Arhive etichetă: limba romana

Limba română și internetul


.36927509192_b00119ce02_bÎn ultimul deceniu, online-ul a început să însemne mai mult pentru utilizatorii săi: un dialog continuu între oameni și o platformă educațională nemaivăzută. Însă, lingviștii trag un semnal de alarmă. Conținutul este cheia succesului!

Atunci când vorbim de conținut trebuie să aducem aminte de singura caracteristică ce poate transforma conținutul în mină de aur sau într-un deșert secătuit de valoare: corectitudinea. Deci, important este a respecta normele de ortografie și în mediul online.

În acestă ordine de idei, astăzi la Biblioteca Centrală a Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu” a avut loc Conferința ”Limba română și internetul”, subiectul căreia a fost pus în discuție de către filologul, lingvistul, Vlad POHILĂ.DSC_0265

 Evenimentul a început cu discursul Marianei HARJEVSCHI, director general al BM „B.P. Hasdeu”. De asemenea, Elena UNGUREANU, cercetător ştiinţific superior la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, care a studiat fenomenul de grafie alternativă în spațiul online a adus la cunoștință că „toţi vorbitorii contribuie la dezvoltarea limbajului, și de obicei acceptăm ce dictează uzul.” De asemenea, a vorbit despre fenomenul lingvistic actual și anume despre influența limbii engleze asupra altor limbi, și cum tehnologiile moderne transformă și diversifică limba română.

DSC_0256La conferință au participat un grup de cursanți de la Academia Militară ”Alexandru cel Bun”, un grup de elevi de la Centrul de Excelență în Industria Ușoară și toți cei interesați de domeniul respectiv. 

Comunicarea în online a avansat progresiv și a atins cote inimaginabile, dar trebuie să susținem prezența internetului în promovarea limbii române. Astfel, lingvistul Vlad Pohilă propune câteva cerințe pentru conservarea normelor gramaticale ale limbii române în spațiul online, una dintre care e scrierea cu diacritice.

Așadar, să fim atenți cum scrim în mediul online!

 

Anunțuri

Tezaurul limbii române


16343896_1773109559677263_1237354971_n           Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.” Nu contestăm, limba română este expresia spiritualităţii a neamului românesc, o valoare care a consolidat şi mai mult conștiința unității de neam a tuturor românilor. Doar o mai bună cunoaștere a identității şi a demnității naţionale ajută un popor să se dezvolte şi să dăinuie în istorie. Oda „Limba noastră”, poezia scrisă de Alexei Mateevici în anii 1888-1917, cuprinzînd 12 strofe de câte patru versuri, este un elogiu adus limbii române şi un îndemn pentru preţuirea ei. Textul acesta nu este numai o definiție a limbii, ci și o definire a sentimentului de dragoste față de limba noastră cea română. Astfel Mateevici a contribuit substanţial la emanciparea naţională a Basarabiei.16344163_1773111986343687_580964923_n
Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la scrierea imnului „Limba noastră” de Alexei Mateevici, Biblioteca Centrală în parteneriat cu Cenaclul “Magia cuvântului” în frunte cu doctorul în filologie Victoria Fonari au organizat o Seară literar-artistică cu genericul “Tezaurul limbii române”.
           Elevii Liceului Teoretic cu profil real „Mihai Marinciuc” ghidaţi de profesoara de limbă română, Alexandra Crăciun au început cu un recital de poezie dedicată limbii române, succedat de următoarele comunicări: Prezentare generală a limbii române de Viorica Puşcaşu, Alexei Mateevici – corifeul limbii române de Natalia Cazac; Limba română în viziunea scriitorilor basarabeni – Nadejda Cuharenco; Curiozităţi din limba română – Victoria Deleu.

Evenimentul a culminat cu interpretarea cântecului ”Pentru ea”– Alina Papuc, Valeria Cotorobai, Olga Turculeţ.

16295311_1773112016343684_759610768_n
”Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi, decât exprimată în limba română Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea ”.
Nichita Stănescu

Victor Teleucă și Momentul inimii


    357-teleuca Victor Teleucă (n. 19 ianuarie 1933  Cepeleuți)  a fost un poet, eseist, traducător și publicist român basarabean. Victor Teleucă s-a afirmat în literatura română de la prima sa carte, „Răscruce”, publicată în 1958. Doi ani mai târziu vede lumina tiparului placheta de versuri „La ruptul apelor”, urmată de volumele „Neliniști” (1963), „Din patru vânturi” (1964) și „Insula cerbilor” (1966), pentru care a obținut Premiul „Boris Glavan”. 

        În perioada 1993-2002 predă filosofia, istoria culturii, psihologia și estetica la Liceul Republican de Arte Plastice „I. Vieru” și estetica la Liceul „Prometeu” din Chișinău. În 1983, pentru merite pe tarâmul dezvoltării literaturii i se confera titlul onorific de Maestru emerit în Arte din Moldova. 

Pentru opera sa, poetul este recompensat cu Premiul de Stat în domeniul Literaturii și cu Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2000. Victor Teleucă s-a stins din viață pe 12 august 2002 la Chișinău.

