Arhive etichetă: literatura română din Republica Moldova

Ziua Internațională a Cititului Împreună  la Biblioteca Centrală


Ziua Internațională a Cititului Împreună (World Read Aloud Day) (Este o campanie de promovare a bucuriei, frumuseții și beneficiilor lecturii. A fost inițiată de LitWorld (litworld.org), o organizație nonprofit fondată în 2007. Programele oferite de LitWorld sunt adresate tuturor instituțiilor și persoanelor, care au tangențe cu promovarea lecturii: școli, instituții preșcolare, biblioteci, lucrători din sectorul social, părinți etc.).

În acest context, recomandăm câteva cărți pe acest subiect.

Pohilă, Vlad. Arta de a pasiona cititorii : (Editoriale din rev. BiblioPolis 2002-2012) / Vlad Pohilă ; ed. îngr. de Lidia Kulikovski ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Chişinău : S. n., 2012. – 160 p. 

arta de„Unii colegi de breaslă mă întreabă – care insinuant, care din pură curiozitate – de ce scriu atât de mult (după alții, chiar foarte mult) despre bibliotecă și elementele ei constitutive: cărți, bibliotecari, cititori, lectură… Le răspund fără a ezita: scriu despre bibliotecă, pentru că este un subiect major! Un „ghem de teme” de importanță primordială, uneori decisivă pentru comunitate, pentru evoluția pe care o jinduim a societății noastre, iar mai larg – și a lumii întregi!” afirmă autorul la începutul cărții, Scriu despre biblioteci, pentru că e un subiect major.

Articolele incluse în ediția curentă fac referință la bibliotecă și cărți: Bibliteoca între tradiție și modernitate; Orice anotimp este bun pentru lecturi, Cel mai bun cadou oriune și oricând – cartea etc.

Pohilă, Vlad. Elogiu lecturii. Editoriale din revista BiblioPolis (2003-2015) / Vlad elogiuPohilă ; ed. îngr. de Mariana Harjevschi ; coord.: Lidia Kulikovski. – Chișinău : S. n., 2017. – 274 p.

Ediția curentă este o ediție completă a volumului Arta de a pasiona cititorii, apărut sub auspiciile BM „B.P. Hasdeu”, în 2012 și include articolele de 12 ani ca autor de editoriale pentru revista de specilitate BiblioPolis. Articolele incluse în volumul Elogiu lecturii fac referință la lectură: Orice anotimp este bun pentru lecturi; Cartea, o magnifică lucrare a spiritului divin; O mie de cărți necitite etc.

 

 

luxulMucenic, Dan.  Luxul lecturii : Cărţile lui Nicolae Băciuţ / Dan Mucenic. – Târgu-Mureş : Nico, 2009. – 154 p.

„Luxul lecturii” este o altfel decarte. Aș risca să spun că e chiar o carte inedită ca formulă. Ea e și carte de critică literară, dar și antologie de texte. Ea cuprinde „foiletoanele” lui Dan Mucenic, publicate în ziarul „Atac”, care nu e nici pe departe o publicație literară, dar nici una „deocheată”, dincolo de aparențe afirmă Nicolae Băciuț în prefața cărții, Lectura, dincolo de lux.

 

Lector in Libris. Scriitori basarabeni despre lectură, carte, bibliotecă: o antologielector in libris (bilingvă, româno-rusă) / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu” ; ed. îngr. de Mariana Harjevschi ; coord.: Lidia Kulikovski ; sel. şi trad.: Ivan Pilchin. – Chişinău : S. n. (Tipogr. Foxtrot), 2015. – 295 p.

„Antologia de față are drept intenție să rpezinte viziunile și atitudinile scriitorilor basarabeni contemporani de limbă română față de lectură ca experiență estetică și socială, față de carte ca fenomen cultural și economic și față de bibliotecă ca spațiu uman și cultural” afirmă Ivan Pilchin în Argument.

În ediția curentă sunt incluse lucrările scriitorilor Aureliu Busuioc, Mihai Cimpoi, Vasile Romanciu, Eugen Lungu, Alexe Rău etc. Textul lucrării e în limbile română și rusă.

Manguel, Alberto. Istoria lecturii / Alberto Manguel ; trad. din limba engleză de Alexandru Vlad. – București : Nemira, 2011. – 414 p.

istoria lecturii„Primele mele experiențe au fsot prin intermediul cărților. Mai târziu în viață, când dădeam peste un eveniment sau o împrejurare sau un personaj asemănător celor despre care citisem, aveam, de obicei, o senzație de déjà-vu ușor surprinzătoare și deopotrivă dezamăgitoare, pentru că îmi imaginam că ceea ce avea loc în acel moment mi se întâmplase deja în cuvinte, fusese deja numit” afirmă autorul în prefața lucrării.

