Arhive etichetă: literatura franceza

Ziua Națională a Franței


În fiecare an pe data de14 iulie Franța își celebrează ziua sa națională.

francia_paris_torre_eiffel_1

 Cu această ocazie recomandăm spre lectură câteva articole scrise de conaționali, stabiliți cu traiul în această țară și care fac referință la 10 lucruri din Franța care pot inspira Moldova. Articolele sunt scrise de Dorina Baltag, Vitalie Vovc. Recomandăm spre vizionare un infografic ce face referință la cele10 lucruri care pot inspira Moldova.

1121

În final vă mai recomandăm spre informare cărți ce fac referință la cultura, istoria, limba și literatura franceză. Cărțile pot fi consultate doar în sala de lectură a bibliotecii noastre.

Sursa primei imagini: wikipedia.org

Anunțuri

Nouă cărţi pe care trebuie să le citeşti o dată în viaţă


            În această listă, ne-am propus să vă prezentăm un canon literar pentru gustul literar, dar vrem să vă recomandăm, stimaţi utilizatori, cărţile care sunt pentru inovaţia sa stilistică, traiectorie sau calitatea literară, trebuie citite cel puţin măcar odată în viaţă.

            Ştim că vă prezentăm doar titlurile şi nu vor fi toate pe gustul vostru, dar credem că am selecţionat nou titluri care nu ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă din lume. Acum, tu eşti cel care decide dacă merită să le citeşti şi să le adaugi în colecţia ta personală.

           Doar o carte lipseşte din lista propusă de echipa de la El placer de la Lectura, şi anume Inima întunericului de Joseph Conrad. În rest, cele 9 cărţi pot fi citite în sala de lectură a bibliotecii noastre. Tu, cu ce carte vei începe să citeşti? Sau cîte ai citit?

un-veac-de-singuratateUn veac de singurătate de Gabriel García Márquez

           Acțiunea cărții urmăreste viața lui José Arcadio Buendía, întreprinderile sale îndrăznețe, temperate de prudența Ursulei – soția sa, viața fiilor – dintre care se remarcă Aureliano, colonel și erou legendar al războiului civil -, nepoților și strănepoților lor, pe parcursul a șase generații. O dată cu succesiunea generațiilor, este prezentată și viața satului, în care civilizația înlocuiește treptat simplitatea naturală, culminând cu înflorirea artificială adusă de instalarea companiei bananiere ce va fi urmată de declinul localității, recucerită de natura luxuriantă.

 

Mîndrie şi prejudecată de Jane Austen

mindrie-si-prejudecata           Romanul are ca temă principală orgoliul de clasă al domnului Darcy și prejudecata domnișoarei Elizabeth Bennet în confrontul acestuia. Acțiunea romanului se concentrează asupra evenimentelor ce au loc în interiorul familiei Bennet compusă din domnul și doamna Bennet și cele cinci fiice: Jane, Elizabeth, (pentru prieteni Lizzy sau Eliza), Mary, Catherine, (numită și Kitty) și Lydia. În lipsa unui fiu care să moștenească proprietatea lor din Longbourn, Hertforshire, doamna Bennet dorește ca cel puțin una dintre fiicele sale să se căsătorească cât mai repede.

Tropicul cancerului de Henry Miller

tropicul-cancerului_h-miller      Cartea reprezinta o combinatie dezinhibata de fictiune si biografie, de naratiune si flux liber al constiintei, prezentind cu dezinvoltura aventurile adesea licentioase ale unui tinar scriitor american exilat in Parisul anilor ’30. El duce o existenta marginala si precara, invirtindu-se prin baruri, sali de dans, bordeluri si locurile de adunare ale unei boeme adesea sordide, ale carei excentricitati si excese le inregistreaza intr-un stil precis, necrutator si complice-amuzat. Cartea isi datoreaza renu­mele limbajului franc si fara perdea, pasiunii cu care isi traieste naratorul momentele de disperare sau exaltare, precum si pagini­lor vizionare, poetice, care dau cartii o intensitate halu­cinanta.

Crimă şi pedeapsă de Fiodor Dostoievski

crima-si-pedeapsa           Romanul rus ilustrează tema obținerii salvării prin suferință , o trăsătură des întâlnită în opera lui Dostoevski, în religia creștină considerându-se că suferința are efect purificator asupra spiritului uman, acordându-i șansa mântuirii.

