Arhive etichetă: literatura romana

Cărţi noi la Biblioteca Centrală: clasici ai literaturii române


Recomandăm atenţiei DVS! opere, care au fost donate bibliotecii noastre. E vorba de volumele scriitorilor Nicolae Bălcescu şi Tudor Arghezi. Cărţile sunt în două exemplare şi pot fi lecturate în sala de lectură.

Argheyi XII

Arghezi, Tudor. Opere: în vol. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

Vol. XI : Icoane de lemn. Poarta neagră. Cartea cu jucării. Tablete din Ţara de Kuty.  – Ed. a 2-a, rev.  – 1190 p.

Volumul XI are patru părţi: Icoane de lemn. Poarta neagră. Cartea cu jucării. Tablete din Ţara de Kuty. Volumul are o prefaţă, note bibliografice şi ilustraţii.

Volumul XII: Proză. – Ed. a 2-a, rev.  – 1190 p.

Volumul XII include: Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire, Ce-ai cu mine, vântule?, Lina, cuvinte potrivite şi… încrucişate. La final găsiţi o addenda.

Arghezi XI

Bălcescu, Nicolae. Opere : în vol. / Nicolae Bălcescu. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

Vol. I : Scrieri istorice, politice şi economice (1844-1852) / ediţe critică: Gh. Zane; Elena G. Zane; reactualizare şi indice de nume: Dorina N. Rusu, 2017. – Ed. a 2-a, rev.  – 956 p.

Volumul I face referinţă la puterea armată şi arta militară de la întemeierea principatului Valahiei pînă acuma, românii şi fanarioţii, comentarii asupra bătăliei de la Câmpia Rigăi ori Cosovaspătarul Ioan Cantacuzino, postelnicul Constantin Cantacuzino, logofătul Miron costin, drepturile românilor către Înalta Poartă etc. Sunt capitole scrise şi în limba franceză.

Bălcescu, Nicolae. Opere : în vol. / Nicolae Bălcescu. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

Vol. II: Românii supt Mihai Voevod Viteazul. Corespondenţă. Scrisori. Memorii. Adrese. Documente. – 2017. – Ed. a 2-a, rev. – 1656 p.

Vol. 2 include multă corespondeţecătre diferite personalităţi ale vremii: Ion Ghica, Anastasia Gianolu, Paul Bataillard etc., Note, Manuscrisele Bălcescu, libertatea naţională şi anexe.

Cioran, Emil. Opere : în vol. / Emil Cioran. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

Vol. III. – Publicistică (2). Interviuri. Corespondenţă. – Ed. îngrijită de Marin Diaconu. – 2017. – 1408 p.

Vol. III are patru părţi: Îndreptar pătimaş (1940-1944), Interviuri, Corespondenţă (trimisă în anii 1931-1991), Documentar.

Vol.  IV: Corespondenţă. Note şi comentarii. – 2012. – 2495 p.

Volumul IV începe cu o Addenda – corespondenţă primită în anii 1931-1992; Note şi comentarii, iar la final o notă privitoare la ediţie şi ilustraţii.

Lovinescu, Eugen. Ciclul Junimist / E. Lovinescu; ed. coord.: Nicolae Mecu; text îngrijit: Daciana Vlădoiu; note, comentarii şi indice de nume: Oana Soare; introd.: Eugen Simion. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă, 2017.

Vol. I : T. Maiorescu. – 2017. – 1050 p.

Volumul conţine bibliografia şi activitatea lui titu Maiorescu, iar la final indice de nume, note şi comentarii.

Lovinescu, Eugen. Istoria civilizaţiei române moderne / Eugen Lovinescu; ed. Nicolae Mecu; Oana Soare; pref.: Eugen Simion. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă, 2015. – 1084 p.

Cartea se citeşte cu plăcerea cu care urmăreşti un eseu. În realitate este un eseu asupra liberalismului românesc. În prima parte a volumului se face referinţă la istoria civilizaţiei române moderne şi Forţele reacţionare. La final, veţi găsi un apendice, anexă, note, comentarii, repre critice, indice de nume.

Slavici, Ioan. Opere: în vol. / Ioan Slavici; text ales şi stabilit, note ţi comentarii, repere critice şi indici: Constantin Mohanu; trad. textului german: Gherasim Pintea; pref.: Eugen Simion. – Bucureşti : Academia Română; Univers Enciclopedic, 2001.

Vol. 11: Publicistică social-politică – De la Războiul de Independenţă la Primul Război Mondial  / ed. îngrijită: Dimitrie Vatamanciuc; cuvânt înainte: Eugen Simion.  – Bucureşti : Ed. Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă, 2017. – 1484 p.

Volumul 11 presupune opera integrală a lui Slavici. Scriitorul Ioan Slavici a făcut toată viaţa sa, la Sibiu şi Bucureşti, publicistică. În volum veţi citi şi despre războiul de independenţă din anii 1877-1878, războaiele balcanice din anii 1912-1913, primul război mondial din anii 1914-1918, procese de presă şi polemici.

Ghica, Ion. Opera: în vol. / Ion Slavici; ed. critică: Ion Roman; pref.: Eugen Simion. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă, 2017.

Vol. I : Scrisori către V. Alecsandri – Convorbiri economice. – 1322 p.