Monografia face referință la Documente ale lecturii și Puterile cititorului.

La final sunt note, credit foto, tabel cronologic al cititorului și un indice de nume.

Vakulovski, Mihail. Biblidioteca (istorie) / Mihail Vakulovski. – București : Casa de vakulovsckipariuri literare, 2012. – 292 p.

Romanul face referință la observațiile unui tânăr aflat într-un mediu de bibliotecă. Viața de biblitoecă văzută din interior nu e așa cum pare la prima vedere. Pentru că nimic nu e perfect. Nici măcar într-o bibliotecă. Biblitoeca e un spațiu al bibliotecii cu bune și rele, cu vorbe bune și bârfe, cu o muncă frumoasă, dar neapreciată de oamenii din alte domenii. În unele țări – și prost plătită.

 

Muntean, Ironim. Meteorologia lecturii / Ironim Muntean. – Alba Iulia : Editura Altip, 2010. – 190 p.

meteorologia lec„Volumul „Meteorologia lecturii” se distinge prin bogăția și justețea observațiilor, prin diversitatea tematică și orighinalitatea abordării textelor literare, prin coerența demersului analitic, temeinicia argumentelor prin care-și susține opțiunile estetice și judecățile de valoare, concizia exemplară a formulărilor și, nu în ultimul rând, prin expresivitatea limbajului” afirmă Ion Crețu.

Lucrarea are 4 părți și face referință la Proză, Poezie, critică literară, și teatru.

 

Mortimer, J. Adler. Cum se citește o carte: ghidul clasic pentru o lectură inteligentă / cum_se_citeste_o_carte_Adler_2014_coperta1J. Adler Mortimer, Charles Von Daren. – Pitești : Paralela 45, 2014. – 368 p.

Autorii descriu nivelurile diferite de lectură și cum puteți ajunge să le stăpâniți: de la citirea elementară, trecând prin răsfoirea sistematică a unei cărți și prin citirea inspectională, și până la citirea rapidă. Ghidul vă va învăța cum să clasificați și să radiografiați o carte, cum să extrageți mesajul autorului și să concepeți critica acestuia.

Volumul cuprinde două anexe: o listă de lecturi esențiale și o serie de teste utile pentru a vă evalua progresele în achiziționarea abilităților de lectură.

Sursa imaginii: edituraparalela45.ro

copertaFataBayard, Pierre. Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit / Pierre Bayard ; trad.: Valentina Chiriță. – Iași : Polirom, 2006. – 240 p.

A vorbi despre o carte înseamnă a vorbi despre reprezentările subiective prin care o reinventăm permanent. Cu exemple sunt Montaigne sau Valery la Oscar Wilde, Pierre Bayard care ne arată cum putem iesi din situatiile delicate in care ne pun multimea si diversitatea cartilor. Si, mai ales, ne dovedeste ca este posibil sa intretinem o conversatie pasionanta in legatura cu o carte pe care nu am citit-o, inclusiv cu cineva care nu a citit-o la rindul lui.

Crudu, Dumitru. Jurnalul bibliotecarului / Dumitru Crudu ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu” . – Chişinău : Grafema opac-imageLibris, 2013. – 83 p.

Scriitorul Dumitru Crudu a fost directorul Bibliotecii Ștefan cel Mare din Chișinău. În Jurnalul bibliotecarului, scriitorul prezintă evenimentele care au loc în bibliotecă în diferite zile. Deși pare totul simplu la prima vedere, și că ar fi liniște în bibliotecă, iar persoalul unei biblioteci „stă toată ziua și citește ziare și cărți” (așa cum se crede, de fapt), recomandăm să citiți jurnalul lui Dumitru Crudu.

 

Lansare de carte la Biblioteca Centrală: „Torida, prin friguri, neliniștea” de Lidia Grosu


La 3 martie în incinta Bibliotecii Centrale, BM „B.P. Hasdeu”, primăvara a devenit poetică grație lansării cărții Lidiei Grosu „Torida, prin friguri, neliniștea”, apărută editorial în București, Ro.cart, 2018.

