Arhive etichetă: literatura romana

Poetul, prozatorul şi eseistul Alecu Russo (originar din Basarabia), un ideolog al generației de la 1848


Alecu Russo s-a născut la 17 martie 1819, Străşeni – Lăpuşna. A decedat la  5 februarie 1859, Iași. A fost poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român (originar din Basarabia), ideolog al generației de la 1848. Este autorul volumului Cântarea României, tipărit anonim. Fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române. A participat la Revoluția de la 1848 din Moldova, după care a luat parte la Marea Adunare Națională românească de la Blaj din 3/15 mai 1848 și la adunarea de la Lugoj din 15/27 iunie 1848. A fost arestat la Dej și întemnițat la Cluj. A militat pentru Unirea Principatelor Române. A murit de tuberculoză şi este înmormântat la Biserica Bărboi din Iaşi.

Alecu_Russo_-_Foto01

Russo, Alecu. Opere / Alecu Russo ; ed. îngr., st. introd., tabel cronologic, note și comentarii de Teodor Vârgolici. – Chișinău : Știința, 2015. – 284 p.

opere 2„În jurul anului 1840, când Alecu Russo elaborează primele sale scrieri, literatura română se afla în faza inițială a constituirii ei moderne. Gazetele erau puține. În 1829, la 8 aprilie, apăruse primul număr din Curierul românesc, la București; Iar la 1 iunie își începu existența la Iași, Albina românească, se afirmă la începutul volumului.

Autorul face referință la Memorii și scrieri istorice; Scrieri de critică literară, Scrieri poeticeși Scrieri Politice.

La final găsiți o addenda, note și comentarii, iconografie.

Russo, Alecu. Opere / Alecu Russo ; ed. îngr.: Efim Levit. – Chișinău : Literatura artistică, 1989. – 439 p.

În această ediție sunt incluse opere antume, opere postume și Anexe, unde sunt incluse originalele scrierilor lui Alecu Russo în limba franceză.

Russo, Alecu. Scrieri / Alecu Russo ; comentate de Petre V. Haneş. – Craiova : Ed. Scrisul românesc, s. a. – 267 p.

În ediţia Scrieri, apărută la editura Scrisul românesc din oraşul Craiova, responsabilul de ediţie a inclus pe capitole: Viaţa lui Alecu Russo (vremea lui şi scrierile publicate în timpul vieţii). La final sunt incluse Notiţe critice.

Russo, Alecu. Scrieri alese / Alecu Russo. – București : Ed. de Stat pentru Literatură și Artă, 1959. – 339 p.

„Alecu Russo a pătruns tîrziu în conştiinţa publică şi sa statornicit, mai ales, ca autor al Cîntării României. Controversa în jurul paternităţii acestei scriei a făcut din Alecu Russo un autor cu renume, dar nu şi un scriitor citit. Foarte mulţi rotesc cu familiaritate numele scriitorului, câţi însă au reţinut şi pot cita, la nevoie, cîteva dintre titlurile puţinelor sale scrieri?” se afirmă în Introducerea cărţii. În volumul Scrieri alese sunt incluse Scrieri apărute în timpul vieţii şi Scrieri apărute după moarte.

Russo, Alecu. Scrieri alese / Alecu Russo. – București : Ed. de Stat pentru Literatură și Artă, 1959. – 366 p.

În volumul Scrieri alese sunt incluse următoarele lucrări: Critica criticii, Studie moldovană, Holera, Cugetări, Amitiri, Cîntarea României, Mihaiu Cuciureanu, Soveja, piatra Corbului, poesia poporală, Piatra Teiului, Iașii și locuitorii lui în 1840 etc.

Volumul include și prefață, nota editruii și note bibliografice.

Russo, Alecu. Cântarea României / Alecu Russo. – Chișinău : Litera, 1998. – 326 p.

În volum sunt incluse Scrieri antume și Scrieri postume.

De asemenea, mai găsiți Notă asupra edițeii, tabel cronologic și aprecieri.

Russo, Alecu. Cântarea României / Alecu Russo. – Galați : Ed. Porto-Franco, 1994. – 154 p.

