Arhive etichetă: lansare carte

O generație a unirii a lui Iurie Colesnic


         DSC_0585Biblioteca susține respectarea și păstrarea identității, a limbii, istoriei și a altor valori naționale. Din acest motiv, luni, 27 martie 2017, cu ocazia Unirii Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România (1918),  la Biblioteca Centrală a avut loc lansarea de carte ”Generația Unirii”, coordonată și elaborată de către cercetătorul în istorie Iurie Colesnic, activitate desfășurată în colaborare cu istoricul Alexandru Moraru, responsabil de Colecția Moștenire (Biblioteca Centrală ”B.P. Hasdeu”)

         La eveniment a fost prezent directorul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Mariana Harjevschi,  scriitori, publiciști, cercetărori, dar și un grup de elevi de la Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri”.

DSC_0574

        Lansarea de carte a început cu discursul jurnalistului, omului politic din Republica Moldova, Tudor Țopa. Profund interesat de evenimentele din 1918 și de alte momente din istoria neamului românesc își manifestă recunoștința urându-i maestrului „multă sănătate și inspirație”. Cuvintelor de admirație se alătură Cristina Saghin, profesoară de limba și literature română, Liceul Teoretic ”Vasile Alecsandri” din Chișinău, „sper că acestă carte asupra căreia ați lucrat să ne ajute să ne redobândim valorile, tradiția și neamul” adaugă profesoara.

 DSC_0603.JPGScriitorul Nicolae Dabija, ne convinge că ”Generația Unirii” „merită să fie aplaudată la Marea Adunare Națională, cartea aceasta trebuie să ajungă în fiecare școală, bibliotecă și instituție.” Scriitorul recunoaște că Iurie Colesnic este unul dintre scriitorii săi preferați și îndeamnă cititorii spre lectură, „să citiți, vă rog eu, această carte!”, se exprimă optimist.


DSC_0593.JPG      Moderatorul evenimentului, istoricul Alexandru Moraru, menționează că „majoritatea lucrărilor sunt lucrări de referință, acestea sunt citite nu doar de cei ce studiază istoria românilor, dar și limba și literature română ori publicistica etc. ”

    Scriitorul și publicistul Alexandru Corduneanu, nu a uitat să amintească rolul bibliotecii în educarea cetățenilor cu spirit civic, „de fiecare data biblioteca reușesște să marcheze această sărbătoare și să nu uite de ea.” Tot aici, povestește despre generața unirii „generația anului 1918 este prima generație care contează în istoria românilor. Cărțile lui Iurie Colesnic ne ajută să ne asumăm actul unirii, prin lectură, dar și prin fapte.”

         Academicianul, doctor habilitat în economie, Sergiu Chircă, a început discursul său, vădit emoționat, precizând că anume „datorită autorului” a hotărât să facă și publicistică, demonstrînd gratitudinea pentru profunzimea de care a dat dovadă în studiile sale.

      În cuvântul de încheiere, Iurie Colesnic, autorul cărții a ținut să mulțumească publicului pentru prezență și să constate faptul că „misiunea cărților este să pună întrebări și să răspundă la întrebări. Cartea are rolul de a educa, de a scoate concluzii înarmat cu știință și conștiință.”, a adăugat I.C.

         DSC_0657Iurie Colesnic nu este la prima lucrare de acest gen. Primul volum al ”Generației Unirii” a fost lansat încă acum 13 ani. De acestă data însă, autorul reușește să relanseze volumul cu ocazia împlinirii a 99 de ani de la Unirea Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) cu România, comemorând astfel evenimentul.

    Amintim că Iurie Colesnic se naște în satul Dereneu, raionul Călărași. Este un corector de literatură tehnică, fost director de editură, istoric literar, politician și scriitor din Republica Moldova. În 1978 absolvește Institutul Politehnic ”Serghei Lazo” din Chișinău. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1998.  Este autorul a mai multor volume: Doina dorurilor noastre, 1990, Basarabia necunoscută, 1993; Chișinăul din amintire, 2011; În culisele Istoriei, 2015 etc., a unui număr important de enciclopedii: Chișinău, 1997; Sfatul Țării, 1998; Femei din Moldova, 2000 etc. și a unor scenario de film: Binecuvântare, 1989; Stropul de ceară, 1990; Buburuza, 1991; Harap Alb, 1991; Filozoful din Cubolta, 1997.DSC_0656

Aducem mulțumiri dlui autor pentru munca depusă și salutăm intenția de a păstra vie amintirea istoriei țării și a conștiinței națioanle!