 Revistă bibliografică

Din colecția bibliotecii: 

downloadVictor Teleucă – un heraclitean transmodern

           Cu acest volum, posteritatea lui Victor Teleucă (1932-2002) se întregeşte cu o dublă faţă. Mai întâi, antologhează principalele aspecte ale exegezei, trebuitoare unui viitor monograf, atât în ceea ce priveşte opera, cât şi viaţa, prin textele critice şi prin bogata iconografie finală. Apoi, îl surprinde într-o ipostază mai puţin familiară publicului cititor, aceea de critic literar, înzestrat cu fineţea observaţiei şi cu profunzimea percepţiei estetice şi filosofice. Poetul este şi el prezent prin excelentul poem inedit închinat lui Eminescu.

           Nu încape îndoială, opera, întregită cu două veritabile capodopere postume (Ninge la o margine de existenţă şi Improvizaţia nisipului). îl plasează pe Victor Teleucă în rândul strălucitei pleiade şaizeciste. alături de Nichita Stănescu, loan Alexandru, Marin Sorescu. Grigore Vieru, deschizând, totodată, drumul spre noua paradigmă culturală a trans-modernităţii, afirmă  Theodor Codreanu. 

11Decebal

           Idea de a scrieaceastă operă aparține în întregime maestrului Tudor Zgureanu, eu n-am făcut altceva decât să materializez în cuvinte ceea ce l-a frământat pe compozitor un timp îndelungat. Ce a vrut, ce continuă să vrea dânsul de la acest mare nume al istoriei noastre – o va spune spectatorul, fiincă fiecare își are Decebalul său văzut pe fundalul zbuciumat al destinului celor care s-au născut și au crescut să țină, cât a fost posibil libere vârfurile Carpaților împăduriți sub partea noastră de cer ce ne aparținem de când ne știm pe aceste meleaguri și la bine și la rău.

9 Car frumos cu patru boi

         Victor Teleucă știe a scrie despre limbă, asta înseamnă, totodată, a face un pas către „poezia ideală”, al cărei arhetip este Limba noastră, celebra poemă a lui Alexei Mateevici. Astfel, Victor Teleucă dă importanță actului de păzire a limbii, în sens larg și profund. Ideea este adâncită în eseul Car frumos cu patru boi apărut în 1989, an decisiv în renaşterea popoarelor din Uniunea Sovietică şi din fostul lagăr comunist. Acest text i se pare fundamental lui Theodor Codreanu, pentru gândirea lui Victor Teleucă, îmbinând fericit marele talent poetic cu experiența, exprimată aici şi cu mijloacele epicului şi ale dramaticului. În opinia criticului Car frumos cu patru boi încheie triada textelor fundamentale despre limba română scrise în Basarabia între 1917-1989: Limba noastră de A. Mateevici, În limba ta (1968) de Grigore Vieru şi proza-eseu a lui Teleucă. 

 

3Mollis Davia

          Pentru V. Teleucă poezia este căutare de forme, devenire, încercare, căutare de adevăr şi frumuseţi. În acest mod a înțeles Victor Teleucă să creeze literatură patriotic, evitând capcana sloganardă în care au căzut chiar și talentele autentice. El a știut să stăpânească deopotrivă ingerințele filosofice dintr-o perspectivă care a depășit cu mult atât tradiționalismul, cât și postmodernismul modern printr-o vizionară perspectivă transmodernă.

6În oglinzile lui Victor Teleucă

Autorul cărții susține că Victor Teleucă  e o deschidere a istoriei și criticii literare din Țară către Basarabia și valorile ei.

          De ce o carte despre Victor Teleucă? Autorul precizează „cu siguranţă, mulţi îşi vor pune această întrebare. După Basarabia sau drama sfâşierii (2002) şi după Duminica Mare a lui Grigore Vieru (2004), cu În oglinzile lui Victor Teleucă se poate afirma că am ajuns la un triptic despre care nu ştiu dacă va mai avea urmare. Ne aflăm în faţa a trei ipostaze arhetipale ale spiritului românesc din Basarabia. Drama istorică a provinciei din marginea marginii (Alexandru Zub), conturată în prima carte, se răsfrânge în două destine poetice din aceeaşi generaţie, dar profund diferite. Grigore Vieru este sinteza poeziei româneşti basarabene tradiţionale, dar cu deschideri profund originale spre actualitate/modernitate. Victor Teleucă a încercat să rupă zăgazurile paradigmei clasice cu articulaţiile altui romantism proiectat, conştient, către o nouă paradigmă culturală, cea postmodern-5transmodernă.”

Momentul inimii

           Momentul inimii aduce un vers nou, profund filosofic, inedit și total reformat, apreciat de critici ca o realizare artistică de frunte a poeziei moldovenești. Cartea nu este o carte propriu-zisă, o culegere oarecare de poeme situate în mod tradițional una după alta la voia întâmplării. E un emoționant dialog ap poetului cu poetul însuși, cu poezia pe care o demiurgește, după cum spune undeva, și în această autodemiurgie constă farmecul cântecului de lebădă a lui Victor Teleucă.

Să aveți lecturi interesante!