Volumul I a inclus scrisori către Vasile Alecsandri şi Convorbiri economice. Volumul mai include o prefaţă, cronologie, studiu introductiv, notă asupra ediţiei şi a reeditării, npte, comentarii şi indice de nume.

Vol. II : Studii. Articole. Documente / ed. critică şi studiu introducitiv: Ion Roman. – 1322 p.

Volumul al II-lea cuprinde lucrarea Pământul şi omul, studii ş articole ştiinţifice şi politice, rapoarte academice, scrieri literare extrase din periodice. Sunt incluse documente şi manuscrise în limba franceză, addende, note, cometnarii şi indice de nume.

Vol. III : Corespondenţă / ed. critică şi studiu introducitiv: Ion Roman. – 1322 p.

Volumul III include corespondenţa lui Ion Ghica cu diferite personalităţi ale epocii, cum ar fi Nicolae Bălcescu, Dumitru Brătianu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri etc. La final găsiţi note şi comentarii.

 

Reclame

Cartea-n miez și-n rădăcină


Iulian Filip s-a născut la 27 ianuarie 1948 la Sofia, Drochia.

Poetul prozatorul, eseistul, dramaturgul și folcloristul Iulian Filip, a absolvit Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălți (1970), apoi își continue studiile la Academia de Științe din Chișinău în domeniul folcloristicii (1970-1974). Debutează în anul (1974) cu prima sa carte întitulată Neîmpăcatul meșter, apoi apar cărțile Dialoguri primordiale (1978), Casa fiecăruia (1980), Cafea neagră (1989), 

DSC_0215Cercul fântânilor (1977). Ca dramaturg, s-a afirmat prin scenariile pentru filme în desen animat și piesele pentru teatrul de păpuși: Deșteptătoarele, Cenușar-voinicului și Cenușăreasa mireas, Moara cu plăcinte, Albina salvează lumina etc. În proză s-a afirmat prin romanul eseistic Cobaiul nu triumfă, iar în folcloristică, prin cărțile Teatru popular și Primiți căluțul?. Este și autor de texte pentru cântece de factură populară, corale și de estradă. Poetul Iulian Filip e cunoscut și ca traducător. A tradus Giuseppe Ungaretti, Dante Cerilli și alți poeți italieni. Este un poet înconjurat de oglinzi, fără a fi un narcisiac, un poet grav fără a fi un maximalist, un poet al copilăriei fără a fi un sentimental și un „patriarhal”. Este distins cu titlul de Maestru în arte. (1993); cu Medalia „Mihai Eminescu” (1998); Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române pentru volumul de folclor Cât îi Maramureșul… (colectiv de autori, 1996). Cartea Ruga iezilor cei trei a fost declarată Cartea anului la ediția a II-a a Salonului Internațional de carte pentru copii de la Chișină (1998).

Sursa biografiei: Şfeţ, Maria. Iulian Filip // Calendarul Naţional 2008. – Chişinău, 2008. – P. 51-53.

Mihai Eminescu, simbolul spiritualității românești


Mihai Eminescu se naște la 15 ianuarie 1850 la Ipotești jud. Botoșani. A decedat la 15 iunie 1889 în București.

mihai_eminescuPoetul naţional al românilor, care s-a născut la Botoşani şi a copilărit la Ipoteşti, are parte de un destin romantic, şcolindu-se sporadic, dar temeinic, la şcoli şi licee din Cernăuţ, apoi la Universitatea din Viena şi Berlin, străbătând în lung şi-n lat ţara, călătorind ba cu trupe teatrale ambulante, ba în calitate de culegător de folclor, regizor şcolar sau pur şi simplu pelerin, citind şi însuşind-şi tot ce s-a scris şi s-a creat în spaţiul românesc şi în lume. Este, după cum a spus Constantin Noica, „Omul deplin al culturii româneşti şi un uomo universale, cunoscând în adâncime astronomie filosofie, matematică, fizică, sociologie.” Debutează la Cernăuţi în Lăcrimioarele…, publicate cu ocazia morţii dascălului său iubit Aron Pumnul (1866), apoi în Familia, unde îi este naş literar Iosif Vulcan. Singurul volum de Poezii, sub îngrijirea lui Titu Maiorescu, apare în 1884 (de fapt, decembrie 1883), şi impune un poet de valoare universală, dublat de un tot atât de valoros prozator, dramaturg, gazetar, director al Bibliotecii Centrale din Iași.

El marchează apariția conceptului de scriitor profesionist, ridicat prin forța talentului său, fără altă avere decât aceea a creației sale. A fost un polemist acerb și bun gazetar de orientare junimistă (conservatoare, a lucrat la ziarul Timpu în perioada sa bucureșteană). A avut o contribuție decisivă la reorientarea culturii române dinspre Orient spre Occident. Este considerat cel mai important poet al românilor, simbolul spiritualității românești. Regina Elisabeta (Carmen Sylva) l-a recompensat cu Ordinul Bene Merenti, refuzat de poet. Membru de onoare post-mortem al Academiei (1948). Românii îl consideră cel mai important poet național și nici un fel de contestare pronunțată de-a lungul vremii n-a putut schimba acest lucru.

Sursa: Cimpoi, Mihai. Mihai Eminescu. // Mihai, Cimpoi. Mari scriitori români: medalioane literare. – Chişinău, 2009. P. 77.

O expoziţie virtuală ce face referinţă la opera poetului Mihai Eminescu, vedeţi aici.

 

Sursa imaginii: click.ro