Arhive etichetă: literatura

Un istoric literar „de frontieră”


10000628           Nicolae Bileţchi (12 martie 1937, Oprişeni, Bucovina, azi Dubovka, Ucraina) – critic şi istoric literar. A absolvit Facultatea de Filologie (secţia germano-romanică) la Universitatea din Cernăuţi (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Ştiinţe din URSS, între 1964 şi 1967, şi-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie şi Teorie Literară al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie elementî v moldavskoi sovetskoi dramaturgii (Elementele epic şi liric în dramaturgia sovietică moldovenească) (1972).

Revistă bibliografică virtuală

1Bileţchi, Nicolae. Analize şi sinteze critice / Nicolae Bileţchi; Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie. – Chişinău: Elan Poligraf, 2007. – 336 p.

Cartea de față este compusă din trei compartimente:

  1. Din persprectiva înnoirii și integrării.
  2. Cu cărțile pe masă. Relecturi din Ion Druță.
  3. Profiluri și medalioane literare.

Cartea Analize și sinteze critice este un rezultat al alinierii eforturilor nobile.

 

 

Scan

Bileţchi, Nicolae. Consemnări critice / Nicolae Bileţchi. – Chişinău: Cartea Moldovenească, 1976. – 197 p.

             Nicolae Bilețchi ia în dezbatere o seamă de probleme ale literaturii de azi, căutînd să-l încadreze pe cititor în descifrarea sensurilor ideologico-artistice ale operelor. Nu lipsesc paralelele întemeiate și instructive între lucrările autorilor moldoveni și unele opere ale scriitorilor din alte republici.

    Bileţchi s-a afirmat ca un avizat cercetător al dramaturgiei şi prozei contemporane din Republica Moldova. Plătind o vreme tribut înţelegerii literaturii prin prisma realismului socialist, Bileţchi realizează totuşi exegeze serioase, în care predomină analiza psihologică a personajelor şi atenţia concentrată asupra procedeelor artistice.

5Bileţchi, Nicolae. Romanul şi contemporanietate. Problema constituirii geniului romanesc / Nicolae Bileţchi; Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; Filiala „Onisifor Ghibu”. – Iaşi: Tipo Moldova, 2015. – 265 p.

          Efortul de sincronizare cu statutul criticii şi istoriei literare moderne se vădeşte în studiul Romanul şi contemporaneitatea (1984), unde Bileţchi apelează la un instrumentar critic complex şi la un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularităţile formale (Zbor frânt de Vladimir Beşleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcţia estetică” (Disc de George Meniuc), la interferenţa timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului (Povestea cu cocoşul roşu de Vasile Vasilache). Bileţchi formulează tot aici şi rezerve critice, abordând cu luciditate şi în toată complexitatea lui procesul literar.

Alte lucrări.

downloadVasile Coroban: un arbitru într-o lue a arbitrarului, coord.: M. Cimpoi / Academia de Ştiinţe a Moldovei. – Chişinău: Ştiinţa, 2010. – 324 p.

        Vasile Coroban a fost istoric și critic literar din Republica Moldova, doctor habilitat în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor. S-a consacrat studiului adâncit al literaturii române şi universale, însuşind limbile franceză, germană şi rusă şi cunoscând bine literaturile scrise în aceste limbi. Şi-a asigurat prin autodidacticism o solidă formaţie de tip universitar şi universalist, adică enciclopedic.

     Cartea este prilejuită împlinirii a o sută de ani de la naşterea distinsului profesor şi om de ştiinţă şi este structurată în cinci compartimente distincte:

  1. Profiluri. Analize. Interpretări
  2. Referințe critice. Evocări. Mărturii. Dedicații
  • Vasile Coroban prin el însuși
  1. Mărturii ale dezmățului totalitar (addenda)
  2. Viața în imagini– fotografii cu Vasile Coroban, cu familia, colegii și prietenii.

Lucrarea include un text introductiv semnat de președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Gheorghe Duca şi un tabel cronologic al vieții și operei lui Vasile Coroban.

Vladimir Beşleagă, omul luminat / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Instit. de Filologie. – Chişinău: Ştiinţa, 2011. – 328 p.