În ediția editurii Porto-Franco, sunt incluse scrierile apărute în timpul vieții, scrieri postume, o critică – Alecu Russo – „un spirit liber”, tabel cronologic şi referinţe critice.

Russo, Alecu. Cântarea României / Alecu Russo ; pref.: Teodor Vârgolici. – Bucureşti : Editura Mienrva, 1971. – 286 p.

„Sub impulsul programului Daciei literare, Alecu Russo elaborează, în 1840, trei lucrări importante, şi anume Piatra-Teiului, Iaşii şi locuitorii lui în 1840 şi Studii naţionale, lucrări care se încadrau în preocupările epocii pentru promovarea şi consolidarea literaturii naţionale, zugrăvind realităţi autohtone, aducând imagini specifice societăţii româneşti din epoca respectivă” se afirmă în Prefaţa cărţii.

Ediţia curentă include Scrieri apărute în timpul vieţii şi Scrieri tipărite după moarte.

Russo, Alecu. Piatra-teiului / Alecu Russo ; ed. îngr. şi pref. de Geo Şerban. – Bucureşti : Editura pentru literatură, 1967. – 357 p.

„Adevăratul talent al lui Russo se afirmă prin armonizarea fondului său liric cu acea permanentă dispoziţie reflexivă. Din comentarea propriilor mişcări sufleteşti scoate el cele mai expresive pagini” se afirmă în Prefaţa cărţii.

Ediţia curentă include Scrieri apărute în timpul vieţii şi Scrieri tipărite după moarte.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Sursa primei imagini: wikipedia.org

Cărți noi din domeniul literaturii române la Biblioteca Centrală


La sfârșitul lunii decembrie, în fondul bibliotecii noastre a intrat un set de cărți noi.

Astăzi, vă prezentăm câteva cărți din domeniul literaturii române.

Neguț, Marius Albert. Îngeri rătăciți / Marius Albert Neguț. – București : Libris Editorial, 2016. – 502 p.

„Cititorule, crezi că te poți desprinde așa ușor de trecut? Crezi că, dacă nu l-ai trăit, nu ai nici o vină? Chair dacă tu nu recunoști, el te-a creat omul ce ești acum. El îți domină viitorul, pentru că tu, naiv fiind, îi permiți să rămână în umbră, necunoscut” afirmă autorul romanului, Marius Albert Neguț.

Romanul are parte patru părți

Fragment din roman:

Ana se pierdu în privirea lui Radu, ca puful unei păpădii în albastrul cerului. Se lăsă ingeri ratacitilegănată de zâmbetul lui, ca un copil de braţele mamei iubite. închise ochii şi, înfiorată de nebunia pe care avea să o facă, îi oferi băiatului puritatea primului său sărut. Acesta încremeni în neaşteptata îmbrăţişare a buzelor, încercând să dilate timpul, să soarbă toată fericirea din clipă.

Rămaseră îmbrăţişaţi strâns, parcă din teama de a nu se pierde unul de celălalt, în vâltoarea emoţiilor.

Cu inimile vii, bătând nebuneşte, deveniră brusc conştienţi de dragostea lor, din care, timid ca un lăstar fragil, înflorise sărutul de mai devreme, sfârşindu-le copilăria şi ghidându-i tainic pe cărări ascunse spre adolescenţă.

Se trezi sub o ploaie de lovituri. Doi infirmieri, înarmaţi cu cozi scurte de mătură, îl loveau din toate puterile, insultându-l, cerându-i socoteală pentru scandalul făcut. Luat prin surprindere, zăpăcit de somn, Radu încasă fără să crâcnească bătaia – nici nu ar fi avut ce face, legat fedeleş cum era – până când cei doi, obosiţi, dar râzând de parcă s-ar fi descătuşat de ceva, îl lăsară în pace, nu înainte de a-i promite că îl vor vizita şi a doua zi.

În orele care urmară, Radu avu timp să îşi reamintească tot. Din clipa în care fusese închis, nu i se mai servise „tratamentul”. Durerea îl lovi ca un baros în moalele capului şi mintea îi servi unica soluţie posibilă de evadare din realitate. Cu hotărârea luată, aşteptă în picioare următoarea vizită a zbirilor săi.