                Unul din personajele care întruchipează aceasta temă este Sonia, care, ajutată de credință, găsește energia necesară pentru a-l călăuzi și a-l susține pe Raskolnikov, în ciuda propriei dureri. Cu toate că pare neîndurătoare, demonstrează o structură de caracter optimistă în sfera moralității creștine.

          Autorul rus susține ideea că mântuirea este o opțiune posibilă pentru toți oamenii, chiar și pentru cei cu păcate grave. Conștientizând treptat acest fapt, Raskolnikov își mărturisește crima și așteaptă ispășirea. Sonia, cu sprijinul dragostei ce i-o poartă lui Raskolnikov, întruchipează trăsătura iertării creștine, acordându-i șansa de a-și ispăși vina și de a accepta pedeapsa.

ulise

 

Ulisse de James Joyce

           Ulise relatează trecerea lui Leopold Bloom prin Dublin într-o zi obișnuită, 16 iunie 1904. Titlul face referire la Ulise, eroul epopeei Odiseea de Homer (Leopold Bloom corespunzând lui Ulise, Molly Bloom Penelopei, și Stephen Dedalus lui Telemah). Admiratorii lui Joyce din toată lumea sărbătoresc ziua de 16 iunie sub numele de Bloomsday.

 

 

Madame Bovary de Gustave Flaubertdoamna-bovary

           Charles  Bovary  tânăr absolvent de medicina, crescut sub tutela mamei, instalat la Tostes şi însurat, tot prin grija acesteia, cu Heloise Dubuc – o văduvă de patruzeci si cinci de ani, cu picioare reci – începe să îşi exercite meseria de medic în sat şi în împrejurimi. La ferma Bertaux o cunoaşte pe Emma, fiica lui moş Rouault, la care Charles venise să-i îngrijească piciorul rănit. În scurtă vreme Heloise moare şi Charles vede în Emma soţia pe care şi-ar dori-o. Moş Rouault îşi dă consimţămîntul şi, odată cu venirea primăverii, cei doi se căsătoresc. Proaspăt căsătoriţi se instaleaza la Tostes, unde încep o viaţă monotonă.

Lolita de Vladimir Nabokov

           Hulolitamber Humbert(HH) este un profesor cvadragenar care, cautând o gazdă, se îndrăgostește la prima vedere de fata gazdei. Pentru a nu dispărea din viața fetei, este nevoit să se însoare cu mama ei. În lipsa Lolitei, mama ei moare și HH devine tutorele ei. Acest statut îi oferă șansa de a o lua pe Lo într-o excursie cu mașina în jurul Americii. De-a lungul acestei călătorii, HH abuzează sexual de fată, utilizând somnifere și nenumărate recompense. Prin mijloace neînțelese, fata reușește să scape și să rămână iluzorie pentru mulți ani. Strâmtorată financiar, ea îl contacteză după mulți ani. Sentimentele lui HH fiind aceleași ca odinioară, el imploră întoarcerea ei însă tot ce poate afla este numele complicelui dispariției, pe care îl și omoară.

 

În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust

in-cautarea-timpuuli-pierdut                Început în 1909 și terminat doar parțial în anul morții sale, ciclul de romane În căutarea timpului pierdut consistă din șapte volume groase, cu peste 2,000 de personaje. Graham Greene l-a numit pe Proust „cel mai mare romancier al secolului XX”, iar William Somerset Maugham a numit romanul lui Proust „cea mai mare ficțiune din toate timpurile până în ziua de azi”. Proust a murit înainte de a putea să-și corecteze șpalturile ultimelor trei volume, editate postum de fratele său, Robert. Prima parte, Partea dinspre Swann (1913), publicată inițial pe cheltuiala sa, nu a atras atenția asupra sa. Cinci ani mai târziu, cea de-a doua parte, La umbra fetelor în floare (1919), a avut un mare succes și a câștigat prestigiosul Premiu Goncourt. Părțile a treia și a patra, Partea spre Guermantes (2 volume, 1920-21) și Sodoma și Gomora (2 volume, 1921-22), au fost de asemenea bine primite. Ultimele trei părți, lăsate în manuscris la moartea sa, au fost publicate postum: Prizoniera (sau Captiva) (1923), Albertine a dispărut (sau Fugara) (2 volume, 1925) și Timpul regăsit (2 volume, 1927).

