Arhive etichetă: poezie

Lansare de carte: Alexandru Plăcintă – ”E sfântă dragostea în om”


DSC_0092.JPGLa data de 3 mai, Biblioteca Centrală a fost gazda unei minunate lansări de carte. De această dată acel care și-a scos individualitatea la lumină a fost poetul și pictorul, Alexandru Plăcintă. ”E sfântă dragostea în om” este cel mai recent volum de poezii a autorului, volum care a fost foarte bine primit de către public. Discursul autorului a fost urmat de un recital muzical. Să-l susțină pe autor au venit colegii: autoarea de muzică Daria Radu scriitoarea Lidia Grosu, cântăreața Rodica Druță-Hămuraru și mulți alții. Moderator: Mihai Vilcu.

Amintim că Alexandru Plăcintă s-a născut în satul Semeni, raionul Ungheni, Moldova. După absolvirea Universităţii de Stat din Chişinău, a îmbinat armonios munca pedagogică în şcoală cu studierea bazelor picturii DSC_0097şi desenului artistic. Alexandru Plăcintă a abordat mai multe genuri şi specii literare: eseul, schiţa literară, povestirea, basmul, poezia, dramaturgia. Este autor al mai multor publicaţii în limba română şi rusă, precum şi autorul cărţilor „Dragostea şi bunătatea schimbă lumea” (2006), „Răsunet neîntrerupt” (în colaborare cu L. Beresneva, 2009), „Soarele ne e prieten” (2009), „Ghicitori” (2010), „Poezii pentru copii” (2010), „Tot frumosul este-n noi” (ghicitori, 2010), „Rădăcina vieţii” (dramaturgie, 2011), „Pe aripi de vânt” (poezii pentru copii, 2011), „O taină, o şoaptă, un vis…” (poezii pentru copii, 2011), „Colorează, DSC_0141ghiceşte, citeşte” (culegere pentru copiii de vârstă preşcolară, 2012), „Povestea Focului…” (2012), „Poveşti” (2013), „Pomul fermecat” (2013), „Povestea lui Aidin” (2014), „Tainele lecţiei” (2014), „File din viaţa lui Grigoraş” (2014), „Dacă aş fi ploaie” (povestiri şi poezii, 2015). Alexandru Plăcintă este şi un pictor cu un stil individual bine conturat. Paleta desenelor şi picturilor sale cuprinde o tematică variată şi o gamă bogată de culori. Multe dintre cărţi şi le-a ilustrat el însuşi.

Mai multe imiagini accesați: https://www.flickr.com/photos/hasdeu/albums/72157683372687855

 

Anunțuri

Universul liricii lui Grigore Vieru


16729242_570623589811850_1251653470304432797_n           Născut la 14 februarie 1935 în comuna Pererita, judeţul Hotin, Grigore Vieru a studiat şa şcoala din localitatea de baştină, apoi în orăşelul Lipcani şi la Universitatea Pedagogică Ion Creangă din Chişinău. A debutat cu placheta de versuri pentru copii Alarma (1957). Curând s-a afirmat ca unul dintre cei mai talentaţi poeţi din Republica Moldova şi unul dintre cei mai dârji luptători pentru deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor de la est de Prut. Cărţile Versuri, Numele tău, Aproape, Fiindcă iubesc, Taina care mă apără, Cel care sunt, Acum şi în veac editate la Chişinăuau constituit adevărate jaloane nu numai în creaţia sa. Multe cărţi ale lui Grigore Vieru au văzut lumina tiparului peste Prut, adeverind un poet autentic al tuturor românilor.

16729081_570624139811795_4546200118202396519_n           În toiul rusificării acerbe a românilor basarabeni, ne mai vorbind de oprimarea până aproape de desfiinţare a limbii băştinaşilor, Grigore Vieru a avut curajul de a scrie simplu, impresionant şi profund.

        O bogăţie fără de preţ a omului şi a poporului din care face el parte este graiul matern, componentă inalienabilă a specificului naţional, spunea Ion 16684004_570623406478535_1805796813823128906_nCiocanu. Acesta a fost un motiv poetic frecvent în creaţia lui Grigore Vieru şi aşa a fost definit Grigore Vieru la Biblioteca Hasdeu. Studenții de la Universitatea de Stat din Moldova şi Elevii Liceului Teoretic cu profil real „Mihai Marinciuc” şi-au dat  întâlnire la Cenaclul Magia Cuvântului de această dată să discute despre Universul liricii lui Grigore Vieru. De asemenea, participanţii la eveniment au recitat şi au cântat pe versurile poetului. 

Victor Teleucă și Momentul inimii


    357-teleuca Victor Teleucă (n. 19 ianuarie 1933  Cepeleuți)  a fost un poet, eseist, traducător și publicist român basarabean. Victor Teleucă s-a afirmat în literatura română de la prima sa carte, „Răscruce”, publicată în 1958. Doi ani mai târziu vede lumina tiparului placheta de versuri „La ruptul apelor”, urmată de volumele „Neliniști” (1963), „Din patru vânturi” (1964) și „Insula cerbilor” (1966), pentru care a obținut Premiul „Boris Glavan”. 

        În perioada 1993-2002 predă filosofia, istoria culturii, psihologia și estetica la Liceul Republican de Arte Plastice „I. Vieru” și estetica la Liceul „Prometeu” din Chișinău. În 1983, pentru merite pe tarâmul dezvoltării literaturii i se confera titlul onorific de Maestru emerit în Arte din Moldova. 