Mijaiche, Rodica. Roma. Pasiuni întunecate / Rodica Mijaiche. – București : Librex Publishing, 2017. – 270 p.

Rezumatul romanului:

romaRegina a fost adoptată de fermecătorul Franco Nunzio, care toată viața și-a dorit o fiică, dar n-a fost să fie. Asta până în ziua în care a zărit-o la marginea minunatei Fontana di Trevi, fiind vrăjit pe loc de opila brunetă cu ochi verzi amețitori.

Dar viața în Familia Nunzio n-a fost așa cum și-a imaginat-o  Regina. Nici pe depate. Obligată să suporte hărțuirile constante ale fratelui ei vitreg, indiferența mamei adoptive și lipsa prezenței adoptiv, tânăra hotărăște să-și ia viața în propriile mâini, părăsind Roma pentru Manhattan.

Alessandro Martinez a crescut în laboratoarele tatălui său, Alberto Martinez, fondatorul A&A Health Care, visul lui fiind să-i calce pe urme și să devină un chimist recunoscut. După ce asistă la uciderea tatălui său, Alessandru se vede nevoit să se retragă în colțurile întunecate ale Bronxului, așteptând momentul propice răzbunării.

Mijaiche, Rodica. Londra. Pasiuni dezlănțuite / Rodica Mijaiche. – București : Librex Publishing, 2018. – 322 p.

Rezumatul romanului:

De-a lungul anilor Carlo Di Angeli și-a făurit o viață care să nu-i amintească nimci dinlondra trecutul lui durerors. Ajuns fotomodel de succes, el nu-și oferă dragostea, ci doar trupul și puțin din timpul lui femeilor ce intră și ies  din viața lui precum niște umbre. Fără chipuri. Fără nume. Însă trecutul revine cu o forță nimicitoare când, primind o scrisoare de la mama lui, Contesa Maria Elisabetta D’Angelo, este chemat să-și ia în primire titlul de drept.

Melissa Roggs, jurnalistă la The Manhattan Truth, este readusă față în față cu fostul ei iubit și logodnic, Contele Alonzo Carlo D’Angelo, când șeful ei îi dă misiunea de a scrie un articol despre contele dispărut al Londrei.

Cibotaru, Mihail Gh. Către voi, prin lumina întunericului: în vol. – Chișinău : Cartier, 2018.

Vol. I: Memorii și nuvele. – 566 p.

„Mai mult decât o carte de memorii, volumul constituie o frescă, pe cât de vastă, pe atât de amănunțită, a satului basarabean din perioada postbelică, cel care a și da prima generație încălțată, al cărei purtător de cuvânt este autorul nostru. Peste 500 de pagini de-o sinceritate copleșitoare, în care firul biografic se împletește cu destinele strămoșilor & contemporanilor săi, pentru a țese o pânză epică acoperind peste șapte decenii…” afirmă Emilian Galaicu-Păun.

Cibotaru, Mihail Gh. Către voi, prin lumina întunericului: în vol. – Chișinău : Cartier, 2018.

Vol. II: Memorii și nuvele. – 566 p.

Volumul II include romanele: Bătăușul; Strigătul din vis; Două vieți, o singură iubire; Fuel fără secundanți.

Druță, Ion. Căsuța de la Răscruce: Proză memoralistică / Ion Druță. – Chișinău : Cartier, 2018. – 313 p.

Fragment din roman:

„Trăiam într-o lume a mea, care nu avea nimic comunc cu mediul înconjurător. Deși locuiam în Chișinău, mi-am luat satul cu mine. Nu neapărat satul natal. Aveam satul visurilor mele. Fiecare trăiește în două sate. În cel pe care îl are și în cel pe care ar fi vrut să-l aibă. Acolo eram absolut liber. Scriam ce-mi venea în vârful peniței, nu-mi era frică de nimeni și de nimic. Tocmai asta și deranja autoritățile. Încolonarea era doar începutul operației. Principalul lor scop era să fiu scos din satul visurilor mele”.

