Arhive etichetă: limba romana

Tezaurul limbii române


16343896_1773109559677263_1237354971_n           Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.” Nu contestăm, limba română este expresia spiritualităţii a neamului românesc, o valoare care a consolidat şi mai mult conștiința unității de neam a tuturor românilor. Doar o mai bună cunoaștere a identității şi a demnității naţionale ajută un popor să se dezvolte şi să dăinuie în istorie. Oda „Limba noastră”, poezia scrisă de Alexei Mateevici în anii 1888-1917, cuprinzînd 12 strofe de câte patru versuri, este un elogiu adus limbii române şi un îndemn pentru preţuirea ei. Textul acesta nu este numai o definiție a limbii, ci și o definire a sentimentului de dragoste față de limba noastră cea română. Astfel Mateevici a contribuit substanţial la emanciparea naţională a Basarabiei.16344163_1773111986343687_580964923_n
Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la scrierea imnului „Limba noastră” de Alexei Mateevici, Biblioteca Centrală în parteneriat cu Cenaclul “Magia cuvântului” în frunte cu doctorul în filologie Victoria Fonari au organizat o Seară literar-artistică cu genericul “Tezaurul limbii române”.
           Elevii Liceului Teoretic cu profil real „Mihai Marinciuc” ghidaţi de profesoara de limbă română, Alexandra Crăciun au început cu un recital de poezie dedicată limbii române, succedat de următoarele comunicări: Prezentare generală a limbii române de Viorica Puşcaşu, Alexei Mateevici – corifeul limbii române de Natalia Cazac; Limba română în viziunea scriitorilor basarabeni – Nadejda Cuharenco; Curiozităţi din limba română – Victoria Deleu.

Evenimentul a culminat cu interpretarea cântecului ”Pentru ea”– Alina Papuc, Valeria Cotorobai, Olga Turculeţ.

16295311_1773112016343684_759610768_n
”Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi, decât exprimată în limba română Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea ”.
Nichita Stănescu

Victor Teleucă și Momentul inimii


    357-teleuca Victor Teleucă (n. 19 ianuarie 1933  Cepeleuți)  a fost un poet, eseist, traducător și publicist român basarabean. Victor Teleucă s-a afirmat în literatura română de la prima sa carte, „Răscruce”, publicată în 1958. Doi ani mai târziu vede lumina tiparului placheta de versuri „La ruptul apelor”, urmată de volumele „Neliniști” (1963), „Din patru vânturi” (1964) și „Insula cerbilor” (1966), pentru care a obținut Premiul „Boris Glavan”. 

        În perioada 1993-2002 predă filosofia, istoria culturii, psihologia și estetica la Liceul Republican de Arte Plastice „I. Vieru” și estetica la Liceul „Prometeu” din Chișinău. În 1983, pentru merite pe tarâmul dezvoltării literaturii i se confera titlul onorific de Maestru emerit în Arte din Moldova. 

Pentru opera sa, poetul este recompensat cu Premiul de Stat în domeniul Literaturii și cu Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2000. Victor Teleucă s-a stins din viață pe 12 august 2002 la Chișinău.

 Revistă bibliografică

Din colecția bibliotecii: 

downloadVictor Teleucă – un heraclitean transmodern

           Cu acest volum, posteritatea lui Victor Teleucă (1932-2002) se întregeşte cu o dublă faţă. Mai întâi, antologhează principalele aspecte ale exegezei, trebuitoare unui viitor monograf, atât în ceea ce priveşte opera, cât şi viaţa, prin textele critice şi prin bogata iconografie finală. Apoi, îl surprinde într-o ipostază mai puţin familiară publicului cititor, aceea de critic literar, înzestrat cu fineţea observaţiei şi cu profunzimea percepţiei estetice şi filosofice. Poetul este şi el prezent prin excelentul poem inedit închinat lui Eminescu.

           Nu încape îndoială, opera, întregită cu două veritabile capodopere postume (Ninge la o margine de existenţă şi Improvizaţia nisipului). îl plasează pe Victor Teleucă în rândul strălucitei pleiade şaizeciste. alături de Nichita Stănescu, loan Alexandru, Marin Sorescu. Grigore Vieru, deschizând, totodată, drumul spre noua paradigmă culturală a trans-modernităţii, afirmă  Theodor Codreanu. 