Pentru opera sa, poetul este recompensat cu Premiul de Stat în domeniul Literaturii și cu Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2000. Victor Teleucă s-a stins din viață pe 12 august 2002 la Chișinău.

 Revistă bibliografică

Din colecția bibliotecii: 

downloadVictor Teleucă – un heraclitean transmodern

           Cu acest volum, posteritatea lui Victor Teleucă (1932-2002) se întregeşte cu o dublă faţă. Mai întâi, antologhează principalele aspecte ale exegezei, trebuitoare unui viitor monograf, atât în ceea ce priveşte opera, cât şi viaţa, prin textele critice şi prin bogata iconografie finală. Apoi, îl surprinde într-o ipostază mai puţin familiară publicului cititor, aceea de critic literar, înzestrat cu fineţea observaţiei şi cu profunzimea percepţiei estetice şi filosofice. Poetul este şi el prezent prin excelentul poem inedit închinat lui Eminescu.

           Nu încape îndoială, opera, întregită cu două veritabile capodopere postume (Ninge la o margine de existenţă şi Improvizaţia nisipului). îl plasează pe Victor Teleucă în rândul strălucitei pleiade şaizeciste. alături de Nichita Stănescu, loan Alexandru, Marin Sorescu. Grigore Vieru, deschizând, totodată, drumul spre noua paradigmă culturală a trans-modernităţii, afirmă  Theodor Codreanu. 

11Decebal

           Idea de a scrieaceastă operă aparține în întregime maestrului Tudor Zgureanu, eu n-am făcut altceva decât să materializez în cuvinte ceea ce l-a frământat pe compozitor un timp îndelungat. Ce a vrut, ce continuă să vrea dânsul de la acest mare nume al istoriei noastre – o va spune spectatorul, fiincă fiecare își are Decebalul său văzut pe fundalul zbuciumat al destinului celor care s-au născut și au crescut să țină, cât a fost posibil libere vârfurile Carpaților împăduriți sub partea noastră de cer ce ne aparținem de când ne știm pe aceste meleaguri și la bine și la rău.

9 Car frumos cu patru boi

         Victor Teleucă știe a scrie despre limbă, asta înseamnă, totodată, a face un pas către „poezia ideală”, al cărei arhetip este Limba noastră, celebra poemă a lui Alexei Mateevici. Astfel, Victor Teleucă dă importanță actului de păzire a limbii, în sens larg și profund. Ideea este adâncită în eseul Car frumos cu patru boi apărut în 1989, an decisiv în renaşterea popoarelor din Uniunea Sovietică şi din fostul lagăr comunist. Acest text i se pare fundamental lui Theodor Codreanu, pentru gândirea lui Victor Teleucă, îmbinând fericit marele talent poetic cu experiența, exprimată aici şi cu mijloacele epicului şi ale dramaticului. În opinia criticului Car frumos cu patru boi încheie triada textelor fundamentale despre limba română scrise în Basarabia între 1917-1989: Limba noastră de A. Mateevici, În limba ta (1968) de Grigore Vieru şi proza-eseu a lui Teleucă. 

 

3Mollis Davia

          Pentru V. Teleucă poezia este căutare de forme, devenire, încercare, căutare de adevăr şi frumuseţi. În acest mod a înțeles Victor Teleucă să creeze literatură patriotic, evitând capcana sloganardă în care au căzut chiar și talentele autentice. El a știut să stăpânească deopotrivă ingerințele filosofice dintr-o perspectivă care a depășit cu mult atât tradiționalismul, cât și postmodernismul modern printr-o vizionară perspectivă transmodernă.

6În oglinzile lui Victor Teleucă

Autorul cărții susține că Victor Teleucă  e o deschidere a istoriei și criticii literare din Țară către Basarabia și valorile ei.

          De ce o carte despre Victor Teleucă? Autorul precizează „cu siguranţă, mulţi îşi vor pune această întrebare. După Basarabia sau drama sfâşierii (2002) şi după Duminica Mare a lui Grigore Vieru (2004), cu În oglinzile lui Victor Teleucă se poate afirma că am ajuns la un triptic despre care nu ştiu dacă va mai avea urmare. Ne aflăm în faţa a trei ipostaze arhetipale ale spiritului românesc din Basarabia. Drama istorică a provinciei din marginea marginii (Alexandru Zub), conturată în prima carte, se răsfrânge în două destine poetice din aceeaşi generaţie, dar profund diferite. Grigore Vieru este sinteza poeziei româneşti basarabene tradiţionale, dar cu deschideri profund originale spre actualitate/modernitate. Victor Teleucă a încercat să rupă zăgazurile paradigmei clasice cu articulaţiile altui romantism proiectat, conştient, către o nouă paradigmă culturală, cea postmodern-5transmodernă.”

Momentul inimii

           Momentul inimii aduce un vers nou, profund filosofic, inedit și total reformat, apreciat de critici ca o realizare artistică de frunte a poeziei moldovenești. Cartea nu este o carte propriu-zisă, o culegere oarecare de poeme situate în mod tradițional una după alta la voia întâmplării. E un emoționant dialog ap poetului cu poetul însuși, cu poezia pe care o demiurgește, după cum spune undeva, și în această autodemiurgie constă farmecul cântecului de lebădă a lui Victor Teleucă.

Să aveți lecturi interesante!