„Dezbracă-mă de griji şi dor” de Lucia Brainstorm


 

brainstorm3La 21 decembrie 2016, la Biblioteca Centrală a avut loc lansarea primului volum de poezii a Luciei Brainstorm, „Dezbracă-mă de griji și dor”.

„Veți descoperi versuri ce intră sub piele și au parfum de iubire, suferință, dor și pasiune, versuri ce arată drumul care te poate duce aproape de inima unei femei”, ne spune tânăra autoare.

Printre invitații speciali au fost prezenți: Corina Bezdâga, autoarea cărții „Bolnavă de dor”; Lilia Ojovan, prezentatoare Jurnal TV; Victoria Cebotari, autoarea cărții „Suflet rătăcit”; Vitali Cipileaga, autorul cărții „De vorbă cu Emma”; Marcela Mardare, Prozatoare, directoarea editurei PONTOS; Doina Danielean, prezentatoare, Radio Plai.

dsc_0676Autoarea încearcă să definească natura femeii, rostul ei pe pământ şi astfel să sprijine femeia  „cea care încerca singură să-și facă drum în viață”. „Oamenii cu adevărat mari însă mă vor provoca să îmi depășesc limitele și să înțeleg că barierele nu există decât în momentul în care eu mi le construiesc, căci altfel, nimeni altcineva nu poate sa îmi închidă orizonul”, spune Lucia despre ea.

Lucia Brainstorm  nu este doar un om talentat, ci şi un om spiritual şi bun, cu banii colectați la această lansare, Lucia a hotărât să facă un act de caritate: să-i ajute și pe alți oameni să simtă magia Crăciunului, astfel banii vor pleca la copiii mai puțini fericiți.

Îi transmitem tinerei scriitoare mult success şi multă inspiraţie !

 

„Reflecții asupra căutării Sinelui în eseu” de Carolina Dodu-Savca


dsc_0419Astăzi, 10 noiembrie 2016 la Biblioteca Centrală a avut loc lansarea de carte a autoarei Carolina Dodu-Savca – Reflecţii asupra căutării Sinelui în eseu.

Moderatoarea Nina Corcinschi a început cu cîteva cuvinte despre autoare. Carolina Dodu-Savca este doctor în filologie la Academia de Științe a Moldovei și conferențiar universitar la Institutul de stat de relații internaționale din Moldova, IRIM.

Autoare a 68 de publicații, dintre care 62 de lucrdsc_0433ări științifice și metodico-didactice, inclusiv: o monografie, opt articole de sinteză, 20 articole în ediții de profil recenzate naționale, 5 articole în reviste internaționale, 12 publicații în culegeri de materiale naționale și 10 în culegeri internaționale; 2 articole în co-autorat; 2 suporturi de curs și 2 ghiduri metodice; 6 publicații electronice (Buletinul european Newsletter intercultural).

În carte este prezentată problema omului în marea „criză” a conştiinţei moderne şi postmoderne. Marcată de infinite inovaţii şi evenimente majore, literatura secolului trecut este, în esenţă, o literatură a ideii intelectuale, ce implică idei, imagini, fapte şi sentimente pe care metafora conceptuală le dezvoltă şi le precizează.

Umanitatea acestei epoci se reflectă cu precădere în Eseu, formă literară ce reuneşte domeniile într-o analogie a concepţiilor lor despre fiinţă, existenţă, natură, spirit, divinitate, individ , realitate, dsc_0449artă, ştiinţă, progres şi, în fond, a cugetului aplecat asupra-şi.

Problema căutării Sinelui – în eseu, exprimă o analiză a personalităţii şi diversitatea modalităţilor de relevare a Sinelui prin combinarea a două figuri exponenţiale ale eseului francez: Paul Valéry şi Marguerite Yourcenar.

Autoarea menţionează că Sinele relevat de motivul „ochiul intelectual” valéryan şi „cel al ochilor deschişi” yourcenarian dezvăluie, pe de o parte, vocea particulară, or, nu şi individuală, a omului fără identitate biografică univocă şi, pe de altă parte, conştiinţa homo universalis.

Căutarea adevăratului Sine este de cele mai multe ori ascunsă în ochii celui care caută şi nu deodată îți dai seama de profunda realitate a acestedsc_0457i umanități.

Invitaţii care au luat cuvîntul: directorul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” Mariana Harjevschi, Nina Corcinschi, academicianul Mihai Cimpoi, Ion Manoli, Victoria Baraga, Maria Pilchin, critic literar şi lector universitar, Victoria Fonari, doctor conferenţiar universitar, Elena Prus ş.a.