11

La microfon, poeta Lidia Grosu

Respectiv de Ziua Internațională a Scriitorului bucuria a fost împărtășită de Societatea Culturală „Apollon”. În discursul său, invitatul onorifc George Călin, scriitor, Ambasador Cultural Convenția ONU – Geneva, a relevat importanța acestui eveniment, specificând: „Poemele din noul volum de versuri al Lidiei Grosu ne dezvluie un adevăr plin de substanță, aflat în adâncurile fiecărui om, acolo unde se păstrează o părticică din ființa umană neatinsă de păcat… Și ce pledoarie mai bună putem face petru ființa umană, îndrăgostită de viață, decât poezia însăși”. E de menționat prezența interpretei Ioana Sandu, câștigătoare de două ori a concursului „Crizantema de aur”.

Președintele Cenaclului „Ideal” Vasile Căpățână a trecut prin amintiri începutul de colaborare cu revista „Apollon”, care a început  din primăvara anului 2008 la Zilele lui Nichita Stănescu. A apreciat înalt laboriozitatea Ancăi Călin.

55

Scriitoarea Victoria Fonari, dr. conf., a menționat că este ineresantă experiența Asociației Culturale „Apollon” pentru cenaclul „Magia cuvântului”, care activează în cadrul prezentei bibliotecii să afle că la Cafeneaua din Urziceni în fiecare luni scriitorul George Călin administrează întâlnirea cărții cu  dornicii de a discuta despre arta cuvântului „La o cafea cu Apollon”. Anume în una din zilele de luni a avut surpriza părintele Laurențiu Turcu de a-și vedea adunate gândurile publicate în revista „Apollon” în coperțile unei cărți „Cadelnița”, după ce a urmat și cartea pentru copii „Puful de îngeri”. Părintele Turcu a vorbit cu emoții de a trăi anul Centenarul Unirii în spațiul acestei frumoase biblioteci ce se află sub binecuvântarea monumentului Ștefan cel Mare și Sfânt: „Nu avem voie doar să plângem, doar să ne simțim necăjiți, trebuie să știm să trăim în credință – o inspirație pentru aceasta este poezia „La crucea ta”.

33

Elevii Liceului Teoretic „G.Călinescu” de la cenaclul „Steliana Grama”, moderată de scriitoarea Lidia Grosu la Biblioteca „Liviu Rebreanu”,  au prezentat  versuri din creația Lidiei Grosu și a invitaților de onoare din România: George Călin, Laurențiu Turcu.

Ilie Văluță a compus o melodie pe versurile lui George Călin „Casă goală”, dar surprizele au continuat de a-și auzi cântate versurile Lidiei Grosu și a imnului compus de Vasile Căpățână.

La eveniment despre cartea Lidiei Grosu au vorbit: Eugenia Bogatu, dr. conf., Universitatea de Stat din Moldova; criticul literar Tudor Palladi; omul televiziunii, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România Gutiera Prodan; poeta Tatiana Crăciun; artistul Alexandru Aristid-Cupcea; scriitorului Ion Diordiev; ziaristul Andrei Viziru. Fiica Lidiei Grosu – Diana Grosu a fost cea care o îmbie de fiecare dată să-și exteriorizeze gândurile în carte, iar prezenta carte conține imaginea ei fotografică, fiind o conexiune inedită de înțelegere dintre mamă și fiică în numele cărții.

Despre cartea părintelui Turcu și-au expus părerea: povestitorul Marian Rădulescu, România; părintele Anatol Gârbu, poeta Veronica Conovalâi.

Această prezentare necesită JavaScript.

Prin oglinzile lui Victor Teleucă


Victor Teleucă (n. 19 ianuarie 1933 Cepeleuți, – d. 12 august 2002 Chișinău) a fost un poet, eseist, traducător și publicist român basarabean. A absolvit FacuVictor-teleucaltatea de Istorie și Filologie a Institutului Pedagogic de Stat Ion Creangă. Redactor la ziarul Țăranul sovietic și la Televiziunea de Stat din Moldova, redactor-șef al săptămânalului Cultura (din 1977 devenit Literatura și arta). A fost secretar al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova, redactor la revista Nistru.

Lucrări: La ruptul apelor (1960), Neliniști (1963), Din patru vânturi (1964), Insula cerbilor (1966), Îmblânzirea focului (1971), Momentul inimii (1975, Premiul de Stat), Încercarea de a nu muri (1980), Întoarcerea dramaticului Eu (1983), Ciclul italian sau criza de timp (1987), Piramida singurătății (2000), Ninge la o margine de existență (2002). Decebal (2003), Improvizația nisipului (2005).