Izbaș, Zina. Minunea așteptării / Zina Izbaș. – Chișinău : Pontos, 2018. – 114 p.

Lucrarea include un set de versuri.

Serebrian, Oleg. Cântecul mării : roman / Oleg Serebrian. – Chișinău : Cartier, 2018. – 334 p.

Cartea este dedicată  miilor de bucovineni și basarabeni care au trecut prin calvarul exodului din anii 1940. Așa că… cei interesați de acest aspect, sigur vor fi captați de subiectul romanului.

Manea-Cernei, Eugenia. Frumosul ca Liant al Timpului : (Sferele sublime ale sufletului) / Eugenia Manea-Cernei; post.: Alexandru-Horațiu Frișcu. – Chișinău : Pontos, 2017. – 532 p.

„Această carte de sinteză a dnei Eugenia (biolog de profesie) vine să ne prezinte prin redirecționări fericite în muzică, poezie, publicistică și eseistică. Această disociere în mai multe planuri denotă un real talent, compus din lecturi serioase și valori native. Drept liant pentru aceste laturi de activitate i-a servit noțiunea de frumos care le-a unit, le-a închegat armonios într-un tot întreg” afirmă scriitorul Alexandru-Horațiu Frișcu.

Lucrarea include un set de poezii și fotografii de familie.

Eminescu, Mihai. Arborele poeziei = L’Arbero della Poesia: Antologia poetică : (ediție bilingvă) / Mihai Eminescu; trad. din ital.: Varvara-Valentina Corcodel; pref.: Vito Moretti; cop.: Nicolae Guțu. – Chișinău : Epigraf, 2018. – 238 p.

Este o ediție bilingvă în română și italiană.

Cărţi noi la Biblioteca Centrală: clasici ai literaturii române


Recomandăm atenţiei DVS! opere, care au fost donate bibliotecii noastre. E vorba de volumele scriitorilor Nicolae Bălcescu şi Tudor Arghezi. Cărţile sunt în două exemplare şi pot fi lecturate în sala de lectură.

Argheyi XII

Arghezi, Tudor. Opere: în vol. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

Vol. XI : Icoane de lemn. Poarta neagră. Cartea cu jucării. Tablete din Ţara de Kuty.  – Ed. a 2-a, rev.  – 1190 p.

Volumul XI are patru părţi: Icoane de lemn. Poarta neagră. Cartea cu jucării. Tablete din Ţara de Kuty. Volumul are o prefaţă, note bibliografice şi ilustraţii.

Volumul XII: Proză. – Ed. a 2-a, rev.  – 1190 p.

Volumul XII include: Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire, Ce-ai cu mine, vântule?, Lina, cuvinte potrivite şi… încrucişate. La final găsiţi o addenda.

Arghezi XI

Bălcescu, Nicolae. Opere : în vol. / Nicolae Bălcescu. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

Vol. I : Scrieri istorice, politice şi economice (1844-1852) / ediţe critică: Gh. Zane; Elena G. Zane; reactualizare şi indice de nume: Dorina N. Rusu, 2017. – Ed. a 2-a, rev.  – 956 p.

Volumul I face referinţă la puterea armată şi arta militară de la întemeierea principatului Valahiei pînă acuma, românii şi fanarioţii, comentarii asupra bătăliei de la Câmpia Rigăi ori Cosovaspătarul Ioan Cantacuzino, postelnicul Constantin Cantacuzino, logofătul Miron costin, drepturile românilor către Înalta Poartă etc. Sunt capitole scrise şi în limba franceză.

Bălcescu, Nicolae. Opere : în vol. / Nicolae Bălcescu. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

Vol. II: Românii supt Mihai Voevod Viteazul. Corespondenţă. Scrisori. Memorii. Adrese. Documente. – 2017. – Ed. a 2-a, rev. – 1656 p.

Vol. 2 include multă corespondeţecătre diferite personalităţi ale vremii: Ion Ghica, Anastasia Gianolu, Paul Bataillard etc., Note, Manuscrisele Bălcescu, libertatea naţională şi anexe.

Cioran, Emil. Opere : în vol. / Emil Cioran. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

Vol. III. – Publicistică (2). Interviuri. Corespondenţă. – Ed. îngrijită de Marin Diaconu. – 2017. – 1408 p.

