Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, comemorând astfel evenimentul.

    Amintim că Iurie Colesnic se naște în satul Dereneu, raionul Călărași. Este un corector de literatură tehnică, fost director de editură, istoric literar, politician și scriitor din Republica Moldova. În 1978 absolvește Institutul Politehnic ”Serghei Lazo” din Chișinău. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1998.  Este autorul a mai multor volume: Doina dorurilor noastre, 1990, Basarabia necunoscută, 1993; Chișinăul din amintire, 2011; În culisele Istoriei, 2015 etc., a unui număr important de enciclopedii: Chișinău, 1997; Sfatul Țării, 1998; Femei din Moldova, 2000 etc. și a unor scenario de film: Binecuvântare, 1989; Stropul de ceară, 1990; Buburuza, 1991; Harap Alb, 1991; Filozoful din Cubolta, 1997.DSC_0656

Aducem mulțumiri dlui autor pentru munca depusă și salutăm intenția de a păstra vie amintirea istoriei țării și a conștiinței națioanle!

Anunțuri

La mulţi ani, Dle Iurie Colesnic!


 

Iurie_Colesnic_(12852212294)_(cropped).jpgAdmirație și recunoștință pentru scriitorul și istoricul literar Iurie Colesnic, oaspete drag și multașteptat în toate filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.  În această zi frumoasă Vă dorim o viață lungă și dincolo de materie, regăsirea interioară. Fie ca operele Dvs. să cunoască nemurirea, iar bucuria comunicării cu cititorii, colegii de breaslă şi oamenii dragi să Vă direcționeze spre desoperirea noilor subiecte istorice și arhitecturale. 

Iurie Colesnic s-a născut la 12 august 1955 în satul Dereneu, Călărași într-o famile de învățători.

A absolvit Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Chișinău (1973-1978), în prezent Universitatea Tehnică din Moldova. Între anii 1972-1973 a fost învățător de cultură fizică în satul Buda, Călărași, referent la Societatea „Știința” din Chișinău și profesor de tehnologie specială la ȘTP 10 din Chișinău între anii 1980-1983.

A fost redactor-șef și director artistic la studioul Animafilm (1986-1991), director al Centrului  de muzeografie Mihail Kogălniceanu (1991-1995, în prezent Muzeul Literaturii Române “M. Kogălniceanu”), concomitent deținând și funcția de director al Editurii Universitas (1991-1993), apoi director al Editurii Enciclopedice Gheorghe Asachi (1993-1995). În 1995 fondează Editura Museum, care în 1996 devine parte a unei stucturi mai complexe – Casa Cărții Mitropolit Petru Movilă, al cărei director este până în prezent.

 În anul 2000 este decorat cu Medalia Sfântul Daniil, este numit Membru – Corespondent al Academiei Internaționale de Cadre de la Kiev și Doctor „Honoris Cauza” al Universității Umaniste din Chișinău.

Printre cele mai remarcabile lucrări se numără:  Arta memoriei (1987), Doina dorurilor noastre (1990), Basarabia necunoscută, 5 vol. (1993-2005), Generația Unirii (2004) ș.a. De asemenea, Iurie Colesnic se poate mândri cu scrierea scenariilor pentru filmele:  “Binecuvântare” (1989), “Buburuza” (1991), “Harap Alb” (1991) și “Filozofii din Cubolta” (1997).

Această prezentare necesită JavaScript.

 Așteptăm noi întâlniri, noi lansări, conferinţe și alte activități inedite organizate împreună cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.  La mulți ani, Domnule Iurie Colesnic, să ne trăiți!

A fost odată în Chișinău…


În weekend citim despre Chișinău.

Clubul Nobilimii

   17_opt   Multă lume bună din acea vreme nu avea acces la Clubul Englezesc și era firesc să apară o structură paralelă, dar cu un statut mai democratic, care ar fi permis accesul la club unui șir mai mare de doritori. Așa că la 1864, pe 1 octombrie, a fost recunoscut oficial apariția Clubului Nobilimii din Chișinău. Unul dintre fondatorii de bază ai acestui club era Trofim T. Grizov, președintele Tribunalului Comercial din Chișinău. De aici și componența clubului care includea și marea nobilime ereditară și diverși funcționari.

      Clubul Nobilimii, teatrul lui Grosman, opera italiană, hotelul Petersburg din strada de Aur (Haralambie), cofetăria Manikov erau locurile de întâlnire ale elitei orașului. În sălile Clubului puteai să întâlnești pe locotenentul Timuș, veteran din războiul Crimeii, pe bătrânii Codreanu și Cervinski, care acum patruzeci de ani păreau scoși din paginileunor albume vechi.Gulere înalte, cravate mari și fracuri cu tăietura model de pe vremea tinereții lor, înfrumusețau aceste întruniri. Pretutindeni se auzea vorba moldovenească, căci aceasta era locul de întrunire al stâlpilor societății de odinioară.

         Clubul avea o bibliotecă bogată, s-a construit special o clădire pentru teatru și tot aici un teatru de vară. Prima stație electrică din Basarabia a fost instalată tot la Clubul Nobilimii. La 27 martie 1918 recepția oficială cu ocazia semnării Actului Unirii Basarabiei cu România a fost dată în incinta acestui club, în prezența delegației române în frunte cu prim-ministrul Alexandru Marghiloman. Iar în 1925, când regele Ferdinand I și regina Maria au vizitat Basarabia, la Chișinău au vizitat și Clubul Nobilimii.IMG (5)

          Edificiul a fost distrus în anii celui de al doilea război mondial. Pe locul lui a fost înălţat Cinematograful „Patria”.

Din cartea:  Colesnic, Iurie. Chișinăul din Amintire / Iurie Colesnic ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch.:„Grafema Libris”SRL, 2011. –  P. 116