Titluri și distincții: Maestru Emerit al Artei (1983), Ordinul Republicii (1999), Medalia Mihai Eminescu (2000), Premiul de Excelență al Consiliului Uniunii Scriitorilor pentru întreaga creație (2000).

Cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la naștere, vă recomandăm atenției DVS! o listă bibliografică virtuală ce face referință la opera și critica scriitorului Victor Teleucă.

Listă bibliografică virtuală

Opera scriitorului Victor Teleucă

  • Teleucă, Victor. Car frumos cu patru boi / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2011. – 36 p.
  • Teleucă, Victor. Decebal: Poem / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2003. – 39 p.
  • Teleucă, Victor. Improvizaţia nisipului: Aventura imaginaţiei / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2006. – 336 p.
  • Cibotaru, Arhip. Inscripții pe turnul Babel / Arhip Cibotaru. –  Chișinău: Cartea Moldovei, 2000. – 348 p.
  • Teleucă, Victor. Insula cerbilor / Victor Teleucă. – Chișinău: Lumina 1966. – 75 p.
  • Teleucă, Victor. Mollis Davia: poem / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2011. – 72 p.
  • Teleucă, Victor. Momentul inimii / Teleucă Victor. – Bucureşti: Litera, 2003. – 436 p.
  • Teleucă, Victor. Nelinişti: versuri / Victor Teleucă. – Chişinău: Cartea Moldovei,  2006. – 272 p.
  • Teleucă, Victor. Ninge la o margine de existenţă: Poezii, reflecţii şi alte deziceri de sine / Victor Teleucă. – Chişinău: Cartea Moldovei, 2002. – 308 p.
  • Teleucă, Victor. Piramida singurătăţii: Introspecţii / Victor Teleucă. – Chişinău: Cartea Moldovei, 2000. – 256 p.
  • Teleucă, Victor. Răsărit de Luceafăr: poem / Victor Teleucă. – Chişinău: Universul, 2010. – 28 p.
  • Moment poetic: Nr. 1 / note: Poezii de Mihai Cimpoi, Marcela Benea, Leo Bordeianu, Lidia Codreanca, Nicolae Esinencu, Dumitru Fusu, Anatol Gugel, Vasile Levițchi, Irina Nechit, Nicolae popa, Ludmila Sobiețki, Paul Strutzescu, Victor Teleucă, Călina Trifan, Ion Vatamanu, Gheorghe Vodă. – Chişinău: Ed. Enciclopedică Museum, 2001. – 16 p.
  • Moment poetic: Nr. 4 / note: Poezii de Nichita Stănescu, Lucreția Bârlădeanu, Dorina Bohanțov, Aura Christi, Rhea Cristina, Rodica Draghincescu, Grigore Hangiu, Mircea Lutic, Grigore Meniuc, Irina Nechit, Nicolae Popa, Vasile Romanciuc, Nicolae Spătaru, Victor Teleucă, Gheorghe Vodă, Ilie Tudor Zegrea. – Chișinău: Direcția cultură a Primariei Municipiului Chișinău: 2001. – 18 p.
  • Moment poetic: Nr. 7 / note: Poezii de Mihai Cimpoi, Minerva Chiara, Nicolae Dabija, Emilian Galaicu-Păun, Anatol Gugel, Ion Mureșan, Arcadie Suceveanu, Victor Teleucă, George Vulturescu. – Chişinău: ed. Enciclopedică Museum, 2001. – 20 p.
  • Moment poetic: Nr. 11 / note: Poezii de Mihai Cimpoi, Cezar Colesnic, Pavel Gătăianțu, Sergiu Grosu, Dumitru D. Ifrim, Emil Nicolae, Arcadie Suceveanu, Victor Teleucă, Călina Trifan. – Chişinău: Cartier, 2000. – 20 p.
  • Moment poetic: [în nr.]. Nr. 18 / note: Poezii de Mihai Cimpoi, Mihail Ion Ciubotaru, Minerva Chira, Iulian Filip, Mircea Lutic, Adrian Popescu, Alexe Rău, Emil Stănescu, Victor Teleucă. – Chişinău: Cartier, 2001. – 20 p.