Vol. III are patru părţi: Îndreptar pătimaş (1940-1944), Interviuri, Corespondenţă (trimisă în anii 1931-1991), Documentar.

Vol.  IV: Corespondenţă. Note şi comentarii. – 2012. – 2495 p.

Volumul IV începe cu o Addenda – corespondenţă primită în anii 1931-1992; Note şi comentarii, iar la final o notă privitoare la ediţie şi ilustraţii.

Lovinescu, Eugen. Ciclul Junimist / E. Lovinescu; ed. coord.: Nicolae Mecu; text îngrijit: Daciana Vlădoiu; note, comentarii şi indice de nume: Oana Soare; introd.: Eugen Simion. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă, 2017.

Vol. I : T. Maiorescu. – 2017. – 1050 p.

Volumul conţine bibliografia şi activitatea lui titu Maiorescu, iar la final indice de nume, note şi comentarii.

Lovinescu, Eugen. Istoria civilizaţiei române moderne / Eugen Lovinescu; ed. Nicolae Mecu; Oana Soare; pref.: Eugen Simion. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă, 2015. – 1084 p.

Cartea se citeşte cu plăcerea cu care urmăreşti un eseu. În realitate este un eseu asupra liberalismului românesc. În prima parte a volumului se face referinţă la istoria civilizaţiei române moderne şi Forţele reacţionare. La final, veţi găsi un apendice, anexă, note, comentarii, repre critice, indice de nume.

Slavici, Ioan. Opere: în vol. / Ioan Slavici; text ales şi stabilit, note ţi comentarii, repere critice şi indici: Constantin Mohanu; trad. textului german: Gherasim Pintea; pref.: Eugen Simion. – Bucureşti : Academia Română; Univers Enciclopedic, 2001.

Vol. 11: Publicistică social-politică – De la Războiul de Independenţă la Primul Război Mondial  / ed. îngrijită: Dimitrie Vatamanciuc; cuvânt înainte: Eugen Simion.  – Bucureşti : Ed. Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă, 2017. – 1484 p.

Volumul 11 presupune opera integrală a lui Slavici. Scriitorul Ioan Slavici a făcut toată viaţa sa, la Sibiu şi Bucureşti, publicistică. În volum veţi citi şi despre războiul de independenţă din anii 1877-1878, războaiele balcanice din anii 1912-1913, primul război mondial din anii 1914-1918, procese de presă şi polemici.

Ghica, Ion. Opera: în vol. / Ion Slavici; ed. critică: Ion Roman; pref.: Eugen Simion. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă, 2017.

Vol. I : Scrisori către V. Alecsandri – Convorbiri economice. – 1322 p.

Volumul I a inclus scrisori către Vasile Alecsandri şi Convorbiri economice. Volumul mai include o prefaţă, cronologie, studiu introductiv, notă asupra ediţiei şi a reeditării, npte, comentarii şi indice de nume.

Vol. II : Studii. Articole. Documente / ed. critică şi studiu introducitiv: Ion Roman. – 1322 p.

Volumul al II-lea cuprinde lucrarea Pământul şi omul, studii ş articole ştiinţifice şi politice, rapoarte academice, scrieri literare extrase din periodice. Sunt incluse documente şi manuscrise în limba franceză, addende, note, cometnarii şi indice de nume.

Vol. III : Corespondenţă / ed. critică şi studiu introducitiv: Ion Roman. – 1322 p.

Volumul III include corespondenţa lui Ion Ghica cu diferite personalităţi ale epocii, cum ar fi Nicolae Bălcescu, Dumitru Brătianu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri etc. La final găsiţi note şi comentarii.

 

Cartea-n miez și-n rădăcină


Iulian Filip s-a născut la 27 ianuarie 1948 la Sofia, Drochia.