11Decebal

           Idea de a scrieaceastă operă aparține în întregime maestrului Tudor Zgureanu, eu n-am făcut altceva decât să materializez în cuvinte ceea ce l-a frământat pe compozitor un timp îndelungat. Ce a vrut, ce continuă să vrea dânsul de la acest mare nume al istoriei noastre – o va spune spectatorul, fiincă fiecare își are Decebalul său văzut pe fundalul zbuciumat al destinului celor care s-au născut și au crescut să țină, cât a fost posibil libere vârfurile Carpaților împăduriți sub partea noastră de cer ce ne aparținem de când ne știm pe aceste meleaguri și la bine și la rău.

9 Car frumos cu patru boi

         Victor Teleucă știe a scrie despre limbă, asta înseamnă, totodată, a face un pas către „poezia ideală”, al cărei arhetip este Limba noastră, celebra poemă a lui Alexei Mateevici. Astfel, Victor Teleucă dă importanță actului de păzire a limbii, în sens larg și profund. Ideea este adâncită în eseul Car frumos cu patru boi apărut în 1989, an decisiv în renaşterea popoarelor din Uniunea Sovietică şi din fostul lagăr comunist. Acest text i se pare fundamental lui Theodor Codreanu, pentru gândirea lui Victor Teleucă, îmbinând fericit marele talent poetic cu experiența, exprimată aici şi cu mijloacele epicului şi ale dramaticului. În opinia criticului Car frumos cu patru boi încheie triada textelor fundamentale despre limba română scrise în Basarabia între 1917-1989: Limba noastră de A. Mateevici, În limba ta (1968) de Grigore Vieru şi proza-eseu a lui Teleucă. 

 

3Mollis Davia

          Pentru V. Teleucă poezia este căutare de forme, devenire, încercare, căutare de adevăr şi frumuseţi. În acest mod a înțeles Victor Teleucă să creeze literatură patriotic, evitând capcana sloganardă în care au căzut chiar și talentele autentice. El a știut să stăpânească deopotrivă ingerințele filosofice dintr-o perspectivă care a depășit cu mult atât tradiționalismul, cât și postmodernismul modern printr-o vizionară perspectivă transmodernă.

6În oglinzile lui Victor Teleucă

Autorul cărții susține că Victor Teleucă  e o deschidere a istoriei și criticii literare din Țară către Basarabia și valorile ei.

          De ce o carte despre Victor Teleucă? Autorul precizează „cu siguranţă, mulţi îşi vor pune această întrebare. După Basarabia sau drama sfâşierii (2002) şi după Duminica Mare a lui Grigore Vieru (2004), cu În oglinzile lui Victor Teleucă se poate afirma că am ajuns la un triptic despre care nu ştiu dacă va mai avea urmare. Ne aflăm în faţa a trei ipostaze arhetipale ale spiritului românesc din Basarabia. Drama istorică a provinciei din marginea marginii (Alexandru Zub), conturată în prima carte, se răsfrânge în două destine poetice din aceeaşi generaţie, dar profund diferite. Grigore Vieru este sinteza poeziei româneşti basarabene tradiţionale, dar cu deschideri profund originale spre actualitate/modernitate. Victor Teleucă a încercat să rupă zăgazurile paradigmei clasice cu articulaţiile altui romantism proiectat, conştient, către o nouă paradigmă culturală, cea postmodern-5transmodernă.”

Momentul inimii

           Momentul inimii aduce un vers nou, profund filosofic, inedit și total reformat, apreciat de critici ca o realizare artistică de frunte a poeziei moldovenești. Cartea nu este o carte propriu-zisă, o culegere oarecare de poeme situate în mod tradițional una după alta la voia întâmplării. E un emoționant dialog ap poetului cu poetul însuși, cu poezia pe care o demiurgește, după cum spune undeva, și în această autodemiurgie constă farmecul cântecului de lebădă a lui Victor Teleucă.

Să aveți lecturi interesante!

ADN-ul poporului nostru


La început, Dumnezeu a facut cerurile și pamântul. Pamântul era pustiu și gol, peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor. Dumnezeu a zis: „Să fie lumina!” Şi a fost lumină. (Biblia, Geneza 1:1-3)

dsc_0958Un cuvânt rostit de Dumnezeu a avut consecinţe extraordinare. Astfel, s-a început conceperea lumii în care trăim, prin cuvinte rostite. De aici înţelegem valoarea unui cuvânt.