Doamna Dalloway de Virginia Woolf

doamna-dalloway_v-woolf           Viaţa lor se rezumă în romanul de faţă la o singură zi; o zi de iunie în care Clarissa Dalloway se pregăteşte pentru petrecerea din seara respectivă, a cărei gazdă urmează să fie. O zi frumoasă, prilej de rememorare a vremii cînd era încă adolescentă şi cînd credea că viaţa ei va fi mai mult decît cea a unei soţii din clasa mijlocie. O descoperi astfel pe Clarissa, întrebările şi frustrările ei, atitudinile reprimate, dar pe alocuri şi bucuria vieţii, a faptului că există.

             În acelaşi timp îl descoperi pe Septimus, un tînăr veteran, căruia războiul i-a răpit orice sentiment. Chinuit de atrocităţile la care a fost martor, şi de durerea de a-şi fi pierdut cel mai bun prieten, Septimus îşi pierde încet minţile şi simte că nu mai poate suporta presiunea unei societăţi închise şi rigide precum „Batrana Anglie”, chiar şi langa o persoana iubitoare cum este sotia sa. Urmarindu-i firul gandurilor si momentele de nebunie în care vorbeşte cu prietenul său mort, nu este greu de închipuit ce soluţie va adopta, pentru a fi, în mod ironic, „liber”.

Sursa: 10 libros que deberemos leer durante nuestra vida
[online] [citat 18.01.2017]. Disponibil : http://www.elplacerdelalectura.com/blog/descubre/10-libros-que-debemos-leer-durante-nuestra-vida

Romancierul Marcel Proust – 145 de ani de la naștere


ANIVERSĂRI – 2016

Recomadăm atenției dvs un articol ce face referință la biografia, activitatea și cărțile romancierului Marcel Proust.

Romancier, critic, traducător și estetician francez. Născut la Paris la 11 iulie 1871, în familia medicului Adrien Proust. S-a stins din viață la 18 noiembrie 1922. A urmat cursurile Liceului Condorcet (1882-1889), apoi cele ale Facultății de Drept din Paris, audiind în același timp și prelegerile ținute de Henri Bergson la Sorbona, unde obține licența în litere (1895).

În 1896, la insistența familiei, se prezintă la Concursul instituit de Biblioteca Mazarine pentru un post pe care îl va obține, dar în cadrul căruia nu va lucra decât sporadic și puțin timp. În același an publică volumul Plăcerile și zilele, cu o prefață de Anatole France (pe care-l cunoscuse într-unul din saloanele frecventate de Proust încă din adolescență).

Romanul Swann în 2 volume apare la editura pariziană Grasset pe spezele autorului. Cu începere din 1917, când va fi reeditat la La Nouvelle Revue Française romanul Swann (2 volume), întregul ciclu În căutarea timpului pierdut, va fi publicat de aceeași editură (La umbra fetelor în floare, 1919 – 2 volume, Guermantes, 1920 – 1921 – 2 volume, Sadoma și Gomora, 1921 – 1922 – 3 volume, postum Prizoniera, 1923 – 2 vol., Albertine disparue, 1925 – 2 volume, Timpul regăsit, 1927 – 2 volume)

Paralel cu romanele scrie importante texte de critică și teorie, publicate în volumul Pastișe și Miscellanea (1919) și în volume, apărute postum (Chroniques, 1927), Împotriva lui Sainte-Beuve (1954), Eseuri și articole (1971). Vasta sa corespondență (apărută postum) în 6 volume (1930-1936), prezintă de asemenea, un deosebit interes pentru teoria și critica literară. A tradus din creația scriitorului englez John Ruskin Biblia de la Amiens (1904) și Sesam și crinii (1905). Premiul Goncourt (1919). Considerat astăzi cel mai important romancier francez al secolului XX și unul dintre cei mai importanți romancieri ai lumii.

În continuare vă prezentăm cîteva cărți ce se află în colecțiile Bibliotecii Centrale:

Proust, Marcel. În căutarea timpului pierdut: în volume. – București : Leda, 2008.

Început în 1909 și terminat doar parțial în anul morții sale, ciclul de romane În căutarea timpului pierdut consistă din șapte volume groase, cu peste 2,000 de personaje. Graham Greene l-a numit pe Proust „cel mai mare romancier al secolului XX”, iar William Somerset Maugham a numit romanul lui Proust „cea mai mare ficțiune din toate timpurile până în ziua de azi”. Proust a murit înainte de a putea să-și corecteze șpalturile ultimelor trei volume, editate postum de fratele său, Robert.