0_coperta-personalitati-notorii-besleaga-vladimir-omul-luminat

          Inegal  în tot ce scrie, ca un om viu în toate ce este, Beşleagă este personajul deschis interpretărilor şi deschis literaturii. Nu putem aştepta de la el decât o surpriză, pentru care vom căuta multă vreme cheia înţelegerii, pentru că nu este scriitorul care îşi va alimenta orgoliul cu laurii unui succes de altă dată. […]

Mircea V. Ciobanu

 

 

Sursa: https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2014/03/31/vasile-coroban-un-arbitru-intr-o-lume-a-arbitrarului/

www.crispedia.ro 

Victor Teleucă și Momentul inimii


    357-teleuca Victor Teleucă (n. 19 ianuarie 1933  Cepeleuți)  a fost un poet, eseist, traducător și publicist român basarabean. Victor Teleucă s-a afirmat în literatura română de la prima sa carte, „Răscruce”, publicată în 1958. Doi ani mai târziu vede lumina tiparului placheta de versuri „La ruptul apelor”, urmată de volumele „Neliniști” (1963), „Din patru vânturi” (1964) și „Insula cerbilor” (1966), pentru care a obținut Premiul „Boris Glavan”. 

        În perioada 1993-2002 predă filosofia, istoria culturii, psihologia și estetica la Liceul Republican de Arte Plastice „I. Vieru” și estetica la Liceul „Prometeu” din Chișinău. În 1983, pentru merite pe tarâmul dezvoltării literaturii i se confera titlul onorific de Maestru emerit în Arte din Moldova. 

Pentru opera sa, poetul este recompensat cu Premiul de Stat în domeniul Literaturii și cu Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2000. Victor Teleucă s-a stins din viață pe 12 august 2002 la Chișinău.

 Revistă bibliografică

Din colecția bibliotecii: 

downloadVictor Teleucă – un heraclitean transmodern

           Cu acest volum, posteritatea lui Victor Teleucă (1932-2002) se întregeşte cu o dublă faţă. Mai întâi, antologhează principalele aspecte ale exegezei, trebuitoare unui viitor monograf, atât în ceea ce priveşte opera, cât şi viaţa, prin textele critice şi prin bogata iconografie finală. Apoi, îl surprinde într-o ipostază mai puţin familiară publicului cititor, aceea de critic literar, înzestrat cu fineţea observaţiei şi cu profunzimea percepţiei estetice şi filosofice. Poetul este şi el prezent prin excelentul poem inedit închinat lui Eminescu.

           Nu încape îndoială, opera, întregită cu două veritabile capodopere postume (Ninge la o margine de existenţă şi Improvizaţia nisipului). îl plasează pe Victor Teleucă în rândul strălucitei pleiade şaizeciste. alături de Nichita Stănescu, loan Alexandru, Marin Sorescu. Grigore Vieru, deschizând, totodată, drumul spre noua paradigmă culturală a trans-modernităţii, afirmă  Theodor Codreanu. 

11Decebal

           Idea de a scrieaceastă operă aparține în întregime maestrului Tudor Zgureanu, eu n-am făcut altceva decât să materializez în cuvinte ceea ce l-a frământat pe compozitor un timp îndelungat. Ce a vrut, ce continuă să vrea dânsul de la acest mare nume al istoriei noastre – o va spune spectatorul, fiincă fiecare își are Decebalul său văzut pe fundalul zbuciumat al destinului celor care s-au născut și au crescut să țină, cât a fost posibil libere vârfurile Carpaților împăduriți sub partea noastră de cer ce ne aparținem de când ne știm pe aceste meleaguri și la bine și la rău.

9 Car frumos cu patru boi

         Victor Teleucă știe a scrie despre limbă, asta înseamnă, totodată, a face un pas către „poezia ideală”, al cărei arhetip este Limba noastră, celebra poemă a lui Alexei Mateevici. Astfel, Victor Teleucă dă importanță actului de păzire a limbii, în sens larg și profund. Ideea este adâncită în eseul Car frumos cu patru boi apărut în 1989, an decisiv în renaşterea popoarelor din Uniunea Sovietică şi din fostul lagăr comunist. Acest text i se pare fundamental lui Theodor Codreanu, pentru gândirea lui Victor Teleucă, îmbinând fericit marele talent poetic cu experiența, exprimată aici şi cu mijloacele epicului şi ale dramaticului. În opinia criticului Car frumos cu patru boi încheie triada textelor fundamentale despre limba română scrise în Basarabia între 1917-1989: Limba noastră de A. Mateevici, În limba ta (1968) de Grigore Vieru şi proza-eseu a lui Teleucă. 