La data de 31 august 2016, la Biblioteca Centrală, s-au adunat oameni care înţeleg importanţa abilităţii dăruită de către Dumnezeu, abilitatea de a comunica. Dar pentru noi nu e importantă doar abilitatea dăruită, ci și limba noastră cea română, prin care putem să ne înțelegem unii cu alții, și care  reprezintă ADN-ul poporului nostru.

Cu siguranţă evenimentul a lăsat o aprentă în literatura contemporană, fiind lansate 4 cărţi cu o valoare enormă pentru istorie, literatură, artă şi suflet:

  1. „Dezrobirea Basarabiei” de Mihai Taşcă

      2.„Din istoria veche a Basarabiei” de Eugen Statnic

  1. „Cu Dumnezeu în fiecare zi” de Valeriu Raţă
  2. „Rugă pentru neam” (album monografic) de Pavel Balan

Vlad Pohilă, fiind moderatorul evenimentului, din primele clipe a acdsc_0966centuat importanţa evenimentului: ,,Limba care ne uneşte trebuie să ne facă să gândim si mai ales, să gândim ce vorbim”. Vasile Şoimaru şi-a expus reflecţia asupra cărţilor: ,,Aceste patru cărţi sunt fructul pentru acestă zi”, iar despre cartea lui Mihai Taşcă a menţionat că: ,,… o aşteptă specialiştii, dar şi nu numai”.

Cartea ,,Dezrobirea Basarabiei” de Mihai Taşcă reprezintă cu adevărat o comoară pentru istorici şi pentru fiecare dintre noi. Aceasta a fost scrisă în baza documentelor, autorul relatând faptele ce l-au făcut să scrie acest volum: ,,Primele documente le-am văzut în Arhiva Naţională acum zece ani. Am văzut că erau interesante şi nepublicate… E o artă să publici documente, pentru ca să fie de folos nu numai oamenilor din specialitate, dar şi celorlalţi cointeresaţi”. Cartea ,,Dezrobirea Basarabiei” este compusă din două părţi. Prima conţine documente în legătură cu viaţa socială a cetăţenilor de pe acest teritoriu, iar a doua parte conţine documente despre istoria satelor sau a diferitor regiuni.

Prezentându-şi volumul „Din istoria veche a Basarabiei”, Eugen Statnic afirmă că: „Cea mai mare virtute este să respecţi pe ceilalţi, religia lor, naţionalitatea. Cu gândul acesta am început cariera mea profesională de la 25 de ani.

dsc_0993Eugen Statnic este savantul care cunoaşte opt limbi şi a inventat lămpile fluorescente. Chiar dacă viaţa l-a dus în diferite colţuri ale lumii, se simte legat de Basarabia natală şi revine acasă de fiecare dată cu aceleaşi sentimente de nostalgie şi bucurie.  A scris în România cu scopul de a reaminti românilor istoria poporului. „Din istoria veche a Basarabiei a ajuns la Chişinău şi vreau să ajungă la câţi mai mulţi cititori, mi-ar placea să aud că şi basarabienii de limba rusă, bulgară au citit această carte şi şi-au găsit un adăpost în ea şi înţeleg că pământul ăsta e un pământ românesc.” şi-a exprimat speranele autorul volumului Eugen Statnic.

Andrei Eşanu a prezentat cartea lui Pavel Balan „Rugă pentru neam” (album monografie): ,,Pavel Balan a ştiut să călătorească, să adune diverse informaţii, să prezinte  arhiva care au lăsat-o strămoşii noştri, cititorului de azi.”dsc_1001

Volumul de poezii „Cu Dumnezeu în fiecare zi”, semnat de Valeriu Raţă, a fost ca un undelemn pentru suflet la finele evenimentului. Elevii de la Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga” au fost invitați, împreună cu profesoara de limba și literatura română, dna Victoria Școlnic, să recite câteva poezii cu tematică religioasă. Acest fapt a creat o atmosferă specială, iar autorul a concluzionat: „Trebuie să credem în Dumnezeu”.