Viziunea de tip multi-nivel al lui Proust este considerată de critici drept absolut originală. El a satirizat aristocrația, a fost un analist al dragostei și al geloziei, și un pionier al romanului de introspecție și analiză ale conștiinței. A creat peste 40 de personaje memorabile. Mai presus de toate mesajul cărții sale este afirmarea vieții.

Opera lui Proust a fost influențată masiv, se pare, de romanele lui Lev Tolstoi, în special de Anna Karenina, de stilul alb al romanelor lui Gustave Flaubert și de teoria despre artă a lui John Ruskin.

Homosexualitatea e o temă importatantă a operei sale, dar pătrunde în acestea târziu, abia după moartea mamei sale.

Prima parte, Partea dinspre Swann (1913), publicată inițial pe cheltuiala sa, nu a atras atenția asupra sa. Cinci ani mai târziu, cea de-a doua parte, La umbra fetelor în floare (1919), a avut un mare succes și a câștigat prestigiosul Premiu Goncourt. Părțile a treia și a patra, Partea spre Guermantes (2 volume, 1920-21) și Sodoma și Gomora (2 volume, 1921-22), au fost de asemenea bine primite.

Ultimele trei părți, lăsate în manuscris la moartea sa, au fost publicate postum: Prizoniera (sau Captiva) (1923), Albertine a dispărut (sau Fugara) (2 volume, 1925) și Timpul regăsit (2 volume, 1927).

Proust, Marcel. Vol. 1 : Swann / Marcel Proust; trad. de Radu Cioculescu. – 439 p.

Proust SwannIndiferența aproape generală cu care a fost primită apariția la Grasset a volumului nu se explică numai prin atmosfera neprielnică provocată de iminența războiului. Lucrul cel mai surprinzător pe care-l oferă arta lui Proust fiind faptul că o atitudine spirituală atât de excepțională, o optică și un stil atât de nou s-au realizat într-o materie retrospectivă din toate punctele de vedere. Efortul de a readuce în prezent existența noastră dispărută, căutarea timpului pierdut, iubirea pentru o tradiție care cuprinde atât cultura spirituală, cât și viața socială, atât mediul, cât și clasa, toate acestea arată că opera lui Proust este legată de trecut.

Primul volum al lui Marcel Proust Swann “Este opera unui spirit solitar și independent, care a renunțat la lume. Este modern nu în suprafață, ci în profunzime. Astfel va lumina cu întreaga lui strălucire, în timp ce focul de artificii al modelor literare de astăzi și de mâine, se va fi stins de mult”.

Proust, Marcel. Vol. 2 : La umbra fetelor în floare / Marcel Proust; trad. de Radu Cioculescu. – 532 p.Proust La umbra fetelor în floare

Ca orice rezultat al unui act artistic, romanul La umbra fetelor în floare integrează intervenția unui hazard. În cazul său însă, traiectoria și urmele acestei intervenții sunt mai evidente ca de obicei, material sesizabile, strigându-și prezența într-un mod cu neputință de negat. Acest volum putem spune că reprezintă: o reflecție nu numai implicită, dar și insistent explicită asupra adevărului artei și relației dintre artist și opera sa. Volumul ar putea fi subintitulat „un tratat de poetică”, într-atât de numeroase sunt aici referințele la domeniul tuturor artelor.

Proust ne învață că un tablou, o simfonie sunt bucăți de real, după cum și realul este artă când este “citit” prin grilă artistică. A-l citi astfel înseamnă a-l înnoi, a-l îmbogăți perpetuu, a-l vedea mai bine și mai adevărat.

Proust, Marcel. Vol. 3 : Guermantes / Marcel Proust; trad. de Radu Cioculescu. – 591 p.

Proust GuermantesGuermantes are funcția unei plăci turnante probabil, dar o asemenea constatare poate fi și numai efectul unei iluzii, corelativă unei dispoziții sau unei perspective particulare, ce se pot modifica de la un moment la altul al lecturii unei opere construite precum cea a lui Proust.

Proust găsește o soluție de a „tăia” în două romanul și totodată de a-i conferi o unitate, și mai încărcată de semnificații, în jurul unei teme care capătă o poziție prioritară: moartea și suferința, absurde, ca și degradarea legată de ele. Tema mondenității rămâne și ea de primă importanță, căpătând, în conjuncție cu tema morții și a suferinței, o profunzime ce altminteri i-ar fi lipsit. Luând o ingenioasă și neașteptată decizie, Proust pune ca limită nu moartea bunicii, ci un moment al agoniei acesteia. El realizează astfel un puternic efect de suspans – cititorii vor căuta nerăbdători în partea a doua dezlegarea acelei boli și a acelei suferințe, prin moarte sau însănătoșire –, dar și leagă, printr-un artificiu pe cât de simplu. pe atât de eficient, ceea ce fusese silit să desparte.