Critica operei scriitorului Teleucă Victor:

  • Codreanu, Theodor. În oglinzile lui Victor Teleucă / Theodor Codreanu. – Chișinău, 2011. – 272 p.
  • Teleucă, Victor. Referințe critice despre Victor Teleucă // Victor Teleucă. – Un heraclitean transmodern. – Chișinău, 2010. – 428 p.
  • Codru, Haralambie. Un desferecător de cuvinte: Victor Teleucă // Haralambie Codru. Dincolo de mituri și legende. Studii. Eseuri. Atitudini. – Chișinău, 2004. – P. 311 – 312.
  • Fonari, Victoria. Victor Teleucă. Dizlocări mitice fiurative. // Victoria Fonari. Proiecţii ale mitului în creaţia lui Victor Teleucă, Leo Butnaru şi Arcadie Suceveanu – Chişinău, 2013. – P. 15 – 59.
  • Senic, Valeriu. Ecuaţia poetică a înaltului: Studiu asupra creaţiei literare a lui Victor Teleucă / Valeriu, Senic. – Chișinău, 1986. – 129 p.

Sursa biografiei: Enciclopedia identităţii româneşti: personalităţi / Ecaterina Ţarălungă. Bucureşti: 2011. p. 762.

Sursa fotografiei: wikipedia.org

Tunica portocalie de Lucreţia Bârlădeanu


Volumul Tunica portocalie scris de Lucreția Bârlădeanu a fost inclus în programul Chişinăul citeşte la categoria adolescenţi. Romanul Tunica portocalie, a apărut la editura Prut tunicaInternaţional în anul 2016.

Autoarea Lucreția Bârlădeanu afirma la o întîlnire cu cititorii că titlul ultimului său volum Tunica Portocalie nu este ales întâmplător. Portocaliul este o culoare vibrantă, exuberantă, iar tunica – un element de vestimentație care poate fi interpretat în moduri felurite, rămânând totuși un simbol al abrigației și libertății. „Un scriitor lasă întotdeauna și cititorului său posibilitatea de a se regăsi în simboluri și de a le interpreta”, punctează Lucreția Bârlădeanu.

„Sub coperţile cartonate ale cărţii pot fi găsite 20 de istorii, protagonişti ale cărora sunt persoane absolut diferite – atât bărbaţi, cât şi femei, fiecare cu o istorie şi cu nişte demoni numai ai lor, dar care au totuşi un lucru în comun – atmosfera aceea tristă care se instaurează în sufletele cititorilor odată cu parcurgerea fiecărui rând, cu întoarcerea fiecărei pagini. În câteva dintre istorii este menţionată toamna şi cred că aceasta nu a fost făcut în zadar, pentru că anotimpul de care eu inconştient nu m-am despărţit pe tot parsursul lecturii a fost anume toamna (cu toate că afară deja domneşte primăvara). Şi vremea cea mai potrivită pentru lectura acestei cărţi, după părerea mea, este toamna – o ceaşcă caldă plină cu ceai, un peisaj auriu ce poate fi admirat prin geam şi această carte. Este o carte care te induce într-o stare de melancolie, te face să îţi pui întrebările pe care de obicei le eviţi. Şi lucrul ăsta o şi face importantă. O carte care te face să îţi pui întrebări nu este o pierdere inutilă de timp (sau chiar hârtie). De aceea şi merită citită!” afirmă o cititoare a cărţii (www.livelib.ru).

Sursa imaginii:

Romanul Negru şi roşu de Val Butnaru


În anul curent, jurnalistul Val Butnaru și-a lansat romanul „Negru și Roșu. 1930 – 2056”,negru cel de-al doilea roman din cariera sa de scriitor. Romanul a fost selectat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” pentru programul Chişinăul citeşte, care în anul 2017 a ajuns la cea de a paisprezecea ediţie.

Cartea cuprinde poveşti de dragoste îmbinate cu istorii despre deportări şi confruntări religioase.

Autorul povestește istoriile lui Roșu, Galben, Negru și Alb, iar modul în care au fost ierarhizate capitolele, are o istorie aparte: „Am notat numerele capitolelor pe foi pe care le-am amestecat într-un bol și am extras foile pe rând. În această ordine am organizat structura cărții. Este un joc intelectual, dar e unul care trebuie să ne pună pe gânduri atunci când ne credem stăpâni pe destin”, afirmă scriitorul Val Butnaru.

Lecturând romanul „Negru şi Roșu” vă veţi întoarce în anii ’30 ai Chişinăului. Interesant este faptul că personajele se intersectează cu marele cântăreţ Fiodor Şaleapin care a trecut şi pe la biblioteca noastră.

Lectură plăcută!

Sursa imaginii: jurnaltv.md