Publicat în istoria localității, istorie, PREZENTARE DE CARTE

Cartea Orașul Siret și împrejurimile de Ion Popescu-Sireteanu



Popescu-Sireteanu, Ion. Orașul Siret și împrejurimile / Ion Popescu-Sireteanu. – Iași : Bucovina, 1999. – 49 p., il.

Această carte pune la dispoziția celor interesați informații scrise și fotografii cu privire la orașul Siret. Apărut într-un timp nedeterminat istoric, Siretul a avut o evoluție surprinzătoare și un declin pe cît de lent pe atît de neașteptat. Martor al multor invazii barbare și al mai multor ocupații rusești, pustiit de incendii și de molime, năpădit de străinare, orașul a avut șiu are puterea să înflorească prin energia locuitorilor săi afirmă autorul cărții în prefața acestei ediții.

Cartea include informații cu privire la istoria Siretului, împrejurimile lui, intrarea lui Bogdan Vodă în Siret, istoria orașului de-a lungul timpului: de la epoca medievală la cea contemporană. Tot aici sunt incluse numeroase imagini mai vechi, dar și mai noi, în care reflectă Casa Parohială ortodoxă din Siret, Casa compozitorului Tudor Flondor, Clădirea liceului din Siret, Biserica Sf. Treime etc.

Publicat în istorie, personalităţi istorice, PREZENTARE DE CARTE

Moartea unui preşedinte: 20-25 noiembrie 1963


Manchester, William. Moartea unui preşedinte: 20-25 noiembrie 1963. – Bucureşti: Divers-Press, 1992. – 566 p.

Misterul morţii lui J. F. Kennedy este un mister şi un subiect interesant în acelaşi timp. S-a pus la îndoială multe versiuni. Ipotezele morţii lui sunt diverse. Pînă în prezent apar tot felul de dovezi care ar indica moartea preşedinţelui american. Ce a fost? Ce s-a întîmplat? Care a fost adevăratul motiv?

Cartea Moartea unui preşedinte încearcă să elucideze acest mister. În prefaţa cărţii, autorul afirmă că „la 5 februarie 1964, doamna John Kennedy mi-a propus să scriu despre tragicile şi istoricele evenimente petrecute în Texas şi la Washington cu zece săptămîni în urmă. Relaţiile mele cu principalele personaje au fost de natură strict profesională. Mi-am dat seama că de fapt membrii familiei Kennedy nu ţineau neapărat să scrie o carte despre moartea preşedintelui; cred ca ar fi preferat mai întîi ca timpul să le vindece rănile, ceea ce este de înţeles.”

Publicat în domnitorii Moldovei, PREZENTARE DE CARTE

Bogdan al II-lea şi Maria-Oltea – părinţii lui Ştefan cel Mare şi Sfînt


Eşanu, Valentina. Bogdan al II-lea şi Maria-Oltea – părinţii lui Ştefan cel Mare şi Sfînt / Valentina Eşanu. – Chişinău : Prut Internaţional, 2007. – 158 p. 

Personalitatea măreaţă a lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, domnia sa îndelungată, plină de mari realizări şi succese în cele mai diverse domenii de activitate, au lăsat o urmă adîncă în întreaga istorie şi cultură românească.

Lucrarea de faţă face parte dintr-o serie de studii care sunt dedicate epocii lui Ştefan cel Mare şi Sfînt. Prima parte a cărţii în cauză este consacrată lui Bogdan al II-lea şi cuprinde o serie de aspecte privind originea şi familia sa, condiţiile urcării în scaunul domnesc, activitatea în anii de domnie, precum şi sfîrşitul său tragic. A doua parte a lucrării este dedicată mamei lui Ştefan cel Mare – Maria-Oltea. Al treilea compartiment – acţiunile lui Ştefan cel Mare întru înveşnicirea memoriei părinţilor săi. Cea de a patra parte a lucrării întruneşte o serie de documente interne şi externe din secolul al XV-lea privind ascendenţa şi domnia lui Bogdan al II-lea, precum şi menţiuni ale părinţilor săi datînd din timpul domniei lui Ştefan cel Mare.