 

3Mollis Davia

          Pentru V. Teleucă poezia este căutare de forme, devenire, încercare, căutare de adevăr şi frumuseţi. În acest mod a înțeles Victor Teleucă să creeze literatură patriotic, evitând capcana sloganardă în care au căzut chiar și talentele autentice. El a știut să stăpânească deopotrivă ingerințele filosofice dintr-o perspectivă care a depășit cu mult atât tradiționalismul, cât și postmodernismul modern printr-o vizionară perspectivă transmodernă.

6În oglinzile lui Victor Teleucă

Autorul cărții susține că Victor Teleucă  e o deschidere a istoriei și criticii literare din Țară către Basarabia și valorile ei.

          De ce o carte despre Victor Teleucă? Autorul precizează „cu siguranţă, mulţi îşi vor pune această întrebare. După Basarabia sau drama sfâşierii (2002) şi după Duminica Mare a lui Grigore Vieru (2004), cu În oglinzile lui Victor Teleucă se poate afirma că am ajuns la un triptic despre care nu ştiu dacă va mai avea urmare. Ne aflăm în faţa a trei ipostaze arhetipale ale spiritului românesc din Basarabia. Drama istorică a provinciei din marginea marginii (Alexandru Zub), conturată în prima carte, se răsfrânge în două destine poetice din aceeaşi generaţie, dar profund diferite. Grigore Vieru este sinteza poeziei româneşti basarabene tradiţionale, dar cu deschideri profund originale spre actualitate/modernitate. Victor Teleucă a încercat să rupă zăgazurile paradigmei clasice cu articulaţiile altui romantism proiectat, conştient, către o nouă paradigmă culturală, cea postmodern-5transmodernă.”

Momentul inimii

           Momentul inimii aduce un vers nou, profund filosofic, inedit și total reformat, apreciat de critici ca o realizare artistică de frunte a poeziei moldovenești. Cartea nu este o carte propriu-zisă, o culegere oarecare de poeme situate în mod tradițional una după alta la voia întâmplării. E un emoționant dialog ap poetului cu poetul însuși, cu poezia pe care o demiurgește, după cum spune undeva, și în această autodemiurgie constă farmecul cântecului de lebădă a lui Victor Teleucă.

Să aveți lecturi interesante!

Mircea V. Ciobanu – poet, eseist şi istoric literar


Coperta MV Ciobanu.inddCiobanu, Mircea V. Deziluziile necesare / Mircea V. Ciobanu.  – Chişinău: Editura Arc, 2014. – 320 p.

Prezentul tom pune-n valoare cele trei mari calităţi ale lui Mircea V.Ciobanu: vânătorul de idei intră în scenă în secţiunea Cartea ca pretext; criticul de întâmpinare îşi face de lucru în secţiunea a doua, Note de lectură; istoricul literar prezintă o viziune panoramică în secţiunea finală, Diorame. Te doare mintea doar gândindu-te la titlurile pe care le ia în dezbatere, fie că ţin de literele române (Iluziile literaturii române, de E. Negrici; Istoria critică a literaturii române, de N. Manolescu; Spaţii şi oglinzi, de E. Lungu ş.a.), fie de literatura universală (de-ar fi să citez doar Cimitirul din Praga, de Umberto Eco).

1423736464_mirceavciobanu_placereainterpretariiCiobanu, Mircea V. Plăcerea  interpretării: eseuri / Mircea V. Ciobanu. – Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2008. – 281 p.

„Debutând ca poet, continuând ca dramaturg, Mircea V. Ciobanu pare acum sechestrat de o artă fără muză – critica literară. Vocaţia de exeget îl absoarbe. (…) În noua poastură, de expert literar, s-a impus rapid, energic şi tranşant, judecata sa de valoare atârnând greu în balanţa apreciativă”. (Eugen Lungu)

Cartea este compusă din trei capitole: Imposibilă hermeneutică, Omul care aduce ploaia, Vînătorul de himere.