Proust, Marcel. Vol. 4 : Sodoma și Gomora / Marcel Proust; trad. de Radu Cioculescu. – 559 p.Proust Sodoma și Gomora

Sodoma și Gomora I  și II, tomurile din În căutarea timpului pierdut au ca temă inversiunea sexuală. Subiectul acesta se află poate în inima întregului roman al lui Proust, dar titlul Sodoma și Gomora nu s-a impus decât în timpul Primului Război Mondial. Tema „inversiunii sexuale” apare la Proust, sub o formă mai mult sau mai puțin directă, mai mult sau mai puțin culturală, încă din primele scrieri. Acest volum Sodoma și Gomora a cunoscut numeroase avataruri, structurându-se treptat, versiune după versiune, prin introducerea – procedeu de înglobare de asemenea foarte proustian – unor elemente discontinui, mobile, răspândite prin diferitele Caiete și bruioane.

Avem aici, măsura a ceea ce înseamnă pentru Proust „curajul” de a „traduce” un adevăr al sinelui printr-o operă de artă ce nici nu poate exista în afara acestei condiții primordiale a voinței – și putinței – de autocunoaștere, oricâț de chinuitor și – cel puțin într-o fază inițială – dezintegrator ar fi acest demers. Acest roman a fost editat la Editura Univers din București în anul 1955. În această ediție o să găsiți și romanul În căutarea timpului pierdut.

Proust, Marcel. Vol. 5 : Captiva și Fugara / Marcel Proust; trad. de Radu Cioculescu. – 695 p.

Proust Captiva și FugaraRomanele Captiva și Fugara renunță la ampla frescă sociologică din volumele anterioare pentru a se consacra analizei psihologice de maximă subtilitate a relațiilor dintre Marcel și Albertine; aceasta trăiește o vreme, asemenea unei prizoniere, în preajma lui, spre a-l părăsi mai târziu, murind departe de el. Dintre tinerele fete în floare întâlnite în stațiunea balneară Balbec, Marcel o culege pe Albertine, pentru că umbra ei înseamnă pentru el reversul unei aure incandescente și incinerante.

Intensitatea cu careMarcel retrăiește această iubire transformă memoria într-o formă de exhausiune a iubirii și într-un izvor de dubiu și scepticism dizolvant cu privire nu doar la posibilitatea se a cunoaște ființa iubită, ci chiar la realitatea iubirii ca atare.

Proust, Marcel. Vol. 6 : Timpul regăsit / Marcel Proust; trad. de Radu Cioculescu. – 368 p.Proust Timpul regăsit

Cu acest volum se încheie publicarea în limba română a primei traduceri integrale a romanului În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust.

Proust, ca și Shakespeare, a descins pînă în străfundurile durerii omenești dar, ca și Shakespeare, le-a învins prin umor și asemeni lui Shakespeare, a regăsit, deopotrivă cu Timpul, seninătatea. În căutarea timpului pierdut se termină oarecum ca și Furtuna lui Shakespeare. Jocul a luat sfîrșit, Vrăjitorul și-a dezvăluit taina; iată-l cum își pune îndărăt în cutiile lor marionetele pe care ni le-a arătat o ultimă oară, toate acoperite cu chiciură, la matineul prințului de Guermantes; iată-l cum ne spune asemeni lui Prospero: “Sîntem alcătuiți din aceeași plămadă ca și visele și scurta noastră viață este încheiată de către somn…” Acest roman a fost editat în anul 1977 la Editura Minerva din București în 2 volume și este inclus în colecția Biblioteca pentru toți.

Găsiți în 3 volume publicate de Editura Art din București lucrările lui Marcel Proust.

Proust, Marcel. Vol. 1 : Swann / Marcel Proust; Bucureşti : Art, 2011 – 420 p.

Proust Swann 1

Proust, Marcel. Vol. 2 : La umbra fetelor în floare / Marcel Proust; Bucureşti : Art, 2012 – 525 p.

Proust La umbra fetelor în floare 1

Proust, Marcel. Vol. 3 : Guermantes / Marcel Proust; Bucureşti : Art, 2013 – 582 p.

Proust Guermantes 1

Sursa: Marcel Proust. În: Calendar Național 2001. Chișinău, S.n., 2000, pp. 160-161.