Poetul prozatorul, eseistul, dramaturgul și folcloristul Iulian Filip, a absolvit Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălți (1970), apoi își continue studiile la Academia de Științe din Chișinău în domeniul folcloristicii (1970-1974). Debutează în anul (1974) cu prima sa carte întitulată Neîmpăcatul meșter, apoi apar cărțile Dialoguri primordiale (1978), Casa fiecăruia (1980), Cafea neagră (1989), 

DSC_0215Cercul fântânilor (1977). Ca dramaturg, s-a afirmat prin scenariile pentru filme în desen animat și piesele pentru teatrul de păpuși: Deșteptătoarele, Cenușar-voinicului și Cenușăreasa mireas, Moara cu plăcinte, Albina salvează lumina etc. În proză s-a afirmat prin romanul eseistic Cobaiul nu triumfă, iar în folcloristică, prin cărțile Teatru popular și Primiți căluțul?. Este și autor de texte pentru cântece de factură populară, corale și de estradă. Poetul Iulian Filip e cunoscut și ca traducător. A tradus Giuseppe Ungaretti, Dante Cerilli și alți poeți italieni. Este un poet înconjurat de oglinzi, fără a fi un narcisiac, un poet grav fără a fi un maximalist, un poet al copilăriei fără a fi un sentimental și un „patriarhal”. Este distins cu titlul de Maestru în arte. (1993); cu Medalia „Mihai Eminescu” (1998); Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române pentru volumul de folclor Cât îi Maramureșul… (colectiv de autori, 1996). Cartea Ruga iezilor cei trei a fost declarată Cartea anului la ediția a II-a a Salonului Internațional de carte pentru copii de la Chișină (1998).

Sursa biografiei: Şfeţ, Maria. Iulian Filip // Calendarul Naţional 2008. – Chişinău, 2008. – P. 51-53.

Mihai Eminescu, simbolul spiritualității românești


Mihai Eminescu se naște la 15 ianuarie 1850 la Ipotești jud. Botoșani. A decedat la 15 iunie 1889 în București.

mihai_eminescuPoetul naţional al românilor, care s-a născut la Botoşani şi a copilărit la Ipoteşti, are parte de un destin romantic, şcolindu-se sporadic, dar temeinic, la şcoli şi licee din Cernăuţ, apoi la Universitatea din Viena şi Berlin, străbătând în lung şi-n lat ţara, călătorind ba cu trupe teatrale ambulante, ba în calitate de culegător de folclor, regizor şcolar sau pur şi simplu pelerin, citind şi însuşind-şi tot ce s-a scris şi s-a creat în spaţiul românesc şi în lume. Este, după cum a spus Constantin Noica, „Omul deplin al culturii româneşti şi un uomo universale, cunoscând în adâncime astronomie filosofie, matematică, fizică, sociologie.” Debutează la Cernăuţi în Lăcrimioarele…, publicate cu ocazia morţii dascălului său iubit Aron Pumnul (1866), apoi în Familia, unde îi este naş literar Iosif Vulcan. Singurul volum de Poezii, sub îngrijirea lui Titu Maiorescu, apare în 1884 (de fapt, decembrie 1883), şi impune un poet de valoare universală, dublat de un tot atât de valoros prozator, dramaturg, gazetar, director al Bibliotecii Centrale din Iași.

El marchează apariția conceptului de scriitor profesionist, ridicat prin forța talentului său, fără altă avere decât aceea a creației sale. A fost un polemist acerb și bun gazetar de orientare junimistă (conservatoare, a lucrat la ziarul Timpu în perioada sa bucureșteană). A avut o contribuție decisivă la reorientarea culturii române dinspre Orient spre Occident. Este considerat cel mai important poet al românilor, simbolul spiritualității românești. Regina Elisabeta (Carmen Sylva) l-a recompensat cu Ordinul Bene Merenti, refuzat de poet. Membru de onoare post-mortem al Academiei (1948). Românii îl consideră cel mai important poet național și nici un fel de contestare pronunțată de-a lungul vremii n-a putut schimba acest lucru.

Sursa: Cimpoi, Mihai. Mihai Eminescu. // Mihai, Cimpoi. Mari scriitori români: medalioane literare. – Chişinău, 2009. P. 77.

O expoziţie virtuală ce face referinţă la opera poetului Mihai Eminescu, vedeţi aici.

 

Sursa imaginii: click.ro