Ateliere poetice: Din experienţa unui cenaclu / Mircea V. Ciobanu, prefaţă. – Chişinău: Editura Clipa, 2010. – 172 p.

Aceasta carte nu este recomandată:

  1. celor care nu ştiu carte;
  2. celor care nu citesc poezii;
  3. celor care citesc poezii numai la orele de literatură;
  4. celor care cred că poezia creşte în copaci, de la sine, fără a cultiva, cineva, grădinăritul;
  5. celor care nu au ajuns cu cititul până la litera e.

Sunt bine-veniţi însă…toţi veilalţi. Cine este de acord că poezia este şi inspiraţie, dar şi transpiraţie; cine înţelege ori vrea să înţeleagă că poezia e artă înaltă, dar şi preocupare cotidiană, muncă de rutină; cine consideră că poezia e un exerciţiul intelectual, dar şi un joc; cine gândeşte că ea e un hobbz, dar şi un mod de viaşă; o boală, dar şi un remediu…cine crede toate astea, este bine venit.

90Poezia romantică românească / pref., selecţie a text., note bibliografice, concepte operaţionale şi bibliogr,: Mircea V. Ciobanu – Chişinău: Editura Ştiinţa, 2014. – 144 p.

Antologia reuneşte cele mai relevante pagini din poezia romantică românească, semnate de V. Cârlova, C. Bolliac, A. Mureşan, I. E. Rădulescu, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, C. Negruzzi, V. Alecsandri ş.a. În lipsa unui clasicism care l-ar fi precedat, romantismul românesc, prin câţiva autori ai săi (Gr. Alexandrescu, V. Alecsandri, Gh. Asachi) a acoperit parţial necesitatea unor forme literare riguroase, create după un calapod şi servind ca model. Spre deosebire de alte ţări, romantismul românesc continuă până la sfârşitul secolului al XIX-lea, prin opera lui Mihai Eminescu, parţial prin cea a lui Alexandru Macedonski, iar apoi are încă cel puţin două faze de recluziune, cea mai cunoscută fiind sămănătorismul.
Adunate într-un corpus concis, poeziile romantismului românesc, însoţite de notele şi comentariile de rigoare, constituie un bun la îndemâna cititorului interesat şi un bun cultural incontestabil.
Prefaţă, selecţie a textelor, note biobibliografice, concepte operaţionale şi bibliografie de Mircea V. Ciobanu

%d1%81%d0%ba%d0%b0%d1%87%d0%b0%d0%bd%d0%bd%d1%8b%d0%b5-%d1%84%d0%b0%d0%b9%d0%bb%d1%8bCiobanu, Mircea V. Proza lui Mihail Sadoveanu/ Mircea V Ciobanu. Chişinău: Editura Arc, 2009. – 48 p.

Colecţia S.O.S.! Cartea care te salvează îţi pune în mână un complet de instrumente didactice de primă necesitate. Volumele colecţiei analizează pe larg, dar simplu şi pe înţelesul tuturor, opera scriitorilor incluşi în curriculumul şcolar şi în programa universitară.

Studiile seriei te vor ajuta să interpretezi textul operei, să-i reperezi structurile narative sau lirice, să faci o analiză pertinentă a ideaticii şi a mijloacelor artistice, să înţelegi rolul scrierii şi al scriitorului respectiv în spaţiul general istorico-literar. Comentariile la texte îţi vor fi utile la scrierea unei compuneri sau a unui eseu, îţi vor folosi ca material suplimentar la pregătirea pentru lecţii.

66bd9-n3Ciobanu, Mircea V. Tratat cu literatură: eseuri / Mircea V. Ciobanu. Chiţinău, Editura Prut Internaţional, 2015. – 288 p.

Tratat cu literatură este un calambur inspirat, un carambol al prepoziţiilor, nici mai mult nici mai puţin, pe când Mircea V. Ciobanu nu este hermeneutul compulsiv, ci omul obsedat de plăcerea scrisului. Autorul interpretează, într-adevăr, texte şi idei literare, dar nu pentru a goli călimara, ci pentru a-i face plinul. Cartea reprezintă un strălucit joc de cuvinte prefigurînd un şi mai strălucit spectacol de idei.