Publicat în istorie, literatura, PREZENTARE DE CARTE, religie

De la Renaştere până la Iluminism: 1492 – 1789


De la Renaştere până la Iluminism: 1492 – 1789. Personalităţi care au schimbat istoria lumii. – Bucureşti: Rao, 2003.  – 329 p., il.

Despre această carte:
Principala caracteristică a Renaşterii – dezvoltarea Occidentului în plan politic, economic şi cultural – este rezultatul energiei, al talentului, al „virtuţii”, aşa cum obişnuiau umaniştii italieni să spună, al unor personalităţi de excepţie care şi-au marcat epoca: Francis I şi Carol Quintul, care aruncă Europa în frămîntările unei rivalităţi ce nu va înceta decît în secolul al XVIII-lea: Rafael, Durer, Leonardo da Vinci, Michelangelor, punînd bazele perspectivei, iniţiază o nouă modalitate de reprezentare a lumii: Erasm şi umaiştii se află la originea unei noi concepţii despre om.

Această formidabilă răsturnare de situaţie, vizibilă în literatura scrisă de acum în limba populară, aşa cum o demonstrează operele lui Shakespeare, Cervantes şi Rabelais, atinge deopotrivă şi domeniul religios, a cărui unitate se destramă o dată cu Reforma iniţiată de Luther şi Calvin. Perioadă religioasă prin excelenţă, Renaşterea oferă o serie de exemple de credinţă dusă la extrem – la protestanţi (Muntzer), ca şi catolici (Terza din Avila, Jean de la Croix) – dar idealul de toleranţă este deja prefigurat de Montaigne. Copernic, Galilei, Harvey, Descartes, Spinoza şi alţii afirmă posibilitatea unei noi gîndiri ştiinţifice, descătuşate din limitele impuse de modul în care Biserica interpretează Scriptura.

Publicat în istorie, PREZENTARE DE CARTE

Din antichitate pînă în Evul Mediu: 1800 î. Hr. – 1492. Personalităţi care au schimbat istoria lumii


Din antichitate pînă în Evul Mediu: 1800 î. Hr. – 1492. Personalităţi care au schimbat istoria lumii / ed.: Carl Aderhold; red.: Christophe Badel; trad.: Ana Adreescu şi  Adriana Bădescu. – Bucureşti: Rao, 2002. – 319 p. : il.

Prefaţă
Cum să explici naşterea şi înflorirea lumii elenistice fără a analiza personalitatea lui Alexandru cel Mare? Care ar fi fost istoria Europei fără Augustus sau Carol cel Mare? Care ar fi fost destinul Angliei fără William Cuceritorul?
Fiecare epocă îşi are personalităţile sale, s-ar putea spune, atît de multe evenimente şi schimbări sunt indisolubil legate de cei care le-au iniţiat sau le-au realizat. Istoria lumii este cea a bărbaţilor şi femeilor de excepţie.
Astfel, primele mari religii şi primele organizări sociale coerente sunt acompaniate de apariţia „părinşţilor fondatori”, personaje cu o biografie mai mult sau mai puţin mitică (Avraam, Hammurabi, Buddha, Lao-tse etc.). În mod similar, primele regate, dinastii sau civilizaţii poartă amprenta fie a unui faraon (Ahnaton, Ramses), fie a unui mare rege (Darius I), fie a unui poet (Homer).
Primele construcţii statale au fost opera unui Alexandru cel Mare, Asoka, unificatorul Indiei, Shih Huang-ti şi Liu Pang, creatorii Chinei, Cezar, Augustus, în al cărui imperiu se realizează unificarea religioasă prin apariţia unei noi religii – creştinismul – cuvîntul lui Iisus fiind răspîndit mai ales de Pavel sau de Augustus.
În lucrare sunt descrise personalităţi precum: Avraam, Hammurabi, Ramses al II-lea, Moise, David, Solomon, Homer, Nabuconodonosor, Buddha, Lao-Tse, Socrate etc.